Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   INSTRUCTIUNI din 19 februarie 2008  privind organizarea si desfasurarea activitatii de protectie a mediului in Armata Romaniei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

INSTRUCTIUNI din 19 februarie 2008 privind organizarea si desfasurarea activitatii de protectie a mediului in Armata Romaniei

EMITENT: MINISTERUL APARARII NATIONALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 3 martie 2008

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Protecţia mediului în Armata României reprezintã un ansamblu de activitãţi instituţionalizate având ca scop ameliorarea stãrii mediului şi a calitãţii vieţii prin prevenirea şi reducerea poluãrii în zonele de responsabilitate sau de acţiune ale armatei, în conformitate cu principiile care guverneazã aceastã activitate.
(2) Ameliorarea calitãţii factorilor de mediu contribuie la creşterea capacitãţii personalului armatei pentru îndeplinirea misiunilor sale în timp de pace, în situaţii de crizã şi la rãzboi.
ART. 2
(1) Instrucţiunile stabilesc un ansamblu de mãsuri şi reguli privind organizarea şi desfãşurarea activitãţii de protecţie a mediului în Armata României.
(2) Ansamblul de mãsuri şi reguli stabilite prin prezentele instrucţiuni se completeazã cu prevederile standardelor de securitate şi sãnãtate în muncã, regulamentelor, ordinelor şi instrucţiunilor în vigoare, astfel încât sã nu fie afectatã capacitatea de îndeplinire a misiunilor de cãtre unitãţile/formaţiunile militare.
ART. 3
Organizarea, coordonarea şi controlul activitãţii de protecţie a mediului în unitãţile/formaţiunile Ministerului Apãrãrii se realizeazã prin structuri proprii specializate, constituite sau prin cumul de funcţii.
ART. 4
Fişele posturilor pentru personalul încadrat cuprind în mod obligatoriu atribuţiile şi rãspunderile ce revin acestuia în domeniul protecţiei mediului, corespunzãtor funcţiilor exercitate.
ART. 5
(1) Convenţiile de colaborare, memorandumurile internaţionale, contractele bilaterale, precum şi alte documente juridice, în care Ministerul Apãrãrii este parte, pentru desfãşurarea unor activitãţi pe teritoriul naţional sau în afara acestuia, cuprind în mod obligatoriu prevederi şi/sau clauze cu privire la protecţia mediului.
(2) Contractele de prestãri de servicii încheiate între unitãţi/formaţiuni militare, în calitate de beneficiari, şi operatori economici, în calitate de prestatori, cuprind distinct clauze ce revin pãrţilor pe linia respectãrii reglementãrilor de protecţie a mediului.
(3) În cazul în care nu sunt încheiate contracte sau acestea nu prevãd expres clauze cu privire la obligaţiile pãrţilor pe linia protecţiei mediului, întreaga rãspundere revine unitãţii/formaţiunii militare beneficiare a serviciilor.
ART. 6
Cheltuielile necesare realizãrii mãsurilor de protecţie a mediului, inclusiv pentru pregãtirea profesionalã, sunt planificate şi se utilizeazã conform reglementãrilor în vigoare.
ART. 7
Definiţiile termenilor utilizaţi în prezentele instrucţiuni sunt precizate în anexa nr. 1.

CAP. II
Particularitãţi în organizarea şi desfãşurarea activitãţii de protecţie a mediului

ART. 8
Managementul activitãţii de protecţie a mediului la nivelul Armatei României este asigurat de Corpul de control şi inspecţie prin structura proprie de protecţie a mediului.
ART. 9
Atribuţiile pe linia protecţiei mediului în unitãţile/formaţiunile militare revin structurilor de specialitate existente în statele de organizare sau persoanelor desemnate prin cumul de funcţii.
ART. 10
Rãspunderea privind aplicarea şi respectarea normelor de protecţie a mediului revine comandanţilor/şefilor unitãţilor/formaţiunilor militare.
ART. 11
În unitãţile/formaţiunile militare controlul activitãţii de protecţie a mediului se executã de structurile de specialitate de la eşaloanele superioare.
ART. 12
În situaţia în care într-o cazarmã sunt dislocate mai multe unitãţi/formaţiuni militare, comandanţii/şefii acestora au urmãtoarele obligaţii:
a) sã coopereze în vederea implementãrii prevederilor privind protecţia mediului, luând în considerare natura activitãţilor;
b) sã îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei personalului şi prevenirii accidentelor ecologice, în funcţie de specificul activitãţii desfãşurate;
c) sã se informeze reciproc despre riscurile de mediu şi sã înştiinţeze personalul.
ART. 13
Comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare sunt obligaţi sã asigure organizarea activitãţii de protecţie a mediului, în conformitate cu actele normative elaborate la nivel naţional, standardele NATO în acest domeniu, reglementãrile Uniunii Europene şi cele militare în vigoare.
ART. 14
Atribuţiile care revin comandanţilor/şefilor unitãţilor/formaţiunilor militare, pe linia protecţiei mediului, sunt îndeplinite nemijlocit de o persoanã denumitã responsabil cu protecţia mediului.
ART. 15
(1) Funcţia de responsabil cu protecţia mediului este prevãzutã în statul de organizare de la nivelul structurilor centrale, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, corpurilor de armatã teritoriale, comandamentelor de armã operaţionale şi brigãzilor/similare, care au în subordine unitãţi/formaţiuni militare care desfãşoarã activitãţi cu efect semnificativ asupra mediului.
(2) La nivelul unitãţilor/formaţiunilor militare, altele decât cele prevãzute la alin. (1), funcţia de responsabil cu protecţia mediului poate fi prevãzutã în statul de organizare sau deţinutã prin cumul.
ART. 16
(1) Pentru structurile nominalizate la art. 15 alin. (1), responsabilul cu protecţia mediului se numeşte din rândul personalului militar şi civil cu studii superioare tehnice.
(2) Pentru structurile menţionate la art. 15 alin. (2), responsabilii cu protecţia mediului se numesc, prin cumul, din rândul personalului militar şi civil cu studii tehnice.
(3) Specializarea responsabililor cu protecţia mediului se realizeazã prin cursuri organizate de instituţii militare sau civile.
ART. 17
Pe linia activitãţii specifice, responsabilul cu protecţia mediului se subordoneazã nemijlocit comandantului/şefului unitãţii/formaţiunii militare, precum şi responsabilului cu protecţia mediului de la eşalonul imediat superior.
ART. 18
(1) Principalele concluzii ale activitãţii de protecţie a mediului se includ în "Darea de seamã privind activitatea desfãşuratã în domeniul protecţiei mediului în anul ...", pentru anul încheiat, potrivit anexei nr. 2, care se înainteazã ierarhic.
(2) Direcţiile centrale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele operaţionale, teritoriale ori de armã înainteazã, la ordin sau ori de câte ori este nevoie, sinteze şi situaţii informative necesare gestionãrii activitãţii de protecţie a mediului.
ART. 19
(1) Comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare raporteazã producerea accidentului ecologic în incintele obiectivelor militare, în conformitate cu prevederile regulamentelor militare în vigoare, şi iau mãsuri imediate pentru limitarea extinderii şi eliminarea efectelor provocate de acesta.
(2) Accidentul ecologic se raporteazã şi pe linie de specialitate, ierarhic, pânã la Corpul de control şi inspecţie, în termen de 4 ore de la producerea/constatarea acestuia, conform modelului prezentat în anexa nr. 3.
ART. 20
Comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare contacteazã autoritãţile locale şi stabilesc împreunã modalitãţile de depoluare şi refacere a mediului, în cazul în care accidentul ecologic are efecte asupra vecinãtãţilor.
ART. 21
(1) Cercetarea accidentelor ecologice se executã de o comisie stabilitã de eşalonul superior unitãţii/formaţiunii militare, din care fac parte reprezentanţi din:
a) structura de protecţie a mediului din cadrul Corpului de control şi inspecţie;
b) eşaloanele superioare unitãţii/formaţiunii militare unde a avut loc accidentul ecologic;
c) autoritãţile locale din garnizoana de reşedinţã a unitãţii/formaţiunii militare pe raza cãreia s-a produs accidentul ecologic, în cazul prevãzut la art. 20.
(2) Din comisia de cercetare face parte în mod obligatoriu şi responsabilul cu protecţia mediului din unitatea militarã în care s-a produs accidentul ecologic.
ART. 22
(1) Evaluarea de mediu a activitãţilor desfãşurate în unitãţile/formaţiunile militare este un proces intern obligatoriu, denumit în continuare autoevaluare de mediu.
(2) Autoevaluarea de mediu se realizeazã prin grija responsabilului cu protecţia mediului, dupã identificarea surselor cu impact, conform anexei nr. 4, şi pe baza datelor tehnice din "Fişa de mediu", conform anexei nr. 5.
ART. 23
(1) În procesul de transferare sau retrocedare a clãdirilor ori terenurilor aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii cãtre alte instituţii este obligatorie obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu.
(2) În condiţiile prevãzute la alin. (1) se efectueazã bilanţul de mediu de cãtre fostul administrator, în scopul refacerii calitãţii mediului.
ART. 24
Proiectele destinate apãrãrii naţionale sunt exceptate de la evaluarea de mediu de cãtre autoritãţile centrale de mediu, dacã printr-o analizã caz cu caz se stabileşte cã aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului poate afecta negativ apãrarea naţionalã, conform prevederilor <>art. 7 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.
ART. 25
Pentru activitãţile specifice care se desfãşoarã în Armata României nu este necesarã obţinerea autorizaţiei de mediu de la autoritãţile centrale, regionale şi locale de mediu, conform prevederilor <>art. 12 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 265/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 26
Pentru exploatarea instalaţiilor şi obiectivelor noi din unitãţile/formaţiunile militare, precum şi pentru funcţionarea şi exploatarea în continuare a celor existente este necesarã obţinerea avizelor, respectiv a autorizaţiilor de gospodãrire a apelor, conform prevederilor <>Legii apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 27
(1) Unitãţile/formaţiunile militare sunt obligate sã solicite şi sã obţinã avizul de gospodãrire a apelor, încã din faza de proiectare a instalaţiilor aferente, pentru lucrãrile şi categoriile de activitãţi destinate satisfacerii nevoilor proprii, alimentarea cu apã, respectiv canalizarea apelor reziduale.
(2) Autorizaţia de gospodãrire a apelor este necesarã la punerea în funcţiune sau la exploatarea celor existente, dacã instalaţiile aferente au capacitate/debit de peste 0,2 l/s.
ART. 28
Avizul şi/sau autorizaţia de gospodãrire a apelor se solicitã unitãţilor de gospodãrire a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".
ART. 29
Pentru respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul apelor comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare au urmãtoarele obligaţii:
a) sã asigure respectarea condiţiilor impuse prin avizul şi/sau autorizaţia de gospodãrire a apelor;
b) sã dispunã mãsuri pentru completarea documentaţiei tehnice şi cu alte lucrãri care nu au fost cuprinse iniţial în cererea de autorizare, dar care se impun a fi realizate, solicitate de emitentul autorizaţiei, şi sã promoveze note de fundamentare pentru obiective/proiecte de investiţii.
ART. 30
Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare se realizeazã în baza contractului de branşare/racordare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apã şi canalizare, precum şi a acceptului de evacuare dat de operatorul de servicii publice care administreazã şi exploateazã reţeaua de canalizare.
ART. 31
Descãrcarea apelor uzate epurate în receptori naturali sau în reţelele de canalizare se realizeazã în limitele indicatorilor de calitate prevãzuţi în normativele tehnice.

