Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   INSTRUCTIUNI din 16 august 2004  de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

INSTRUCTIUNI din 16 august 2004 de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 6 septembrie 2004

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt unitãţi de asistenţã socialã, cu sau fãrã personalitate juridicã.
ART. 2
Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat şi se înfiinţeazã numai cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei.
ART. 3
(1) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie publice se înfiinţeazã prin hotãrâri ale consiliilor judeţene, sau, dupã caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile <>art. 27-33 din Legea nr. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţã socialã, şi ale <>art. 15-17 din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 515/2003 .
(2) Propunerea de înfiinţare a unitãţii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se face în conformitate cu <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pe baza documentaţiei şi fundamentãrii prezentate de serviciul public de asistenţã socialã de la nivelul consiliilor judeţene sau consiliilor locale.
ART. 4
Consiliile judeţene sau, dupã caz, consiliile locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi persoanele juridice care înfiinţeazã unitãţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie aprobã prin hotãrâre structura organizatoricã, numãrul de personal şi bugetul acestora.
ART. 5
(1) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie au obligaţia de a elabora, în termen de 30 de zile de la data înfiinţãrii, regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, care va include şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor, în conformitate cu standardele de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie.
(2) Pentru unitãţile de prevenire şi combatere a violenţei în familie deja înfiinţate termenul este de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor instrucţiuni.
(3) Pentru unitãţile de prevenire şi combatere a violenţei în familie publice şi pentru cele în parteneriat public-privat regulamentul de organizare şi funcţionare elaborat conform alin. (1) şi (2) este aprobat de cãtre consiliile judeţene sau locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, care au înfiinţat aceste unitãţi.
ART. 6
(1) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie menţionate la art. 1 pot fi centre pentru adãpostirea victimelor violenţei în familie, centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie sau centre de asistenţã destinate agresorilor.
(2) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie vor funcţiona în locaţii separate, în funcţie de destinaţia pentru care au fost înfiinţate.

