Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   INSTRUCŢIUNE din 26 ianuarie 2021  privind Sistemul de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 INSTRUCŢIUNE din 26 ianuarie 2021 privind Sistemul de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării

EMITENT: Ministerul Apărării Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 123 din 5 februarie 2021
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. M.20 din 26 ianuarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 123 din 5 februarie 2021.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Prezenta instrucţiune stabileşte cadrul pentru managementul achiziţiilor de sisteme de armament şi echipamente majore de complexitate tehnică ridicată destinate înzestrării Armatei României, denumite în continuare achiziţii de echipamente militare destinate înzestrării.

    ART. 2
    Instrucţiunea furnizează reglementările generale şi atribuie responsabilităţi structurilor implicate din MApN în procesul de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării.

    ART. 3
    Definiţiile, acronimele şi termenii utilizaţi în prezenta instrucţiune sunt prevăzuţi în anexa nr. 1.

    CAP. II
    Scop şi domeniu de aplicare
    ART. 4
    (1) Scopul prezentei instrucţiuni este acela de a crea cadrul organizatoric pentru optimizarea procesului de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării, prin atribuirea de responsabilităţi distincte structurilor şi specialiştilor implicaţi în proces.
    (2) Sistemul de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării face parte din Sistemul integrat de management al înzestrării Armatei României. În acest sens prezenta instrucţiune reglementează şi modalitatea de coordonare şi optimizare a Sistemului de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării în cadrul Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României.

    ART. 5
    Prevederile prezentei instrucţiuni se aplică în cadrul Sistemului de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării, coordonat de către Direcţia generală pentru armamente (DGArm), prin care se realizează iniţierea, derularea şi finalizarea achiziţiilor destinate înzestrării prin parcurgerea mai multor etape specifice fiecăreia dintre cele trei componente ale Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României.

    CAP. III
    Managementul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării
    SECŢIUNEA 1
    Principii de bază
    ART. 6
    (1) În MApN, achiziţiile de echipamente militare destinate înzestrării se realizează în cadrul Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României, pe baza interacţiunii a trei componente:
    a) Sistemul de emitere a cerinţelor (SEC), coordonat de Consiliul de Supraveghere a Cerinţelor (CSC), ca autoritate de decizie pentru acest sistem;
    b) Sistemul de planificare, programare, bugetare şi evaluare (SPPBE), coordonat de Consiliul de Planificare a Apărării (CPA), ca autoritate de decizie pentru acest sistem;
    c) Sistemul de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării (SMAEMI), coordonat de Consiliul de Achiziţii (CODA), ca autoritate de decizie pentru acest sistem.

    (2) Schema Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României, din perspectiva interacţiunii componentelor acestuia, este prezentată în anexa nr. 2.
    (3) Fluxul activităţilor şi structurile responsabile privind etapele programelor de înzestrare sunt prezentate în anexa nr. 3.

    ART. 7
    În fiecare din sistemele componente ale Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României se elaborează documente de bază specifice sistemului respectiv şi se derulează activităţi proprii, urmărindu-se corelarea acestora la fiecare punct de decizie PD al procesului de achiziţie.

    ART. 8
    Autorităţile de decizie ale celor trei sisteme, respectiv CSC, CPA şi CODA, sunt organisme colective de decizie.

    ART. 9
    Managementul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării se realizează în conformitate cu politica MApN referitoare la asigurarea calităţii în procesul de achiziţie a sistemelor şi echipamentelor destinate înzestrării, în concordanţă cu politica NATO privind abordarea integrată a calităţii pe durata întregului ciclu de viaţă al sistemelor şi în conformitate cu publicaţiile NATO din seria AQAP 2000. Activitatea de asigurare a calităţii în MApN se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.073/1996 privind evaluarea, certificarea şi supravegherea calităţii la furnizorii forţelor armate, de către Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Documente de bază
    ART. 10
    Documentele de bază pentru fundamentarea programului de înzestrare în cadrul SEC sunt:
    a) documentul cu nevoile misiunii (DNM);
    b) studiul de concept (SC);
    c) documentul cu cerinţele operaţionale (DCO).


    ART. 11
    Documentele de bază ale programului de înzestrare în cadrul SMAEMI sunt:
    a) Strategia programului de înzestrare (SPI);
    b) Baza programului de înzestrare (BPI);
    c) documentele pentru asigurarea calităţii programului de înzestrare;
    d) documentele aferente activităţilor procesului de testare, evaluare şi omologare;
    e) documentul de transfer al proprietăţii şi intrare în înzestrare;
    f) rapoartele aferente programului de înzestrare.