CAP. III
Obligaţiile şi atribuţiile structurilor în coordonarea, conducerea, controlul şi evaluarea activitãţii de protecţie a mediului

ART. 32
(1) Corpul de control şi inspecţie coordoneazã, controleazã şi evalueazã modul de organizare şi desfãşurare a activitãţii de protecţie a mediului în Armata României şi asigurã aplicarea actelor normative care guverneazã aceastã activitate.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), Corpul de control şi inspecţie are urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã politica de mediu în Armata României, cu respectarea principiilor şi elementelor strategice;
b) elaboreazã reglementãrile specifice în domeniul protecţiei mediului şi acţioneazã pentru implementarea acestora;
c) coordoneazã activitatea de instruire în domeniul protecţiei mediului;
d) creeazã sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care permit accesul liber la informaţiile privind mediul, cu respectarea reglementãrilor în domeniu;
e) avizeazã normele şi reglementãrile referitoare la activitãţile cu impact asupra mediului, elaborate de direcţiile centrale sau categoriile de forţe ale armatei, şi controleazã aplicarea acestora;
f) numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin desfãşurarea activitãţilor militare;
g) urmãreşte, în sfera sa de competenţã, respectarea obligaţiilor asumate prin convenţiile internaţionale la care România este parte;
h) urmãreşte şi analizeazã aplicarea prezentelor instrucţiuni, întocmeşte şi transmite spre aprobare ministrului apãrãrii "Darea de seamã privind activitatea desfãşuratã în domeniul protecţiei mediului în anul....", pentru anul încheiat;
i) aplicã sancţiuni titularilor activitãţilor, pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare;
j) colaboreazã cu autoritãţile publice şi cu alte persoane juridice în scopul diminuãrii efectelor negative ale activitãţilor militare asupra mediului şi încurajeazã introducerea tehnologiilor adecvate pentru mediu;
k) pune la dispoziţia publicului date privind starea mediului, programele şi politica de protecţie a mediului;
l) se consultã periodic cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societãţii civile pentru stabilirea celor mai eficiente mãsuri de protecţie a mediului;
m) identificã, în colaborare cu directorii de programe, noi cãi şi metode care sã favorizeze protecţia şi îmbunãtãţirea calitãţii factorilor de mediu, prin programe şi proiecte de mediu;
n) realizeazã activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului;
o) colaboreazã cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã pentru elaborarea planurilor operative şi pentru executarea în comun a intervenţiilor în caz de poluãri sau accidente ecologice;
p) organizeazã şi conduce simpozioane, grupuri de lucru şi convocãri pe probleme specifice, în cadrul programelor de pregãtire a personalului de specialitate;
q) participã şi avizeazã programele convocãrilor de specialitate organizate de structurile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului;
r) elaboreazã cerinţele pentru realizarea programelor informatice "Fişa de mediu" şi "Gestiunea deşeurilor" necesare autoevaluãrii de mediu;
s) centralizeazã date şi informaţii privind gestiunea deşeurilor, pe care le transmite autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului, la cerere, în vederea elaborãrii la nivel naţional a raportului statistic "Gestiunea deşeurilor";
t) colaboreazã cu structurile guvernamentale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, precum şi cu structurile NATO.
ART. 33
Comandanţii/şefii structurilor menţionate la art. 15 alin. (1) au urmãtoarele obligaţii şi rãspunderi:
a) conduc, coordoneazã, controleazã şi evalueazã aplicarea şi respectarea cadrului normativ de protecţie a mediului pe durata desfãşurãrii activitãţilor militare;
b) dispun mãsurile necesare aplicãrii unitare a prevederilor prezentelor instrucţiuni în unitãţile/formaţiunile militare din subordine;
c) analizeazã şi planificã resursele financiare necesare desfãşurãrii şi îndeplinirii acţiunilor în domeniul protecţiei mediului pentru unitãţile militare proprii şi cele subordonate;
d) dispun realizarea autoevaluãrii de mediu în unitãţile/formaţiunile militare din subordine;
e) dispun înaintarea, pe cale ierarhicã, la cerere, a inventarului de surse poluante din unitãţile/formaţiunile militare subordonate;
f) permit accesul, cu respectarea regulilor de acces, al persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control în unitãţile/formaţiunile militare subordonate şi la instalaţiile generatoare de impact asupra mediului;
g) realizeazã, în volum complet şi la termen, mãsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activitãţi de verificare, inspecţie şi control;
h) în caz de accident ecologic, informeazã autoritãţile competente;
i) analizeazã activitatea de protecţie a mediului şi transmit, ierarhic, "Darea de seamã privind activitatea desfãşuratã în domeniul protecţiei mediului în anul...", pentru anul încheiat;
j) dispun întocmirea şi transmiterea, pe cale ierarhicã, a informaţiilor necesare pentru actualizarea datelor şi informaţiilor privind gestiunea deşeurilor;
k) raporteazã, ierarhic, pânã la Corpul de control şi inspecţie, accidentele ecologice;
l) verificã includerea tematicii pentru cunoaşterea reglementãrilor de protecţie a mediului în cadrul procesului instructiv-educativ şi nivelul pregãtirii personalului militar şi civil, în acest domeniu;
m) organizeazã convocãrile anuale de pregãtire a responsabililor cu protecţia mediului din structurile subordonate.
ART. 34
Comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare, altele decât cele menţionate la art. 15 alin. (1), au urmãtoarele obligaţii şi rãspunderi:
a) conduc, coordoneazã, controleazã şi evalueazã aplicarea şi respectarea cadrului normativ de protecţie a mediului pe durata desfãşurãrii activitãţilor militare;
b) dispun mãsurile necesare aplicãrii unitare a prevederilor prezentelor instrucţiuni în unitãţile/formaţiunile militare din subordine;
c) analizeazã şi planificã resursele financiare necesare desfãşurãrii şi îndeplinirii acţiunilor în domeniul protecţiei mediului;
d) dispun realizarea autoevaluãrii de mediu în unitãţi/formaţiuni militare;
e) dispun înaintarea, pe cale ierarhicã, la cerere, a inventarului de surse poluante;
f) permit accesul, cu respectarea regulilor de acces, al persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile generatoare de impact asupra mediului şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;
g) realizeazã, în totalitate şi la termen, mãsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activitãţi de verificare, inspecţie şi control;
h) în caz de accident ecologic, informeazã autoritãţile competente;
i) în caz de accident ecologic, remediazã factorii de mediu afectaţi, restabilind condiţiile iniţiale, conform principiului "poluatorul plãteşte";
j) se supun dispoziţiei scrise de încetare a activitãţii în cazul încãlcãrii prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare, potrivit celor stabilite de organele de control abilitate;
k) dispun depozitarea deşeurilor de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;
l) analizeazã activitatea de protecţie a mediului şi transmit, ierarhic, "Darea de seamã privind activitatea desfãşuratã în domeniul protecţiei mediului în anul....", pentru anul încheiat;
m) dispun întocmirea şi transmiterea, pe cale ierarhicã, a informaţiilor necesare pentru actualizarea datelor şi informaţiilor privind gestiunea deşeurilor;
n) raporteazã, ierarhic, pânã la Corpul de control şi inspecţie, accidentele ecologice;
o) colaboreazã cu autoritatea localã de mediu în cazul accidentelor ecologice cu efecte asupra vecinãtãţilor la înlãturarea urmãrilor şi stabilirea pagubelor provocate de poluare;
p) verificã includerea tematicii pentru cunoaşterea reglementãrilor de protecţie a mediului în cadrul procesului instructiv-educativ şi nivelul pregãtirii personalului militar şi civil, în acest domeniu.
ART. 35
Responsabilul cu protecţia mediului are urmãtoarele atribuţii:
a) întocmeşte documentele de organizare, conducere, control şi evaluare ale activitãţii de protecţie a mediului din unitate;
b) elaboreazã temele pentru cunoaşterea reglementãrilor de protecţie a mediului şi urmãreşte desfãşurarea procesului de instruire a personalului militar şi civil, în concordanţã cu prevederile legislaţiei de mediu;
c) înainteazã, ierarhic, la cerere, inventarul surselor de poluare;
d) întocmeşte "Planul de mãsuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluãrii mediului al U.M. nr. 0 ...", în vederea adoptãrii mãsurilor concrete pentru prevenirea poluãrii;
e) elaboreazã autoevaluarea de mediu din unitate pe baza datelor cuprinse în "Fişa de mediu";
f) întocmeşte şi transmite, pe cale ierarhicã, informaţiile necesare pentru actualizarea datelor şi informaţiilor privind gestiunea deşeurilor;
g) înainteazã la eşalonul imediat superior "Darea de seamã privind activitatea desfãşuratã în domeniul protecţiei mediului în anul...", pentru anul încheiat;
h) verificã efectuarea, la termenele prevãzute în contracte, a analizelor pentru apa potabilã, apa uzatã, aer şi sol, dupã caz;
i) verificã luarea mãsurilor de valorificare, neutralizare şi/sau de eliminare a deşeurilor, pentru evitarea sau reducerea impactului asupra mediului, cu respectarea reglementãrilor legale;
j) face parte din comisia de cercetare a accidentelor ecologice;
k) colaboreazã cu agenţiile teritoriale de protecţie a mediului pentru desfãşurarea în comun a unor acţiuni de protecţie a mediului;
l) prezintã, la ordinul comandantului/şefului, informãri asupra modului de respectare a reglementãrilor de protecţie a mediului în unitate;
m) controleazã, pe baza planului anual de activitate, toate locurile de muncã şi activitãţile din unitate, în scopul prevenirii accidentelor ecologice.
ART. 36
Şeful compartimentului cazarmare conduce şi controleazã activitatea de protecţie a mediului în sectoarele specifice şi pe terenurile administrate. În acest scop are urmãtoarele obligaţii şi rãspunderi:
a) întocmeşte anual planul de întreţinere şi refacere a aliniamentelor de protecţie şi a zonelor verzi din unitate;
b) introduce lucrãrile de întreţinere a instalaţiilor generatoare de poluare în "Planul anual de modernizare şi reparaţii";
c) înainteazã, ierarhic, propuneri privind retehnologizarea centralelor termice şi instalaţiilor aferente, pentru limitarea poluãrii atmosferei;
d) colaboreazã cu serviciul financiar pentru perfectarea contractelor de livrare a apei potabile şi/sau exploatarea puţurilor de adâncime, de eliminare a reziduurilor şi gunoiului menajer, de evacuare a apelor menajere la sistemele de canalizare sau prin vidanjare, în cazul decantoarelor şi foselor septice;
e) ţine evidenţa construcţiilor speciale ale reţelelor de canalizare: separatoare de grãsimi, decantoare, spaţii de spãlare, staţii de tratare, filtre biologice etc.;
f) ţine evidenţa cantitãţilor de deşeuri generate şi a modului de stocare, valorificare, transport, eliminare şi o pune la dispoziţia responsabilului cu protecţia mediului, care completeazã registrul cu evidenţa deşeurilor pe unitate;
g) ţine evidenţa puţurilor de adâncime, a debitelor de apã extrase, a buletinelor de analizã a calitãţii apei, menţine starea tehnicã corespunzãtoare a puţului, a zonei de protecţie sanitarã, inclusiv împrejmuirea;
h) ţine evidenţa depozitelor de combustibil lichid, menţine starea tehnicã corespunzãtoare a acestora şi ia mãsuri pentru limitarea eventualelor pierderi de combustibil pe traseele de conducte pentru prevenirea poluãrii solului şi a pânzei freatice;
i) ţine evidenţa cantitativã a punctelor de colectare a deşeurilor menajere, a cheltuielilor de reparaţii pentru obiectele de inventar: containere, platforme, împrejmuiri, rampe;
j) verificã periodic starea terenurilor de toate categoriile şi stabileşte costurile pentru refacerea zonelor poluate sau distruse;
k) organizeazã activitatea de recuperare, colectare, depozitare şi predare a deşeurilor şi materialelor rezultate din procesul de reparaţii şi întreţinere a clãdirilor;
l) întocmeşte documentaţia tehnicã pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodãrire a apelor, dupã caz.
ART. 37
Principalele documente de organizare, conducere, control şi evaluare ale responsabilului cu protecţia mediului sunt:
a) legislaţia naţionalã în domeniul protecţiei mediului şi regulamentele emise de instituţiile Uniunii Europene;
b) reglementãrile militare de mediu - instrucţiuni, dispoziţii, manuale, ghiduri;
c) planul anual de activitate pe linia protecţiei mediului;
d) "Planul de mãsuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluãrii mediului al U.M. nr. 0 ...";
e) autoevaluarea de mediu şi raportul de autoevaluare de mediu;
f) situaţia privind cantitãţile de haloni şi echipamentele speciale pe bazã de haloni pentru dotãri speciale;
g) situaţia fondurilor planificate, alocate şi cheltuite, pentru activitatea de protecţie a mediului;
h) baza de date "Gestiunea deşeurilor";
i) buletinele de analizã efectuate pentru monitorizarea factorilor de mediu;
j) situaţia ariilor naturale protejate şi a monumentelor arheologice şi istorice din zona adiacentã unitãţilor/formaţiunilor militare.