CAP. II
Centre pentru adãpostirea victimelor violenţei în familie

ART. 7
Centrele pentru adãpostirea victimelor violenţei în familie, denumite în continuare adãposturi, îndeplinesc urmãtoarele atribuţii principale:
a) asigurã protecţia victimelor violenţei în familie şi a copiilor aflaţi în îngrijirea lor în situaţii de urgenţã, prin gãzduirea acestora în adãposturi pe o perioadã determinatã, cuprinsã între 7 şi 60 de zile;
b) oferã îngrijire medicalã, asistenţã psihologicã şi consiliere juridicã victimelor;
c) colaboreazã cu poliţiştii şi jandarmii pentru iniţierea procedurilor legale, la solicitarea victimei;
d) asigurã consilierea membrilor de familie aflaţi în dificultate;
e) sesizeazã autoritãţile menţionate la <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în cazul în care constatã acte de violenţã în familie împotriva copiilor, şi colaboreazã cu serviciile publice specializate pentru protecţia copilului de la nivel judeţean şi local în vederea asigurãrii protecţiei copiilor gãzduiţi în adãpost;
f) asigurã protejarea victimelor violenţei în familie, cu acordul acestora, prin mãsuri de izolare a victimelor de agresori;
g) elaboreazã lunar rapoarte statistice privind activitãţile desfãşurate şi categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de adãpost (numãr de beneficiari, vârstã, sex, mediul din care provin, nivel de instruire, ocupaţie, venituri, stare civilã, numãr de copii aflaţi în întreţinerea lor, relaţia de rudenie cu agresorul, frecvenţa şi natura agresiunii);
h) pot iniţia şi derula programe speciale de protecţie şi asistenţã a victimelor violenţei în familie;
i) asigurã îndeplinirea standardelor de calitate a serviciilor şi a standardelor ocupaţionale specifice personalului angajat;
j) colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale implicate în combaterea violenţei în familie, precum şi cu organizaţii neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniu;
k) colaboreazã cu compartimentele specializate din cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi cu alte organisme implicate în campaniile de informare şi educare a comunitãţilor-ţintã, precum şi pentru elaborarea materialelor promoţionale specifice;
l) colaboreazã cu autoritãţile publice centrale şi locale în vederea soluţionãrii unor cazuri speciale privind situaţia juridicã a persoanelor care beneficiazã de serviciile oferite în cadrul adãpostului.
ART. 8
(1) Conducerea adãposturilor este cea prevãzutã în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare menţionat la art. 5.
(2) Conducerea adãposturilor publice sau în parteneriat public-privat este asiguratã de un director, a cãrui activitate este sprijinitã de un consiliu consultativ.
ART. 9
(1) Postul de director al adãpostului se ocupã prin concurs sau, dupã caz, prin examen, în condiţiile legii.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, directorul adãpostului emite dispoziţii.
ART. 10
(1) Directorul adãpostului asigurã conducerea executivã şi rãspunde de buna funcţionare a acestuia.
(2) Directorul adãpostului îndeplineşte în principal urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã întreaga activitate a adãpostului, cu sprijinul consiliului consultativ;
b) elaboreazã fişa postului pentru fiecare angajat;
c) rãspunde de administrarea şi gestionarea fondurilor şi patrimoniului adãpostului;
d) transmite lunar compartimentelor specializate din cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, rapoartele statistice menţionate la art. 7;
e) poate iniţia şi derula programe speciale de protecţie şi asistenţã a victimelor violenţei în familie;
f) iniţiazã relaţii de colaborare cu autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale implicate în combaterea violenţei în familie, precum şi cu organizaţii neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniu.
ART. 11
Consiliul consultativ are urmãtoarele atribuţii:
a) analizeazã activitatea adãpostului şi propune mãsuri şi programe de îmbunãtãţire a activitãţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie;
b) avizeazã regulamentul de organizare şi funcţionare a adãpostului;
c) urmãreşte modul de conlucrare între persoanele şi autoritãţile desemnate pentru identificarea formelor de abuz şi pentru instrumentarea cazurilor de violenţã în familie;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin hotãrârea de înfiinţare a adãpostului.
ART. 12
Consiliul consultativ este compus din urmãtorii membri:
a) un reprezentant al autoritãţilor sau al persoanelor juridice care au înfiinţat ori, dupã caz, finanţeazã adãpostul;
b) un reprezentant al spitalului sau al unitãţii sanitare cu care adãpostul a încheiat convenţie de colaborare;
c) un reprezentant al direcţiei de dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie;
e) un reprezentant al comandamentului de jandarmi judeţean, respectiv al Comandamentului de Jandarmi al Municipiului Bucureşti;
f) un reprezentant al beneficiarilor;
g) un reprezentant desemnat de cãtre organizaţiile neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

CAP. III
Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie

ART. 13
Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie, denumite în continuare centre de recuperare, au urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã gãzduirea şi îngrijirea victimelor violenţei în familie pentru o perioadã de maximum 90 de zile; în situaţii excepţionale se poate aproba prelungirea acestei perioade pânã la 180 de zile, numai cu aprobarea conducerii centrului de recuperare;
b) asigurã, prin consiliere juridicã şi psihologicã, sprijin în vederea adaptãrii la o viaţã activã, inserţia socialã şi profesionalã a victimelor;
c) sesizeazã autoritãţile menţionate la <>art. 13 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în cazul în care constatã acte de violenţã în familie împotriva copiilor şi colaboreazã cu serviciile publice specializate pentru protecţia copilului de la nivel judeţean şi local, în vederea asigurãrii protecţiei copiilor gãzduiţi în adãpost;
d) promoveazã programe de reinserţie socialã a victimelor violenţei în familie;
e) identificã medii în care pot fi integrate victimele violenţei în familie;
f) pot iniţia şi derula programe speciale de protecţie şi asistenţã a victimelor violenţei în familie;
g) elaboreazã lunar rapoarte statistice privind activitãţile desfãşurate şi categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de adãpost (numãrul de beneficiari, vârsta, sexul, mediul din care provin, nivelul de instruire, ocupaţia, veniturile, starea civilã, numãrul de copii aflaţi în întreţinerea lor, relaţia de rudenie cu agresorul, frecvenţa şi natura agresiunii);
h) colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale implicate în prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi cu organizaţii neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniu;
i) colaboreazã cu compartimentele specializate din cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi cu alte organisme implicate în campaniile de informare şi educare a comunitãţilor-ţintã, precum şi pentru elaborarea materialelor promoţionale specifice;
j) colaboreazã cu autoritãţile publice centrale şi locale în vederea soluţionãrii unor cazuri speciale privind situaţia juridicã a persoanelor care beneficiazã de serviciile oferite în cadrul centrului de recuperare.
ART. 14
Dispoziţiile art. 8-11 se aplicã în mod corespunzãtor şi centrelor de recuperare prevãzute la art. 13.
ART. 15
Consiliul consultativ al centrului de recuperare este compus din:
a) un reprezentant al autoritãţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat ori, dupã caz, finanţeazã centrul;
b) un reprezentant al direcţiei de dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) un reprezentant al agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncã;
d) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie;
e) un reprezentant al comandamentului de jandarmi judeţean, respectiv al Comandamentului de Jandarmi al Municipiului Bucureşti;
f) un reprezentant al beneficiarilor;
g) un reprezentant desemnat de cãtre organizaţiile neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