    ART. 12
    Documentele de bază pentru planificarea programului de înzestrare în cadrul SPPBE sunt:
    a) Directiva de planificare a apărării (DPA);
    b) Planul de înzestrare a Armatei României (PIAR);
    c) programele majore şi planurile anuale ale MApN;
    d) Planul anual al achiziţiilor publice (PAAP).


    SECŢIUNEA a 3-a
    Autorităţi de decizie şi management
    ART. 13
    În cadrul Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României, în funcţie de competenţele stabilite prin actele normative din domeniul achiziţiilor, sunt implicaţi:
    a) Parlamentul României;
    b) Guvernul României;
    c) CSAT, care aprobă PIAR;
    d) ministrul apărării naţionale/ordonator principal de credite;
    e) şeful SMAp, care stabileşte cerinţele de înzestrare;
    f) CODA;
    g) CSC;
    h) CPA;
    i) Direcţia generală pentru armamente;
    j) directorii programelor majore beneficiare;
    k) autorităţile contractante stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.


    ART. 14
    Managementul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării este asigurat de către:
    a) pentru programele de înzestrare:
    - la nivel decizional - CODA, ca autoritate de decizie a programului de înzestrare;
    – la nivel executiv - directorul de program, cu sprijinul echipei de supraveghere a programului de înzestrare (ESP) şi al echipei de lucru a programului de înzestrare (ELP);

    b) pentru achiziţiile centralizate/descentralizate:
    - la nivel decizional - ordonatorul de credite în a cărui competenţă se află achiziţia;
    – la nivel executiv - structura care efectuează achiziţia.



    SECŢIUNEA a 4-a
    Programul de înzestrare
    ART. 15
    (1) Programul de înzestrare este ansamblul coerent de acţiuni derulate pentru intrarea în înzestrarea structurilor MApN a sistemelor de armamente şi echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată, pe baza nevoilor beneficiarului, stabilite prin DNM şi aprobate de autoritatea competentă.
    (2) Din punctul de vedere al modalităţii de implementare a programelor de înzestrare, acestea se împart în următoarele tipuri:
    a) tip de program de înzestrare 1/TPI1 include sistemele de armamente şi echipamentele majore de complexitate tehnică ridicată existente pe piaţa echipamentelor militare, inclusiv cele realizate prin acorduri sau contracte de la guvern la guvern. Pentru achiziţia acestora nu sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare şi/sau emiterea unor cerinţe specifice. Detalii sunt prezentate în anexa nr. 4a;
    b) tip de program de înzestrare 2/TPI2 include sistemele de armamente şi echipamentele majore de complexitate tehnică ridicată existente pe piaţa echipamentelor militare, pentru a căror realizare şi achiziţie, corespunzător nevoilor şi cerinţelor tehnico-operaţionale ale MApN, este necesară emiterea unor cerinţe specifice, fără a schimba destinaţia produsului existent, dar nu sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare. Detalii sunt prezentate în anexa nr. 4b;
    c) tip de program de înzestrare 3/TPI3 include sistemele de armamente şi echipamentele majore de complexitate tehnică ridicată care, raportat la nevoile şi cerinţele tehnico-operaţionale, nu au fost identificate pe piaţa echipamentelor militare. În această categorie intră produsele pentru a căror realizare şi achiziţie, corespunzător nevoilor şi cerinţelor tehnico-operaţionale, sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare. Detalii sunt prezentate în anexa nr. 4c.


    CAP. IV
    Activităţi principale în cadrul programului de înzestrare
    SECŢIUNEA 1
    Etapele programului de înzestrare
    ART. 16
    Un program de înzestrare se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
    a) etapa 1 - fundamentarea programului de înzestrare;
    b) etapa 2 - planificarea programului de înzestrare;
    c) etapa 3 - iniţierea şi derularea procedurii de atribuire a contractului/contractelor necesar/necesare realizării programului de înzestrare;
    d) etapa 4 - etapa de realizare/dezvoltare a producţiei în funcţie de tipul programului de înzestrare;
    e) etapa 5 - intrarea în înzestrare a produselor;
    f) etapa 6 - operarea şi suportul;
    g) etapa 7 - analiza nevoilor de modernizare pe parcursul ciclului de viaţă al produselor;
    h) etapa 8 - scoaterea din înzestrare.