CAP. IV
Organizarea activitãţilor de protecţie a mediului pe timpul exerciţiilor militare naţionale şi multinaţionale

ART. 38
(1) Personalul militar participant la exerciţiile militare naţionale şi multinaţionale este responsabil pentru menţinerea calitãţii factorilor de mediu - aer, apã, sol şi biodiversitate, pe timpul desfãşurãrii acestora.
(2) Pentru realizarea acestei cerinţe, comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare participante sunt obligaţi sã cunoascã modul în care desfãşurarea exerciţiilor militare naţionale şi multinaţionale afecteazã mediul.
ART. 39
Principalele obligaţii şi responsabilitãţi ale comandanţilor/şefilor exerciţiilor militare naţionale şi multinaţionale sunt:
a) sã cunoascã şi sã aplice legislaţia de protecţie a mediului, pe timpul planificãrii şi îndeplinirii misiunilor;
b) sã respecte legislaţia de mediu specificã ţãrii care gãzduieşte exerciţii militare naţionale şi multinaţionale;
c) sã identifice factorii de risc de mediu în cadrul procesului de planificare al exerciţiilor militare naţionale şi multinaţionale;
d) sã menţinã echilibrul între activitãţile de protecţie a mediului şi îndeplinirea misiunilor;
e) sã cunoascã condiţiile generale de mediu, climã, calitatea apei, solului şi a aerului, resursele naturale, ariile protejate, siturile de interes comunitar, precum şi speciile aflate în pericol în zonele de desfãşurare a exerciţiilor militare naţionale şi multinaţionale;
f) sã gestioneze eficient deşeurile, în special cele periculoase;
g) sã asigure refacerea mediului afectat de desfãşurarea acţiunilor militare sau, dupã caz, sã asigure plata daunelor, conform principiului "poluatorul plãteşte".
ART. 40
Obligaţiile şi responsabilitãţile care revin comandanţilor/şefilor sunt îndeplinite nemijlocit de responsabilul cu protecţia mediului, numit din rândul personalului militar participant la exerciţiile militare naţionale şi multinaţionale.
ART. 41
Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de protecţie a mediului pe timpul exerciţiilor militare naţionale şi multinaţionale se realizeazã în conformitate cu prevederile "Ghidului activitãţilor de protecţie a mediului pe timpul instruirii forţelor armate" şi a "P.Med.-3, Manualul de protecţia mediului pentru exerciţiile şi operaţiile militare".

CAP. V
Substanţe periculoase

SECŢIUNEA 1
Regimul utilizãrii substanţelor periculoase

ART. 42
Comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare dispun întocmirea evidenţei substanţelor şi preparatelor chimice periculoase prevãzute de legislaţia în vigoare.
ART. 43
Responsabilii cu protecţia mediului verificã etichetarea, ambalarea, manipularea şi transportul substanţelor şi preparatelor periculoase şi elaboreazã precizãri pentru reducerea/eliminarea efectelor acestora asupra mediului şi organismului uman.
ART. 44
Unitãţile/formaţiunile militare ce utilizeazã substanţe care distrug stratul de ozon, respectiv agenţi de refrigerare, agenţi de condiţionare a aerului, solvenţi, agenţi extinctori, au urmãtoarele obligaţii:
a) asigurã mãsurile necesare supravegherii, limitãrii şi prevenirii oricãror emisii, dirijate sau accidentale;
b) ţin evidenţa substanţelor specificate, conform anexei nr. 6;
c) depoziteazã substanţele în recipiente special destinate şi în locuri amenajate;
d) verificã periodic starea recipientelor de depozitare pentru identificarea şi prevenirea riscurilor de emisie liberã în atmosferã.

SECŢIUNEA a 2-a
Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante

ART. 45
Activitãţile cu specific nuclear din domeniul militar se desfãşoarã în baza autorizaţiei de funcţionare emise de Comisia Naţionalã pentru Controlul Activitãţilor Nucleare.
ART. 46
Unitãţile/formaţiunile militare care desfãşoarã activitãţi specifice domeniului nuclear au urmãtoarele obligaţii:
a) înregistreazã rezultatele supravegherii şi dozele estimate pentru activitãţile cu risc de contaminare radioactivã;
b) raporteazã imediat, ierarhic, orice creştere a contaminãrii radioactive a mediului peste limitele admise.