CAP. IV
Centrele de asistenţã destinate agresorilor

ART. 16
Centrele de asistenţã destinate agresorilor au urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã şi faciliteazã accesul agresorilor la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare, dupã caz;
b) oferã servicii de consiliere şi mediere a conflictului pentru pãrţile implicate în vederea depãşirii situaţiilor de risc;
c) elaboreazã lunar rapoarte statistice privind activitãţile desfãşurate şi categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de adãpost (numãrul de beneficiari, vârsta, sexul, mediul din care provin, nivelul de instruire, ocupaţia, veniturile, starea civilã, numãrul de copii aflaţi în întreţinerea lor, relaţia de rudenie cu victima, frecvenţa şi natura agresiunii);
d) colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale implicate în prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi cu organizaţii neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniu;
e) colaboreazã cu compartimentele specializate din cadrul direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi cu alte organisme implicate în campaniile de informare şi educare a comunitãţilor-ţintã, precum şi pentru elaborarea materialelor promoţionale specifice;
f) colaboreazã cu autoritãţile publice centrale şi locale în vederea soluţionãrii unor cazuri speciale privind situaţia juridicã a persoanelor care beneficiazã de serviciile oferite în cadrul centrului de asistenţã destinat agresorilor.
ART. 17
Dispoziţiile art. 8-11 se aplicã în mod corespunzãtor şi centrelor de asistenţã destinate agresorilor, prevãzute la art. 16.
ART. 18
Consiliul consultativ al centrului de asistenţã destinat agresorilor este compus din:
a) un reprezentant al autoritãţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat ori, dupã caz, finanţeazã centrul;
b) un reprezentant al spitalului sau unitãţii sanitare cu care centrul de asistenţã destinat agresorilor a încheiat convenţie de colaborare;
c) un reprezentant al direcţiei de dialog, familie şi solidaritate socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) un reprezentant al serviciului de reintegrare socialã a infractorilor şi supraveghere a executãrii sancţiunilor neprivative de libertate de pe lângã tribunalul judeţean;
e) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie;
f) un reprezentant al comandamentului de jandarmi judeţean, respectiv al Comandamentului de Jandarmi al Municipiului Bucureşti;
g) un reprezentant al beneficiarilor;
h) un reprezentant desemnat de cãtre organizaţiile neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 19
(1) Salarizarea personalului unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publice sau înfiinţate în parteneriat public-privat, se stabileşte potrivit legislaţiei aplicabile salariaţilor contractuali din sistemul bugetar, pe baza statului de funcţii aprobat de conducerea unitãţii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în funcţie de numãrul de personal aprobat şi de resursele financiare alocate.
(2) Salarizarea personalului din unitãţile private pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se face în condiţiile legii.
ART. 20
Finanţarea unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se asigurã din:
a) bugetele locale ale autoritãţilor administraţiei publice locale care au aprobat înfiinţarea acestora, dacã este cazul, precum şi din subvenţii acordate în condiţiile legii;
b) sume din donaţii, sponsorizãri sau alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice din ţarã şi din strãinãtate;
c) contribuţiile proprii ale beneficiarilor sau ale întreţinãtorilor acestora, dacã aceastã posibilitate de finanţare a fost prevãzutã în hotãrârea de înfiinţare a unitãţii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
d) fonduri externe, rambursabile şi nerambursabile;
e) din alte surse, cu respectarea legislaţiei în domeniu.
ART. 21
În toate cazurile contribuţiiile prevãzute la art. 20 lit. c) nu pot depãşi nivelul costului mediu lunar aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, pe tipuri de instituţii.

________________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016