    ART. 17
    Etapele de realizare cuprind activităţi specifice fiecăruia din cele trei sisteme din cadrul Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României şi sunt reglementate la nivelul autorităţilor de decizie ale acestora.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Fundamentarea programului de înzestrare
    ART. 18
    Etapa de fundamentare a programului de înzestrare cuprinde următoarele faze:
    a) elaborarea DNM;
    b) aprobarea DNM;
    c) elaborarea studiului de concept, pe baza elementelor din DNM aprobat;
    d) recepţionarea studiului de concept de către comisia de recepţie a lucrării de cercetare-dezvoltare;
    e) aprobarea de către structura beneficiară/structurile beneficiare a/ale studiului de concept;
    f) elaborarea DCO;
    g) aprobarea de către autoritatea competentă a DCO, astfel: CSC pentru programele comune şi structurile beneficiare pentru programele specifice;
    h) elaborarea de către directorul de program (DP) a Strategiei programului de înzestrare (SPI) şi a Bazei programului de înzestrare (BPI) şi supunerea aprobării acestor documente autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării.


    ART. 19
    (1) Stabilirea nevoilor misiunii şi a necesităţii achiziţiei se efectuează în cadrul Sistemului de emitere a cerinţelor (SEC).
    (2) Toate programele de înzestrare au la bază nevoile misiunii identificate, analizate, elaborate/redactate, validate şi aprobate.
    (3) Identificarea nevoilor misiunii se efectuează de către structura beneficiară din MApN sau structura coordonatoare de domeniu din MApN, pe baza analizei obiectivelor politicii de apărare privind securitatea naţională, a strategiei militare, a doctrinei naţionale, a obligaţiilor asumate faţă de NATO şi UE şi a cerinţelor operaţionale şi tehnice specifice precizate în documentele acestor organizaţii, a ameninţărilor preconizate şi a evaluării capabilităţilor existente de realizare a misiunilor repartizate. În urma acestei evaluări pot fi identificate deficite de capabilităţi care se constituie în nevoile misiunii.
    (4) Responsabilităţile structurilor implicate în procesul de definire, redactare, avizare, validare şi aprobare a DNM sunt stabilite în cadrul SEC.

    ART. 20
    (1) Studiul de concept (SC) este documentul care are ca obiectiv identificarea, analiza şi definirea posibilităţilor de realizare a sistemelor de armamente şi echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferente programelor de înzestrare care să răspundă DNM în vederea furnizării datelor de intrare necesare elaborării DCO, respectiv pentru SPI.
    (2) SC este realizat de Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM), cu sprijinul echipei de produs de supraveghere a proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare sub coordonarea directorului de proiect de cercetare-dezvoltare şi inovare/program de cercetare-dezvoltare şi inovare, prin activităţi de documentare, surse deschise de informare şi răspunsurile la documentele de tip Request for Information (RFI), Letter for Price and Availability (LPA), Request for Price and Availability (RPA) şi altele asemenea. În situaţia în care nu se obţin date suficiente prin modalităţile prezentate se pot utiliza şi date obţinute din surse de date deschise credibile.
    (3) Echipa de produs de supraveghere a proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare/programului de cercetare-dezvoltare şi inovare va avea în componenţă, după caz, reprezentanţi ai categoriilor de forţe ale armatei implicate, care sunt specialişti în domeniile operaţii, planificare, logistică, financiar, mentenanţă, operare a tehnicii/echipamentului care face obiectul proiectului de cercetare-dezvoltare, managementul informaţiei, precum şi un reprezentant din structura de planificare a înzestrării beneficiarului, o persoană utilizatoare de tehnică (combatant) şi o persoană specializată având cunoştinţe cu privire la tehnica/echipamentul care face obiectul proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare/programului de cercetare-dezvoltare şi inovare.
    (4) Echipa de produs de supraveghere a proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare/programului de cercetare-dezvoltare şi inovare va avea ca responsabilităţi: analiza cerinţelor, stabilirea variantelor de realizare; convenirea criteriilor de evaluare pentru stabilirea variantei optime de realizare; stabilirea ponderilor pentru fiecare criteriu/subcriteriu pentru fiecare variantă şi stabilirea punctajelor pentru fiecare criteriu/subcriteriu pentru fiecare variantă.
    (5) SC este aprobat de şeful structurii beneficiare, iar în situaţia în care sunt mai multe structuri beneficiare, acesta este aprobat de către şefii acestora.
    (6) Modul detaliat de elaborare a SC, precum şi modul de lucru al echipei de produs de supraveghere a proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare/programului de cercetare-dezvoltare şi inovare se reglementează prin proceduri operaţionale specifice la nivelul DGArm.
    (7) În scopul elaborării documentelor de bază pentru fundamentarea programului de înzestrare, DGArm are competenţa de a aproba organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de tipul: prezentări şi/sau testări de produse, activităţi de documentare în ţară şi străinătate, întâlniri cu reprezentanţi ai structurilor NATO, UE, ai operatorilor economici, întâlniri cu reprezentanţi ai altor armate care au în înzestrare produse similare.
    (8) Activităţile prevăzute la alin. (7) se vor materializa în rapoarte care vor fi transmise beneficiarilor şi ACTTM, precum şi celorlalte structuri cu responsabilităţi în programul de înzestrare respectiv.