CAP. VI
Managementul deşeurilor

SECŢIUNEA 1
Reglementarea activitãţii de gestionare a deşeurilor

ART. 47
(1) Corpul de control şi inspecţie, prin structura de specialitate, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 47 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, are urmãtoarele atribuţii şi rãspunderi privind gestiunea deşeurilor:
a) elaboreazã strategia şi programul de gestionare a deşeurilor provenite din domeniul militar şi asigurã condiţiile necesare în vederea realizãrii acestora;
b) elaboreazã reglementãri specifice privind gestionarea deşeurilor rezultate din domeniul militar, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului;
c) supravegheazã şi controleazã respectarea de cãtre unitãţile/formaţiunile militare a reglementãrilor privind gestiunea deşeurilor.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã:
a) deşeurilor radioactive;
b) apelor uzate.
ART. 48
Colectarea şi administrarea datelor şi informaţiilor privind gestiunea deşeurilor generate în Armata României se executã conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completãrile ulterioare.
ART. 49
(1) Deşeurile rezultate în urma desfãşurãrii activitãţilor militare specifice constituie un risc potenţial de poluare a mediului.
(2) În acest sens, comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare dispun:
a) asigurarea mãsurilor de prevenire şi limitare a impactului deşeurilor asupra mediului, prin gestionarea corespunzãtoare a deşeurilor;
b) reducerea cantitãţii de deşeuri;
c) recuperarea deşeurilor refolosibile şi valorificarea acestora prin unitãţi specializate, pe bazã de contract;
d) asigurarea condiţiilor necesare pentru depozitarea separatã a diferitelor categorii de deşeuri, în funcţie de proprietãţile fizico-chimice, de compatibilitãţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu;
e) interzicerea aruncãrii şi depozitãrii pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede a deşeurilor de orice naturã;
f) interzicerea abandonãrii ori eliminãrii necontrolate a deşeurilor sau executãrii operaţiunilor neautorizate cu acestea;
g) dotarea navelor militare cu instalaţii de stocare sau tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descãrcare în instalaţii speciale de mal;
h) dotarea cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere ori de altã naturã, pentru activitãţile ce se desfãşoarã în zona porturilor fluviale sau maritime şi în cea a podurilor de pontoane, iar acolo unde nu este posibil, folosirea instalaţiilor din porturile civile;
i) adoptarea de soluţii constructive, conform competenţelor atribuite prin lege, pentru depozitele temporare de deşeuri;
j) refacerea cadrului natural în zonele de depozitare.
ART. 50
Unitãţile/formaţiunile militare care desfãşoarã activitãţi medicale îndeplinesc şi prevederile Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitãţile medicale, aprobate prin <>Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 219/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Categorii de deşeuri. Deşeuri periculoase

ART. 51
În Armata României se regãsesc urmãtoarele categorii de deşeuri:
a) Q1 Reziduuri de producţie sau de consum, nespecificate în continuare;
b) Q2 Produse în afara standardelor;
c) Q3 Produse cu valabilitate expiratã;
d) Q4 Materiale deversate accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice material, echipament contaminat ca rezultat al unui incident;
e) Q5 Materiale contaminate sau impurificate ca rezultat al unei acţiuni voluntare: reziduuri de la operaţiile de curãţare, materiale de ambalare, containere şi altele asemenea;
f) Q6 Elemente neutilizabile: baterii consumate, catalizatori epuizaţi - terminaţi şi altele asemenea;
g) Q7 Substanţe devenite improprii utilizãrii: acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, sãruri de amestec epuizate;
h) Q9 Reziduuri de la procese de combatere a poluãrii: nãmol de la instalaţii de purificare a gazelor, pulberi din filtrele de aer, filtre uzate şi altele asemenea;
i) Q10 Reziduuri de prelucrare/finisare: şpan provenit de la operaţiile de strunjire sau frezare şi altele asemenea;
j) Q12 Materiale contaminate: uleiuri contaminate cu PCB - bifenili policloruraţi - şi altele asemenea;
k) Q13 Toate materialele, substanţele sau produsele a cãror utilizare este interzisã de lege;
l) Q14 Produse de care deţinãtorul nu mai are trebuinţã: reziduuri înlãturate/îndepãrtate din agriculturã, birouri, magazine, din sfera menajerã, din circuitul comercial şi altele asemenea;
m) Q15 Materiale, substanţe sau produse contaminate ce rezultã din acţiunea de refacere a solului;
n) Q16 Toate materialele, substanţele sau produsele neincluse în categoriile de mai sus.
ART. 52
(1) Deşeurile periculoase - reprezentate în special de uleiurile uzate, baterii şi acumulatori, deşeuri medicale - se colecteazã diferenţiat şi se transportã în vederea tratãrii şi eliminãrii în instalaţii autorizate, potrivit legislaţiei în vigoare.
(2) Cheltuielile ocazionate de analiza chimicã a deşeurilor, monitorizarea factorilor de mediu şi verificarea datelor declarate se suportã de cãtre deţinãtorii deşeurilor.
ART. 53
Deşeurile periculoase, care nu pot fi eliminate sau valorificate potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, se colecteazã şi se depoziteazã în condiţii de siguranţã în spaţii special amenajate, pânã la apariţia reglementãrilor specifice.

CAP. VII
Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversitãţii

SECŢIUNEA 1
Protecţia resurselor naturale

ART. 54
Pentru conservarea şi protecţia mediului acvatic, comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare dispun:
a) respectarea standardelor de emisie şi evacuare a apelor reziduale din incintele unitãţilor/formaţiunilor militare;
b) limitarea sau interzicerea activitãţilor unitãţilor/formaţiunilor militare generatoare de poluare asupra resurselor de apã, în cazul depãşirii indicatorilor de calitate;
c) adoptarea metodelor de conservare şi refacerea resurselor de apã existente;
d) interzicerea spãlãrii autovehiculelor, utilajelor şi a ambalajelor care au conţinut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianţi, substanţe periculoase sau pesticide, în apele naturale;
e) interzicerea introducerii în apele de suprafaţã a substanţelor explozibile, tensiunilor electrice sau a substanţelor periculoase;
f) interzicerea evacuãrii apelor uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele de suprafaţã;
g) interzicerea evacuãrii de substanţe toxice, nocive sau radioactive, precum şi a apelor uzate şi contaminate cu izotopi radioactivi în reţelele de canalizare;
h) interzicerea evacuãrii în reţeaua publicã de canalizare a apelor uzate provenite de la unitãţile medicale, curativprofilactice, veterinare, laboratoarele şi instituţiile de cercetare medicalã, fãrã o prealabilã epurare biologicã şi chimicã.
ART. 55
(1) În scopul asigurãrii protecţiei aerului este interzisã evacuarea în atmosferã a substanţelor poluante sub formã de gaze, vapori, aerosoli, particule solide şi altele, peste limitele stabilite prin actele normative în vigoare.
(2) Se interzice punerea în funcţiune a instalaţiilor care depãşesc limitele maxime admise de emisii în atmosferã, fãrã echipamentele de filtrare şi neutralizare a substanţelor poluante.
ART. 56
În vederea protecţiei atmosferei, comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare dispun:
a) elaborarea şi implementarea mãsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi la surse;
b) reducerea emisiilor poluante rezultate în urma arderii combustibililor;
c) reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
d) asigurarea de dotãri speciale pentru izolarea, protecţia fonicã a surselor de zgomot şi vibraţii, precum şi punerea în exploatare a celor care nu depãşesc pragul fonic admis.
ART. 57
Comandanţii/şefii unitãţilor/formaţiunilor militare au urmãtoarele obligaţii şi rãspunderi cu privire la utilizarea, conservarea şi protecţia solului:
a) dispun mãsuri pentru prevenirea, reducerea riscului de degradare şi combatere a schimbãrilor dãunãtoare solului, generate de propria lor activitate sau care ar putea fi cauzate de utilizãrile necorespunzãtoare ale terenului ori de aplicarea unor practici neconforme cu reglementãrile în vigoare;
b) monitorizeazã calitatea şi caracteristicile solului terenului deţinut pe suprafaţa cãruia s-au desfãşurat sau se desfãşoarã activitãţi cu impact semnificativ asupra solului;
c) interzic depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrãştierea reziduurilor solide, lichide ori gazoase şi a substanţelor radioactive sau chimice rezultate din activitãţi specifice sectorului militar, care produc poluarea solului, în afara locurilor special amenajate în acest scop.
ART. 58
(1) În cazul schimbãrii destinaţiei terenului aflat în administrarea Ministerului Apãrãrii şi predãrii acestuia cãtre un alt administrator, este obligatorie efectuarea studiului pedologic, în vederea stabilirii calitãţii solului, de cãtre fostul administrator sau utilizator de teren, în scopul refacerii calitãţii solului din perimetrul aferent activitãţii desfãşurate.
(2) Lucrãrile de refacere a calitãţii solului afectat în urma activitãţilor desfãşurate sunt suportate de fostul administrator sau utilizator de teren.
ART. 59
Responsabilii cu protecţia mediului din unitãţile/formaţiunile militare monitorizeazã procedurile tehnice specifice de combatere sau reducere a eroziunii solului, referitoare la:
a) înierbarea suprafeţelor de teren neprotejate vegetal;
b) înfiinţarea de liziere de protecţie şi aliniamente forestiere, riverane comunicaţiilor;
c) amenajarea şi întreţinerea rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;
d) dotarea rezervoarelor de combustibil îngropate cu echipamente ce monitorizeazã calitatea solului în avalul amplasamentului acestora;
e) refacerea stratului vegetativ;
f) mentenanţa reţelei de canalizare.

SECŢIUNEA a 2-a
Conservarea biodiversitãţii

ART. 60
În scopul garantãrii conservãrii şi utilizãrii durabile a patrimoniului natural, zonele de responsabilitate din vecinãtatea ariilor protejate se supun prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice.
ART. 61
Personalul militar şi civil care desfãşoarã activitãţi specifice în interiorul şi în vecinãtatea ariilor protejate, monumentelor naturii sau pe alte terenuri pe care s-au identificat elemente susceptibile de a fi ocrotite este obligat sã respecte statutul acestora, pentru a asigura dezvoltarea durabilã a zonelor.
ART. 62
Pe timpul desfãşurãrii activitãţilor militare, în perimetrul zonelor protejate sau în vecinãtatea acestora este interzisã distrugerea speciilor de florã şi faunã sãlbaticã.
ART. 63
Desfãşurarea activitãţilor militare în situri "Natura 2000" se face pe baza avizului Natura 2000, act tehnico-juridic emis de autoritatea centralã de protecţie a mediului.