    ART. 21
    Responsabilităţile structurilor implicate în procesul de definire, redactare, avizare, validare şi aprobare a DCO sunt stabilite în cadrul SEC.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Planificarea programului de înzestrare
    ART. 22
    Etapa de planificare a programului de înzestrare se realizează prin includerea acestuia în Directiva de planificare, programele majore, PIAR, planurile anuale şi PAAP, pe baza elementelor de fundamentare, urmând ca acestea să fie actualizate pe măsură ce intervin elemente de noutate.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Iniţierea şi derularea procedurii de atribuire în cadrul programului de înzestrare
    ART. 23
    (1) Etapa de iniţiere şi derulare a procedurilor de atribuire aferente unui program de înzestrare se derulează fie în conformitate cu legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice, fie prin procedură specifică sau în conformitate cu reglementările specifice asistenţei de securitate sau similar acordate Guvernului României de alte guverne pentru acordurile guvern la guvern şi cuprinde următoarele faze:
    a) iniţierea procedurii de atribuire;
    b) derularea procedurii de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru sau a acordurilor guvern la guvern după caz;
    c) atribuirea/încheierea contractelor/acordurilor-cadru sau a acordurilor guvern la guvern.

    (2) Iniţierea unei proceduri de atribuire aferentă unui program de înzestrare se efectuează în condiţiile în care a fost obţinută aprobarea Parlamentului României (dacă este necesar) şi sunt identificate şi planificate resursele financiare necesare.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Realizarea activităţilor specifice etapei de realizare/dezvoltare a producţiei
    ART. 24
    (1) Schema logică de principiu pentru realizarea activităţilor specifice etapei de realizare/dezvoltare a producţiei este prezentată în anexele nr. 4a, 4b şi 4c.
    (2) În cadrul programelor de înzestrare pentru fazele care includ activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare se aplică legislaţia naţională aferentă domeniului de cercetare-dezvoltare şi inovare.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Intrarea în înzestrare a produselor
    ART. 25
    Etapa de intrare în înzestrare se derulează conform reglementărilor pe linie logistică şi financiar-contabilă aplicabile fiecărui tip de sistem de armament, respectiv echipamentelor majore aferente acestuia.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Operarea şi suportul
    ART. 26
    Obiectivul acestei etape este realizarea suportului logistic integrat, pe durata ciclului de viaţă al produsului, care să asigure disponibilitatea operaţională solicitată prin cerinţele operaţionale, conform profilului de operare stabilit de beneficiar.

    ART. 27
    Etapa de operare şi suport logistic include:
    a) managementul programului de înzestrare în perioada de garanţie a produselor;
    b) valorificarea rezultatelor testării operaţionale;
    c) asigurarea cadrului necesar derulării suportului logistic integrat;
    d) monitorizarea comportamentului în exploatare al produselor;
    e) asigurarea documentaţiei de operare şi suport.


    SECŢIUNEA a 8-a
    Analiza nevoilor de modernizare pe parcursul ciclului de viaţă al produselor
    ART. 28
    (1) Etapa de analiză pentru modernizare pe parcursul ciclului de viaţă al produselor presupune identificarea de către beneficiar a nevoilor de modernizare pe parcursul ciclului de viaţă al sistemelor de armamente şi echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată, inclusiv software-ului aferent acestora, şi prezentarea în CSC a propunerilor de modernizare.
    (2) În cazul identificării unor nevoi de modernizare/modificare pe parcursul ciclului de viaţă, beneficiarul poate propune:
    a) iniţierea unui program de înzestrare distinct;
    b) realizarea de achiziţii punctuale.