CAP. VIII
Autoevaluarea de mediu

ART. 64
Autoevaluarea impactului asupra mediului pentru activitãţile specifice constituie un proces intern de evaluare pentru conformarea cu legislaţia de mediu.
ART. 65
(1) Autoevaluarea de mediu se executã în mod obligatoriu în toate unitãţile/formaţiunile militare, indiferent de natura şi mãrimea impactului activitãţii, pe baza datelor din "Fişa de mediu", şi se finalizeazã printr-un raport de autoevaluare de mediu.
(2) Raportul identificã impactul potenţial asupra factorilor de mediu şi stabileşte mãsurile de reducere a acestuia.
(3) În funcţie de complexitatea şi de mãrimea impactului asupra mediului, stabilit de raportul de autoevaluare de mediu, se determinã necesitatea implementãrii unui sistem de management de mediu, conform modelului prezentat în anexa nr. 7.
ART. 66
(1) În cazãrmile unde sunt dislocate mai multe unitãţi/formaţiuni militare, responsabilitatea realizãrii raportului de autoevaluare de mediu revine responsabilului cu protecţia mediului din unitatea titularã de cazarmã. Celelalte unitãţi sunt obligate sã furnizeze autoevaluãrile de mediu pentru întocmirea raportului de autoevaluare pe cazarmã.
(2) Efectuarea determinãrilor şi buletinelor pentru factorii de mediu necesare autoevaluãrii de mediu se executã prin societãţi publice sau private, certificate.
(3) Raportul de autoevaluare de mediu se aprobã de comandantul/şeful unitãţii/formaţiunii militare.
ART. 67
Raportul de autoevaluare de mediu, realizat pe baza datelor tehnice conţinute în "Fişa de mediu", se prezintã structurilor de control militare sau, spre consultare, comisiilor mixte militare-civile, în cazul unui accident ecologic cu efecte negative în afara vecinãtãţilor unitãţilor/formaţiunilor militare.
ART. 68
Termenul de realizare şi avizare a rapoartelor de autoevaluare de mediu pentru toate unitãţile/formaţiunile, respectiv activitãţile militare, este de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni.

CAP. IX
Sancţiuni şi contravenţii

ART. 69
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor privind încãlcarea prevederilor legislaţiei de mediu se fac de cãtre personalul împuternicit prin Ordinul ministrului apãrãrii naţionale nr. M. 147/2002 pentru stabilirea organelor din Ministerul Apãrãrii Naţionale competente sã constate şi sã aplice sancţiunile în cazul contravenţiilor sãvârşite de cãtre cadrele militare şi de angajaţii civili în legãturã cu serviciul*).
-----------
*) Ordinul nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementãri din sectorul de apãrare a ţãrii şi securitate naţionalã.

ART. 70
Încãlcãrile prevederilor legislaţiei de mediu de cãtre personalul armatei, specificate în prezentele instrucţiuni, precum şi mãsurile luate pentru refacerea mediului se raporteazã în "Darea de seamã privind activitatea desfãşuratã în domeniul protecţiei mediului în anul ...", pentru anul încheiat.

CAP. X
Dispoziţii finale

ART. 71
Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplicã pentru activitãţile militare desfãşurate pe teritoriul României, pe timp de pace.
ART. 72
Comandanţii/şefii asigurã cunoaşterea şi aplicarea întocmai de cãtre întregul personal a prevederilor prezentelor instrucţiuni.
ART. 73
Documentele periodice care se elaboreazã în conformitate cu prezentele instrucţiuni şi datele de înaintare sunt prezentate în anexa nr. 8.
ART. 74
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezentele instrucţiuni.

ANEXA 1
-------
la instrucţiuni
---------------

GLOSAR

Accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevãzute deversãri/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formã lichidã, solidã, gazoasã ori sub formã de vapori sau de energie, rezultate din desfãşurarea unor activitãţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deterioreazã ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice.
Acumulatori - surse de energie electricã - sunt alcãtuiţi din una sau mai multe celule primare reîncãrcabile, energia electricã obţinându-se prin transformarea directã a energiei chimice.
Ambalaj - orice produs, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat sã cuprindã bunuri în scopul reţinerii, protejãrii, manipulãrii, distribuţiei şi prezentãrii acestora, de la materii prime la produse procesate, de la producãtor pânã la utilizator sau consumator. Produsul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.
Ape uzate - ape provenind din activitãţi casnice, sociale ori economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care îi altereazã caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate.
Atmosferã - masã de aer care înconjoarã suprafaţa terestrã, incluzând şi stratul de ozon.
Autoevaluare - proces intern de evaluare a efectelor activitãţilor desfãşurate în unitãţile/formaţiunile militare, asupra calitãţii factorilor de mediu.
Autorizare - parcurgerea etapelor procedurale având drept scop obţinerea avizului, acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu.
Autorizaţie pentru activitatea nuclearã - act tehnico-juridic prin care autoritatea competentã de reglementare în domeniul nuclear autorizeazã titularul activitãţii sã amplaseze, sã proiecteze, sã achiziţioneze, sã fabrice, sã producã, sã construiascã, sã transporte, sã importe, sã exporte, sã punã în funcţiune, sã posede, sã foloseascã, sã opereze, sã transfere, sã dezafecteze şi sã dispunã de orice sursã de radiaţii ionizante, instalaţii nucleare sau amenajãri pentru gospodãrirea deşeurilor radioactive.
Aviz şi autorizaţie de gospodãrire a apelor - acte ce condiţioneazã din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrãrilor construite pe ape sau în legãturã cu apele şi funcţionarea ori exploatarea acestor lucrãri, precum şi funcţionarea şi exploatarea celor existente şi reprezintã principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementãrilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor.
Baterii - surse de energie electricã - sunt alcãtuite din una sau mai multe celule primare nereîncãrcabile, energia electricã obţinându-se prin transformarea directã a energiei chimice.
Biodiversitate - diversitatea organismelor vii provenite din ecosistemele acvatice şi terestre, precum şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, a speciilor şi a ecosistemelor.
Colectare - strângerea, sortarea şi/sau amestecarea deşeurilor în vederea transportãrii lor.
Controlul operaţional - adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţã, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare din funcţionare.
Dezvoltare durabilã - dezvoltarea care corespunde necesitãţilor prezentului, fãrã a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesitãţi.
Deşeuri - orice substanţã, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specificã privind regimul deşeurilor, pe care deţinãtorul îl aruncã, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca.
Deşeuri biodegradabile - deşeuri care suferã descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grãdinã, hârtia şi cartonul.
Deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent ori o proprietate care face ca acestea sã fie periculoase.
Ecosistem - complex dinamic de comunitãţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor lipsit de viaţã, care interacţioneazã într-o unitate funcţionalã.
Eliminare - orice operaţiune prevãzutã în anexa nr. II A la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Emisie - evacuarea directã ori indirectã, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, cãldurã ori de zgomot în aer, apã sau sol.
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autoritãţilor publice interesate de efectele implementãrii planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultãri în procesul decizional şi asigurarea informãrii asupra deciziei luate.
Gospodãrirea apelor - ansamblul activitãţilor care, prin mijloace tehnice şi mãsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţionalã, menţinerea sau îmbunãtãţirea resurselor de apã pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizãrii şi poluãrii acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor.
Habitat - locul sau tipul de loc în care un organism ori o populaţie existã în mod natural.
Impact asupra mediului - efecte asupra mediului ca urmare a desfãşurãrii unei activitãţi antropice.
Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere calitatea preconizatã a factorilor de mediu.
Instalaţie - orice unitate tehnicã staţionarã sau mobilã, precum şi orice altã activitate direct legatã, sub aspect tehnic, cu activitãţile unitãţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului.
Mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care influenţeazã bunãstarea şi sãnãtatea omului.
Monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluãrii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stãrii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbãrilor produse, urmate de mãsuri care se impun.
Natura 2000 - reţeaua ecologicã europeanã de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specialã avifaunisticã, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pãsãrilor sãlbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeanã şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sãlbatice.
Organizaţie militarã - orice unitate/formaţiune militarã din structura Armatei României;
Pericol - proprietatea intrinsecã a unei substanţe sau preparat chimic ori a unei stãri fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sãnãtãţii populaţiei şi/sau asupra mediului.
Poluant - orice substanţã, preparat sub formã solidã, lichidã, gazoasã sau sub formã de vapori ori de energie radiaţie electromagneticã, ionizantã, termicã, fonicã sau vibraţii care, introdusã în mediu, modificã echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale.
Poluare - introducerea directã sau indirectã a unui poluant care poate aduce prejudicii sãnãtãţii umane şi/sau calitãţii mediului, dãuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizãrii mediului în scop recreativ ori în alte scopuri legitime.
Poluarea apei - orice alterare fizicã, chimicã, biologicã sau bacteriologicã a apei, peste o limitã admisibilã stabilitã, inclusiv depãşirea nivelului natural de radioactivitate produsã direct sau indirect de activitãţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normalã în scopurile în care aceastã folosire era posibilã înainte de a interveni alterarea.
Resurse de apã - apele de suprafaţã alcãtuite din cursurile de apã cu deltele lor, lacuri, bãlţi, apele maritime interioare şi marea teritorialã, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţãrii, în totalitatea lor.
Risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ sã se producã într-o anumitã perioadã de timp şi/sau în anumite circumstanţe.
Risc potenţial de poluare a mediului - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care se determinã pe baza unui studiu de evaluare a riscului.
Sistem de management de mediu - componentã a sistemului de management general, care include structura organizatoricã, activitãţile de planificare, responsabilitãţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de mediu.
Studiu pedologic - stabileşte clasele de calitate a terenurilor şi constã în delimitarea, inventarierea şi evaluarea solurilor, pe baza cãreia se stabileşte taxa de scoatere a terenului din circuitul agricol; oferã informaţii cu privire la compoziţia chimicã a solului, posibile contaminãri sau lucrãri de îmbunãtãţiri funciare necesare.
Substanţe periculoase - substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi supuse bioacumulãrii ori alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes.
Sursa de radiaţii ionizante - entitate fizicã, naturalã, fabricatã sau utilizatã ca element al unei activitãţi care genereazã expuneri la radiaţii, prin emitere de radiaţii ionizante sau eliberare de substanţe radioactive.
Tratare deşeuri - totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbã caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.
Uleiuri uzate - toate uleiurile industriale şi lubrifianţii, pe bazã mineralã, sinteticã sau biogenã, care au devenit improprii folosirii pentru care au fost iniţial destinate, în special uleiurile uzate de la motoarele cu combustie şi de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, emulsiile şi filtrele de ulei.

ANEXA 2
-------
la instrucţiuni
---------------

DARE DE SEAMĂ
privind activitatea desfãşuratã
în domeniul protecţiei mediului
în anul ........

- model -

Cuprinde:
1. autoevaluarea de mediu - stadiul executãrii;
2. situaţia autorizãrii de gospodãrire a apelor;
3. monitorizarea factorilor de mediu - analize pentru factorii de mediu: apã, aer, sol, dupã caz, şi mãsurile luate la nivelul unitãţii/formaţiunii militare pentru reducerea poluãrii;
4. situaţia proiectelor şi programelor de mediu aflate în derulare;
5. situaţia fondurilor bãneşti solicitate, alocate şi cheltuite în domeniul protecţiei mediului;
6. concluziile rezultate în urma controalelor executate pe linia protecţiei mediului;
7. colaborarea cu autoritãţile locale şi teritoriale de mediu;
8. situaţia privind cantitãţile de haloni şi echipamente speciale pe bazã de haloni pentru dotãri speciale;
9. alte probleme sau propuneri care se considerã necesar a fi raportate.

ANEXA 3
-------
la instrucţiuni
---------------

RAPORT
privind accidentul ecologic

Nr. ...... din ......
- model -

A. Unitatea militarã
B. Locaţia
C. Data şi ora producerii poluãrii
D. Tipul poluãrii
- Cantitate/volum
- Suprafaţa afectatã
- Implicaţii privind poluarea vecinãtãţilor
E. Factorul de mediu afectat - Descriere
- Solul şi vegetaţia
- Apa
- Aerul
- Aşezãrile umane
F. Mãsurile întreprinse pentru diminuarea impactului
- Stabilirea listei cu materiale de intervenţie
- Documentele dupã care s-a acţionat pentru intervenţie
G. Colaborarea cu autoritãţile locale de mediu
H. Mãsurile pentru remedierea factorilor de mediu afectaţi de poluare
Comandantul/Şeful unitãţii/formaţiunii militare,
.......................................


ANEXA 4
-------
la instrucţiuni
---------------

EVIDENŢA
surselor cu impact asupra mediului
din unitãţile/formaţiunile militare

- model -

Surse cu impact asupra mediului:
1. centrala termicã;
2. depozitul de carburanţi lubrifianţi;
3. conductele de alimentare cu combustibil şi energie termicã;
4. rampa de spãlare a tehnicii;
5. atelierul de reparaţii;
6. parcul auto;
7. blocul alimentar;
8. platformele de gunoi;
9. depozitul de substanţe şi deşeuri;
10. staţia de încãrcare acumulatori;
11. staţia de pompare ape reziduale;
12. staţia de preepurare şi filtrele biologice;
13. infirmeria;
14. poligonul de tragere;
15. conductele de evacuare a apelor uzate;
16. reţeaua şi sursele de alimentare cu apã.
Activitãţi specifice de evaluare:
A. descriere;
B. evaluare;
C. activitãţi supuse monitorizãrii;
D. controlul calitãţii factorilor de mediu;
E. mãsuri de reducere a poluãrii;
F. procese-verbale ale activitãţii de control.


ANEXA 5
-------
la instrucţiuni
---------------

FIŞA DE MEDIU
- model -

I. Datele de identificare a unitãţii/formaţiunii militare
1. Indicativul:
2. Denumirea în clar:
3. Structura cãreia îi este subordonatã:
4. Profilul activitãţii: instrucţie, învãţãmânt, productiv, cercetare, medicalã, construcţii, depozitare, transporturi, poligoane
5. Adresa:
Judeţul:
Localitatea:
Strada: Nr.
Sector:
Cod:
6. Telefon:
Direct:
Centrala:
STAR:
Fax:
II. Datele de identificare a responsabilului cu protecţia mediului
1. Gradul, numele şi prenumele:
2. Studiile: instituţii de învãţãmânt absolvite
3. Calificarea în funcţie: cursuri de specialitate în domeniul protecţiei mediului, postliceale, postuniversitare
4. Data numirii în funcţia de responsabil cu protecţia mediului:
5. Dacã funcţia este îndeplinitã prin cumul: DA/NU
6. Numãrul de funcţii îndeplinite prin cumul:
7. Telefon:
III. Agenţia judeţeanã şi localã de protecţia mediului
1. Denumirea:
2. Adresa:
3. Telefon:
4. Fax:
IV. Suprafaţa unitãţii/formaţiunii militare - ha
1. TOTAL: , din care:
2. Poligoane de instrucţie şi antrenament:
3. Clãdiri:
4. Teren arabil:
5. Pãşune:
6. Pajişti:
7. Pãduri:
8. Lungime comunicaţii: drumuri de acces, alei, trotuare
9. Parc auto:
V. Protecţia solului
1. Sursele potenţiale de poluare a solului:
2. Tipul poluantului:
3. Capacitatea estimatã a surselor:
4. Modul de depozitare sau ambalare a substanţelor poluante:
5. Spaţiile destinate depozitãrii deşeurilor: numãrul şi suprafaţa
VI. Protecţia apelor
1. Sursele de alimentare cu apã: proprii sau de la furnizorii de servicii, cantitãţi consumate
2. Sursele potenţiale de poluare a apelor:
3. Tipul poluantului:
4. Capacitatea estimatã a surselor de poluare:
5. Apele reziduale evacuate: analizele apelor reziduale, cantitãţile şi modalitatea de evacuare: receptori naturali, reţea de canalizare
6. Situaţia autorizãrii unitãţii/formaţiunii militare pe linia gospodãririi apelor
VII. Protecţia aerului
1. Sursele potenţiale de poluare a aerului:
2. Tipul poluantului:
3. Capacitatea estimatã a surselor de poluare:
VIII. Sursele de zgomot
1. Natura sursei:
2. Valoarea maximã mãsuratã: dB (A)
3. Frecvenţa producerii zgomotului: ore/an
IX. Substanţele periculoase
1. Denumirea:
2. Cantitatea: kg
3. Tipul ambalajului:
4. Starea de siguranţã a ambalajului:
5. Modul de depozitare:
X. Deşeurile periculoase
1. Denumirea:
2. Cantitatea: kg
3. Tipul ambalajului:
4. Starea de siguranţã a ambalajului:
5. Modul de depozitare:
XI. Factorii poluanţi din zona unitãţii/formaţiunii militare care afecteazã activitatea acesteia
1. Sursa poluantã:
2. Factorul de mediu poluat: aer, apã, sol
XII. Substanţele care distrug stratul de ozon
1. Denumirea substanţei - tehnicã şi comercialã: halon, freon
2. Cantitatea: kg
3. Unde se gãseşte: aparate de aer condiţionat, instalaţii frigorifice, instalaţii de stins incendiul, dezumidificatoare, alte aparate sau instalaţii de pe tehnica militarã
XIII. Zonele de interes naţional adiacente unitãţii/formaţiunii militare
1. Denumirea zonei şi tipul acesteia: rezervaţie a Biosferei, rezervaţie naturalã, parc naţional, rezervaţie peisagisticã, monument al naturii, monument istoric, situri arheologice, situri "NATURA 2000", alte zone de interes natural
2. Actul normativ care stabileşte tipul zonei:
XIV. Accidentele ecologice în care a fost implicatã unitatea/formaţiunea militarã
1. Natura accidentului:
2. Data producerii:
3. Mãsuri de remediere:
XV. Alte date de mediu considerate utile
1. Propuneri:
2. Sesizãri:
3. Probleme specifice unitãţii militare:
XVI. Mãsurile stabilite pentru reducerea impactului asupra mediului

ANEXA 6
-------
la instrucţiuni
---------------

SITUAŢIA
substanţelor care distrug stratul de ozon

- model -


┌────┬─────────────────────────────┬──────────┬─────────────┬──────────────────┐
│Nr. │ Substanţa │Cantitatea│Echipamentele│ Observaţii │
│crt.│ │ totalã │ în care se │ │
│ │ │ -kg- │ utilizeazã/ │ │
│ │ │ │ depoziteazã │ │
│ │ │ │ substanţa │ │
├────┼─────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ 1.│Halon 1301 │ ... │ ... │ Import │
│ │ │ │ │ ţara-anul │
│ │ │ │ │ ... sisteme │
├────┼─────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ UM... │


│ │ │ │ │ L29 = ... kg │
│ 2.│Halon 1211 │ ... │ ... │ L39ZA = ... kg │
│ │ │ │ │ UM... │
│ │ │ │ │ ----- │
│ │ │ │ │ 2 HERCULES │
│ │ │ │ │ C130 │
│ │ │ │ │ = ... kg │
│ │ │ │ │ 17 IAR330 SOCAT │
│ │ │ │ │ = ... kg │
│ │ │ │ │ 6 AN = ...kg │


├────┼─────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │Combinaţii de clor, fluor, │ │ │ │
│ 3.│brom, carbon şi hidrogen, │ ... │ ... │ ... │
│ │cunoscute sub denumirea de │ │ │ │
│ │halocarboni: bromura de metil│ │ │ │
│ │HBFCs şi HCFCs. │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │Combinaţii de clor şi carbon │ │ │ │
│ │sau CFCs; tetraclorura de │ │ │ │
│ 4.│carbon, CFC-11, CFC-12, CFC- │ ... │ ... │ ... │
│ │13, CFC-111, CFC-112, CFC-113│ │ │ │
│ │CFC-114, CFC-115, CFC-211, │ │ │ │
│ │CFC-212, CFC-213, CFC-214, │ │ │ │
│ │CFC-215, CFC-216, CFC-217 │ │ │ │
└────┴─────────────────────────────┴──────────┴─────────────┴──────────────────┘