    (3) Modalitatea de realizare a modernizării, potrivit prevederilor alin. (2), se stabileşte în funcţie de următoarele criterii:
    a) modernizare prin iniţierea unui program de înzestrare distinct - în situaţia în care sunt propuse pentru a fi supuse modernizării sisteme, instalaţii, agregate de bază ale echipamentului, cum ar fi: înlocuirea agregatului energetic, înlocuirea armamentului principal, modificări constructive semnificative ale platformei de bază, echiparea suplimentară cu sisteme de foc, de protecţie etc.;
    b) modernizare prin realizarea de achiziţii punctuale - în situaţia în care anumite sisteme, instalaţii, aparate au ieşit din ciclul de fabricaţie şi nu mai pot fi reparate sau prin înlocuirea cărora nu sunt necesare modificări constructive majore ale platformei de bază.


    SECŢIUNEA a 9-a
    Scoaterea din înzestrare
    ART. 29
    După îndeplinirea duratei de menţinere în înzestrare, utilizatorul final propune la PD4 autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării prelungirea duratei de menţinere în înzestrare sau scoaterea din înzestrare a sistemelor de armament, respectiv a echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată.

    ART. 30
    Scoaterea din înzestrare a produselor se face conform prevederilor legale aplicabile fiecărui tip de sistem de armament, respectiv echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Puncte de decizie
    ART. 31
    Pentru fiecare program de înzestrare, pe întreaga durată de realizare a acestuia se stabilesc următoarele puncte de decizie:
    a) punctul de decizie 0/PD0: aprobarea DNM;
    b) punctul de decizie 1/PD1: aprobarea Bazei programului de înzestrare şi a Strategiei programului de înzestrare;
    c) punctul de decizie 2/PD2: Realizarea/Dezvoltarea producţiei;
    d) punctul de decizie 3/PD3: analiza necesităţii modernizării;
    e) punctul de decizie 4/PD4: scoaterea din înzestrare.


    ART. 32
    Scopul PD0 este de aprobare a DNM.

    ART. 33
    Scopul PD1 este de a aproba BPI şi SPI. Documentele analizate sunt următoarele:
    a) DNM şi DCO ale programului de înzestrare aprobate de către autoritatea competentă;
    b) proiectul SPI;
    c) proiectul BPI;
    d) alte documente specifice, dacă este necesar.


    ART. 34
    La PD1 CODA analizează şi aprobă documente conform celor precizate în Regulamentul de organizare şi funcţionare al CODA.

    ART. 35
    Scopul PD2 este de a aproba realizarea/ dezvoltarea producţiei pentru programele de înzestrare pentru a căror realizare şi achiziţie, corespunzător nevoilor şi cerinţelor tehnico-operaţionale, sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare. Documentele analizate sunt următoarele:
    a) documentele programului de înzestrare (SPI, BPI, documentele de fundamentare ale programului de înzestrare din punct de vedere operaţional);
    b) propunerile pentru producţia iniţială de serie mică (PISM);
    c) propunerile pentru producţie;
    d) alte documente specifice, dacă este necesar.


    ART. 36
    La PD2, pentru programele de înzestrare pentru a căror realizare şi achiziţie, corespunzător nevoilor şi cerinţelor tehnico-operaţionale, sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, CODA analizează şi aprobă documente conform celor precizate în Regulamentul de organizare şi funcţionare al CODA.

    ART. 37
    Pentru programele de înzestrare care nu necesită activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, realizarea produselor se desfăşoară conform prevederilor acordului-cadru/contractului de achiziţie, fără ca directorul de program să solicite aprobarea autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării.

    ART. 38
    Scopul PD3 este de a aproba modernizarea sistemelor de armament, respectiv a echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferente unui program de înzestrare.

    ART. 39
    La PD3, CSC analizează informarea prezentată de beneficiar privind necesitatea modernizării sistemelor de armament, respectiv a echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferente unui program de înzestrare. Informarea va cuprinde propunerea beneficiarului, stabilită în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (3), asupra modului de abordare a modernizării.

    ART. 40
    Scopul PD4 este de a aviza prelungirea duratei de menţinere în înzestrare sau scoaterea din înzestrare a sistemelor de armament, respectiv a echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferente unui program de înzestrare.