ANEXA 7
-------
la instrucţiuni
---------------

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

1. Prevederi generale
Integrarea problemelor de mediu în managementul general al unei structuri militare contribuie la implementarea eficientã a unui sistem de management de mediu, denumit în continuare SMM, pe baza unui proces dinamic, ciclic, de "planificare, implementare, verificare şi analizã".
SMM permite unei structuri militare sã îşi realizeze activitãţile şi sã ţinã sub control în mod sistematic nivelul performanţelor de mediu stabilite.
Instituirea şi operarea unui SMM nu conduc la o reducere imediatã a impactului negativ asupra mediului. Aceasta se realizeazã pe mãsurã ce activitãţile corective aduse factorilor poluanţi se finalizeazã prin proiecte şi programe clare de mediu.
SMM trebuie sã permitã unei structuri militare:
a) sã elaboreze o politicã de mediu care sã-i corespundã;
b) sã identifice aspectele de mediu existente, trecute sau planificate;
c) sã identifice cerinţele legislative şi de reglementare relevante;
d) sã identifice obiectivele şi sarcinile de mediu corespunzãtoare;
e) sã faciliteze activitãţile de planificare, conducere, monitorizare, acţiune corectivã, auditare şi analizã;
f) sã se poatã adapta unor condiţii de schimbare.
2. Implementarea SMM
Resursele pentru dezvoltarea şi implementarea unui SMM sunt asigurate din fondurile alocate pentru programele de mediu stabilite de cãtre directorii de programe ai Ministerului Apãrãrii.
În Armata României, implementarea SMM se face:
a) în ansamblul organizaţiei militare;
b) pentru activitãţi sau procese distincte din cadrul organizaţiei militare.
Implementarea SMM în organizaţiile militare implicate în activitãţi de achiziţii, mentenanţã, testare, proiectare, precum şi prestãri de servicii pentru terţi se face cu certificarea SMM.
Comandanţii/şefii organizaţiei militare implicate în procesul de implementare a SMM au urmãtoarele atribuţii:
a) stabilesc politica generalã a organizaţiei militare printr-o declaraţie de politicã de mediu;
b) iau decizii de îmbunãtãţire a performanţelor de mediu prin obiective şi ţinte clare, pentru conformarea cu legislaţia de mediu;
c) stabilesc durata implementãrii SMM;
d) acordã timp în procesul de evaluare a managementului;
e) impun necesitatea auditului de mediu;
f) întreprind acţiuni corective asupra rezultatelor evaluãrii şi auditului de mediu;
g) numesc coordonatorul programului de implementare a SMM.
Coordonatorul programului de implementare se numeşte din rândul locţiitorilor comandantului/şefului organizaţiei militare. În acest sens, are urmãtoarele atribuţii:
a) împreunã cu comandantul/şeful organizaţiei militare este responsabil de atingerea obiectivelor şi performanţelor de mediu;
b) determinã aria de acoperire a SMM pe întreaga activitate sau pe activitãţile ori procesele distincte din organizaţia militarã;
c) demonstreazã cum implementarea SMM ajutã conducerea în luarea deciziilor stabilite prin politica de mediu;
d) face din adoptarea unui SMM o ţintã de atins;
e) conştientizeazã personalul în legãturã cu efectele activitãţilor desfãşurate, cu impact asupra mediului;
f) numeşte reprezentantul managementului.
Reprezentantul managementului este numit din rândul ofiţerilor sau al personalului civil cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. În acest sens, acesta are urmãtoarele atribuţii:
a) participã la elaborarea politicii de mediu a organizaţiei militare;
b) identificã activitãţile sau procesele cu impact asupra mediului din organizaţia militarã;
c) elaboreazã procedurile de sistem;
d) elaboreazã manualul de management de mediu;
e) informeazã coordonatorul programului de implementare despre neconformitãţile referitoare la implementarea SMM.
3. Proiectarea unui SMM
Pentru a dezvolta şi implementa un SMM într-o organizaţie militarã trebuie parcurse urmãtoarele etape:
a) obţinerea seriei standardelor ISO 14000;
b) identificarea activitãţilor care influenţeazã mediul şi utilizarea unei evaluãri iniţiale a mediului;
c) înregistrarea şi actualizarea reglementãrilor relevante pentru activitãţi - legislaţia naţionalã şi reglementãrile militare de mediu;
d) determinarea şi ierarhizarea aspectelor semnificative de mediu, precum şi impactul generat de acestea;
e) proiectarea unei politici de mediu, pornindu-se de la aspectele de mediu identificate şi de la legislaţia în domeniu, politicile naţionale de mediu. Politica este aprobatã de cãtre comandanţii/şefii fiecãrei organizaţii militare;
f) stabilirea obiectivelor, pornindu-se de la politica de mediu şi performanţa de mediu proiectatã/stabilitã;
g) dezvoltarea unui program de management de mediu pentru atingerea obiectivelor;
h) definirea responsabilitãţilor şi resurselor necesare pentru implementarea SMM;
i) organizarea cursurilor de conştientizare şi instruire, în vederea asigurãrii cunoaşterii acţiunilor necesare legate de preocupãrile de mediu pentru întregul personal, a rolului fiecãruia şi pentru înţelegerea importanţei SMM;
j) îmbunãtãţirea comunicaţiilor;
k) elaborarea unui manual de management de mediu şi a documentelor conexe: proceduri, instrucţiuni, programe;
l) stabilirea unui document de control;
m) stabilirea controlului operaţional;
n) pregãtirea planurilor pentru situaţii de urgenţã şi capacitate de rãspuns;
o) monitorizarea operãrii şi eficienţei unui SMM;
p) stabilirea procedurilor de corectare a neconcordanţelor cu regulamentele, ordinele, reglementãrile naţionale/internaţionale şi documentele SMM;
q) pãstrarea înregistrãrilor, ca dovezi obiective ale documentãrii şi implementãrii SMM;
r) stabilirea procedurilor de audit pentru SMM, în vederea identificãrii cauzelor problemelor, şi desfãşurarea acţiunilor corective de îmbunãtãţire;
s) desfãşurarea detaliilor SMM pentru a determina în ce mãsurã este eficient sã se asigure îmbunãtãţirea continuã;
t) realizarea bilanţului SMM;
u) opţional, obţinerea înregistrãrii/certificãrii.
4. Politica de mediu a SMM
Proiectarea politicii de mediu a organizaţiei militare implicã realizarea evaluãrii iniţiale de mediu, care trebuie sã identifice:
a) prioritãţile de acţiune, pe baza cunoaşterii exacte a impactului de mediu datorat activitãţilor desfãşurate;
b) resursele ce trebuie alocate într-o etapã ulterioarã dezvoltãrii SMM.
Evaluarea iniţialã de mediu trebuie sã acopere urmãtoarele aspecte:
a) concordanţa cu legislaţia de mediu;
b) structura de management;
c) planurile pentru situaţii de urgenţã şi situaţii de rãspuns;
d) activitãţile care ar putea favoriza sau împiedica performanţele de mediu;
e) instruirea şi nivelul de conştientizare a personalului;
f) calitatea mãsurabilã a factorilor de mediu.
Politica de mediu se stabileşte la nivelul conducerii organizaţiei militare, conform cerinţelor standardului ISO 14001, şi are drept scop:
a) sã clarifice aria de cuprindere a SMM în organizaţia militarã;
b) sã stabileascã obiectivele, ţintele şi acţiunile pentru reducerea impacturilor semnificative ale activitãţilor asupra mediului;
c) sã evidenţieze faptul cã personalul este conştient de necesitatea conformãrii cu legislaţia de mediu;
d) sã includã un angajament al conducerii de îmbunãtãţire a performanţei de mediu.
Pentru realizarea succesului deplin al politicii de mediu, conform standardului ISO 14001, conducerea organizaţiei militare trebuie sã facã disponibilã publicului cerinţele acesteia.
5. Planificarea SMM
Procesul de planificare a unui SMM urmeazã dupã cel al stabilirii politicii şi utilizeazã rezultatele evaluãrii iniţiale de mediu.
Etapele ce trebuie urmate în planificarea unui SMM sunt:
a) determinarea premiselor, exprimate în mãrimi de performanţe de mediu;
b) determinarea obiectivelor şi ţintelor pentru atingerea scopurilor, având ca referinţã politica de mediu stabilitã;
c) analiza performanţelor;
d) dezvoltarea planurilor de acţiune şi actualizarea acestora, dupã caz.
La identificarea direcţiilor de acţiune pentru fiecare aspect de mediu evaluat, organizaţiile militare trebuie sã stabileascã şi sã ierarhizeze, pe baza unor criterii, informaţiile primare necesare mãsurãrii performanţelor de mediu.
Dupã identificarea aspectelor de mediu ce pot fi mãsurate, organizaţiile militare trebuie sã stabileascã obiectivele şi ţintele care sã rãspundã prioritãţilor identificate.
Obiectivele sunt rezultatul direcţiilor de acţiune conţinute în declaraţia de politicã de mediu.
Ţintele sunt angajamente specifice pentru atingerea unui obiectiv, care pot fi cuantificate şi exprimate ca mãrimi de performanţã.
Conform standardului ISO 14001, organizaţiile militare trebuie sã stabileascã şi sã menţinã SMM printr-o îmbunãtãţire continuã a aspectelor de mediu, precum şi responsabilitatea atingerii obiectivelor şi ţintelor pentru fiecare funcţie şi nivel relevant din organizaţia militarã.
Etapa finalã a planificãrii o constituie elaborarea unui plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor, în fapt, programul de management de mediu.
Fiecare plan de acţiune trebuie sã defineascã în mod clar responsabilitãţile, autoritatea, resursele financiare şi umane adecvate.
Planurile de acţiune variazã ca structurã şi tematicã de la culegerea de informaţii, prin studii de fezabilitate şi de impact de mediu, pânã la teste de specialitate, care conduc la modificãri conceptuale ale activitãţilor desfãşurate.
6. Implementarea SMM
Implementarea SMM într-o organizaţie militarã se face pe baza unui plan şi trebuie sã aibã adeziunea întregului personal, iar atribuţiile se repartizeazã la toate funcţiile de conducere din organizaţia militarã.
Cerinţele planului de implementare a SMM:
a) definesc clar rolurile, responsabilitãţile şi autoritãţile celor implicaţi în implementarea SMM;
b) stabilesc lanţul de comandã şi raportare;
c) specificã procedurile şi mãsurile de acţiune pentru activitãţile cu impact semnificativ asupra mediului;
d) conţin procedurile pentru operaţiunile zilnice.
Acţiunile de pregãtire şi conştientizare a personalului privind implementarea SMM impun:
a) obligaţia de a implementa acţiunile stabilite prin obiectivele, ţintele şi politica de mediu;
b) stabilirea nivelului de pregãtire pentru fiecare persoanã cu atribuţii în SMM;
c) instruirea auditorilor care desfãşoarã activitãţile de audit.
Comandanţii/şefii organizaţiei militare trebuie sã demonstreze angajamentul lor faţã de problematica mediului prin pregãtirea corespunzãtoare a personalului pentru evitarea incidentelor de mediu şi pentru a reacţiona rapid şi eficient atunci când apar astfel de evenimente.
Pregãtirea de mediu este obligatorie pentru urmãtoarele categorii de personal:
a) cu responsabilitãţi de mediu şi atribuţii în procesul de implementare a SMM;
b) în funcţii specializate cu responsabilitãţi financiare şi logistice, de instruire şi control;
c) reprezentanţii managementului organizaţiei militare.
Proiectarea SMM precedã documentarea sistemului care se realizeazã prin elaborarea manualului SMM.
Manualul SMM trebuie sã descrie managementul de mediu şi:
a) sã fie principala sursã de documentare pentru evaluarea şi stabilirea performanţelor de mediu;
b) sã cuprindã elementele relevante ale SMM;
c) sã demonstreze conformitatea cu cerinţele SMM şi sã arate cã scopurile şi obiectivele sunt atinse;
d) sã fie revizuit periodic;
e) sã acopere activitãţile/procesele desfãşurate.
Manualul SMM trebuie sã cuprindã sau sã facã referire la:
a) politica de mediu;
b) lista de impacturi semnificative de mediu şi declaraţia asupra modului în care cerinţele de mediu se identificã;
c) programul de management de mediu şi procedurile de sistem cerute de standardul ISO 14001;
d) planul de acţiune cu obiective şi scopuri precise, agreate şi de comunitãţile locale;
e) instrucţiunile de lucru pentru o anumitã activitate sau proces;
f) planul pentru situaţii de urgenţã şi capacitate de rãspuns;
g) structurile organizatorice;
h) instrucţiunile de securitate şi sãnãtate a personalului.
7. Verificarea şi acţiunile corective ale SMM
Pe timpul implementãrii SMM organizaţiile militare trebuie sã monitorizeze şi sã verifice dacã sunt atinse obiectivele şi ţintele şi dacã procedurile de control operaţional sunt efective.
Îmbunãtãţirea continuã a SMM se face prin mãsuri corective corespunzãtoare, iar monitorizarea performanţei se realizeazã prin utilizarea mãrimilor de performanţã stabilite în timpul etapei de planificare a SMM.
Procedurile de evaluare şi mãsurare a performanţelor trebuie sã identifice neconformitãţile cu prevederile standardului ISO 14001, astfel încât sã se poatã întreprinde acţiuni corective/preventive.
Situaţiile care conduc la neconformitatea SMM cu standardul sunt:
a) activitãţile sau operaţiile care nu corespund politicilor de mediu;
b) planurile SMM insuficient detaliate, rolurile, responsabilitãţile şi autoritãţile, neclar definite;
c) planurile de instrucţie, programele de monitorizare sau procedurile care nu sunt urmate;
d) evaluãrile de management inadecvat documentate;
e) auditurile care nu sunt programate, definite sau finalizate;
f) planurile de urgenţã care nu sunt testate sau urmate;
g) documentele incorecte sau uzate fizic.
Evaluarea performanţei implementãrii SMM se realizeazã prin audituri şi/sau evaluãri ale sistemului de management la ordinul comandantului/şefului organizaţiei militare.
Auditul de SMM, definit ca audit de respectare a mediului, evalueazã performanţa organizaţiei militare în legãturã cu principalele aspecte de mediu.
Auditul este realizat de o echipã de audit care cuprinde un auditor şef şi unul sau mai mulţi auditori, în funcţie de aria de cuprindere a auditului, calificaţi conform ISO 14011.
Echipa de auditare trebuie sã fie independentã de organizaţia militarã auditatã.
Etapele auditului se definesc conform standardului ISO 14011, astfel:
a) iniţierea şi pregãtirea auditului;
b) desfãşurarea auditului;
c) pregãtirea raportului;
d) pregãtirea verificãrilor şi recomandãrilor.
Evaluarea de management determinã modul de operare a SMM şi analizeazã politicile, obiectivele şi scopurile organizaţiei militare.
Evaluarea de management este realizatã de cãtre conducerea organizaţiei militare, la intervale de timp definite, dupã efectuarea auditului, examinându-se informaţiile şi ţintele, stabilindu-se direcţia de îmbunãtãţire a SMM.
Analiza politicii, obiectivelor şi procedurilor trebuie fãcutã la nivelul conducerii care le-a definit şi cuprinde:
a) rezultatele auditurilor;
b) gradul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor.
Observaţiile, concluziile şi recomandãrile trebuie consemnate în vederea elaborãrii raportului de mediu.
Raportarea de mediu stabileşte şi promoveazã conştientizarea pãrţilor interesate şi a publicului în legãturã cu SMM.
Raportul de mediu este întocmit de cãtre reprezentantul managementului şi se prezintã pentru aprobare comandantului/şefului organizaţiei militare.
Raportul trebuie sã includã suficiente informaţii şi detalii pentru o bunã înţelegere a impactului de mediu al organizaţiei militare. El cuprinde şi mãsurile de protecţie a mediului pe care organizaţia le aplicã.
Raportul de mediu demonstreazã societãţii civile cã organizaţia militarã abordeazã problematica mediului în mod responsabil şi constituie documentul de bazã care se prezintã organismului de înregistrare/certificare a SMM.
8. Înregistrarea/certificarea SMM
Procesul de înregistrare/certificare a SMM reprezintã mecanismul prin care organizaţia militarã demonstreazã, în mod oficial, angajamentul ei de protecţie a mediului.
Înregistrarea pentru conformitatea cu standardul ISO 14001 este realizatã de organisme de certificare acreditate de Asociaţia de Acreditare din România - RENAR.
Declaraţia şi înregistrarea SMM reprezintã un proces care cuprinde:
a) evaluarea iniţialã;
b) evaluarea principalã.
În cadrul evaluãrii iniţiale, organismul de certificare verificã dacã SMM:
a) conţine angajamentul conducerii;
b) întruneşte cerinţele legislative şi de reglementare;
c) are propuneri de îmbunãtãţire a performanţelor de mediu;
d) este auditabil;
e) este desfãşurat corespunzãtor;
f) a fost finalizat cu raportul de audit.
Evaluarea principalã reprezintã etapa finalã a procesului de certificare şi are drept scop:
a) sã confirme dacã sistemul documentat este corespunzãtor;
b) sã confirme dacã SMM concordã cu elementele standardului ISO 14001;
c) sã determine dacã SMM duce la îmbunãtãţirea performanţelor de mediu ale organizaţiei militare şi la conformarea cu reglementãrile de mediu în vigoare;
d) sã confirme cã organizaţia militarã îşi respectã propriile politici de mediu.


ANEXA 8
-------
la instrucţiuni
---------------

TABEL
cu documentele periodice care se elaboreazã
în conformitate cu prezentele instrucţiuni
şi traseele parcurse


──┬─────────────┬───────┬─────────┬────────────────────────────────────────────┐
N │ │ │Frecvenţa│ Detalii privind traseele parcurse │
r.│ Denumirea │ Baza │ şi data ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────┤
c │ lucrãrii │legalã │înaintãrii │Bri- │Corpuri│Struc- │Corpul │Mi- │
r │ │ │ │Unitãţi│gãzi/ │ de │turi │ de │nis-│
t.│ │ │ │milita-│simila-│armatã │centra-│control│trul│
│ │ │ │re │re │terito-│le, │ şi │a- │
│ │ │ │ │ │riale, │statele│inspec-│pã- │
│ │ │ │ │ │comanda│majore │ţie │rã- │
│ │ │ │ │ │mente │ ale │ │rii │
│ │ │ │ │ │de armã│cetego-│ │ │
│ │ │ │ │ │opera- │riilor │ │ │
│ │ │ │ │ │ţionale│de for-│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ţe ale │ │ │
│ │ │ │ │ │ │armatei│ │ │
──┼─────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
1.│Dare de │art. 32│anual, │ │ │ │ │S/E/T/M│ H │
│seamã privind│alin. │pânã la │ │ │ │ │ │ │
│desfãşurarea │(2) │31 martie│ │ │ │ │ │ │
│activitãţii │lit. h)│ │ │ │ │ │ │ │
│de protecţie ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│a mediului │art. 33│anual, │ │ │ │S/E/T/M│ │ │
│în anul..... │lit. i)│pânã la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │28 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │februarie│ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 33│anual, │ │ │S/E/T/M│ │ │ │
│ │lit. i)│pânã la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │15 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │februarie│ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 33│anual, │ │S/E/T/M│ │ │ │ │
│ │lit. i)│pânã la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │31 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ianuarie │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 34│anual, │ E/T │ │ │ │ │ │
│ │lit. l)│pânã la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │15 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ianuarie │ │ │ │ │ │ │
──┼─────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
2.│Date şi │art. 32│anual, │ │ │ │ │ S │ │
│informaţii │alin. │pânã la │ │ │ │ │ │ │
│privind │(2) │31 mai │ │ │ │ │ │ │
│gestiunea │lit. s)│ │ │ │ │ │ │ │
│deşeurilor ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 33│anual, │ │ │ │S/E/T/M│ │ │
│ │lit. j)│pânã la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │30 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aprilie │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 33│anual, │ │ │S/E/T/M│ │ │ │
│ │lit. j)│pânã la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │15 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aprilie │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 33│anual, │ │ │ │ │ │ │
│ │lit. j)│pânã la │ │S/E/T/M│ │ │ │ │
│ │ │31 martie│ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│ │art. 34│anual, │ │ │ │ │ │ │
│ │lit. m)│pânã la │ E/T │ │ │ │ │ │
│ │ │15 martie│ │ │ │ │ │ │
──┴─────────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────┘



LEGENDĂ:
E - Elaborare
T - Transmitere
H - Hotãrâre
S - Sintetizare
M - Monitorizare

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016