    ART. 41
    La PD4, beneficiarul prezintă spre analiză autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării informarea privind îndeplinirea duratei de menţinere în înzestrare în vederea avizării prelungirii duratei de menţinere în înzestrare sau a scoaterii din înzestrare a sistemelor de armament, respectiv a echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferente unui program de înzestrare, intrate în înzestrare după aprobarea prezentei instrucţiuni.

    CAP. V
    Responsabilităţi şi competenţe privind managementul programului de înzestrare
    SECŢIUNEA 1
    Directorul de program
    ART. 42
    (1) Pentru fiecare program de înzestrare şeful DMPI va supune aprobării autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării nominalizarea DP din cadrul DMPI cu atribuţii privind coordonarea şi execuţia programului de înzestrare.
    (2) DP asigură managementul programului de înzestrare, conducerea şi coordonarea echipelor programului de înzestrare. În acest sens, desfăşoară activităţi de planificare, organizare, analiză, control, testare şi recepţie pentru programul alocat.
    (3) DP asigură coordonarea responsabilului de contract şi directorului de proiect pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare în sprijinul programului de înzestrare, după caz.
    (4) Responsabilităţile DP sunt prezentate în anexa nr. 5.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Echipele programului de înzestrare
    ART. 43
    (1) Echipele programului de înzestrare sunt parte integrantă a procesului de coordonare şi verificare a programului de înzestrare.
    (2) Echipele programului de înzestrare sunt formate din specialişti calificaţi şi autorizaţi într-un anumit domeniu, care lucrează întrunit şi pun la dispoziţia organelor de decizie informaţiile necesare pentru luarea deciziilor.
    (3) Pentru derularea programelor de înzestrare se constituie, de regulă, două echipe de program: echipa de supraveghere a programului de înzestrare (ESP) şi echipa de lucru a programului de înzestrare (ELP).

    ART. 44
    (1) Rolul ESP este de sprijinire a DP în aplicarea strategiei programului de înzestrare. În acest sens efectuează analize ale managementului programului de înzestrare privind domeniile esenţiale ale acestuia. Pentru fiecare program de înzestrare, la PD1, şeful DMPI propune autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării aprobarea componenţei ESP.
    (2) ESP ia permanent măsurile necesare pentru buna desfăşurare a programului de înzestrare.
    (3) ESP se compune, de regulă, din DP şi reprezentanţi ai structurilor MApN cu responsabilităţi în procesul de realizare a programelor de înzestrare (Statul Major al Apărării, Direcţia planificare integrată a apărării, program major beneficiar/programe majore beneficiare şi alte structuri implicate în program). ESP este condus de DP, în calitate de lider al ESP.
    (4) Nominalizarea reprezentanţilor în ESP se face de către structurile MApN cu responsabilităţi în procesul de realizare a programelor de înzestrare, iar reprezentanţii nominalizaţi sunt împuterniciţi să reprezinte structurile de provenienţă în îndeplinirea rolului şi atribuţiilor ESP, pe toată durata de derulare a programului de înzestrare.
    (5) Responsabilităţile ESP sunt prezentate în anexa nr. 6a.
    (6) Anterior unei analize planificate la un PD, ESP efectuează o evaluare a informaţiilor şi recomandărilor propuse CODA, integrează informaţiile furnizate de ELP pe parcursul activităţilor specifice şi prezintă CODA concluziile şi propunerile rezultate. Evaluările se realizează pentru aspectele critice ale managementului programului de înzestrare.

    ART. 45
    (1) Rolul ELP este de a efectua evaluări, analize şi rapoarte de specialitate specifice programului de înzestrare conform domeniilor de competenţă şi de a furniza datele primare pentru informarea ESP. Pentru fiecare program de înzestrare, la PD1, şeful DMPI va supune aprobării autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării componenţa ELP.
    (2) ELP este format din specialişti ai MApN care răspund de domenii specifice, pe toată perioada de desfăşurare a programului de înzestrare. Fiecare domeniu de referinţă va fi coordonat de către un responsabil de domeniu. ELP este condusă de DP, în calitate de lider al ELP.
    (3) Nominalizarea reprezentanţilor în ELP se face de către structurile MApN cu atribuţii în gestionarea unui domeniu specific, iar reprezentanţii nominalizaţi vor fi în măsură să asigure expertiza necesară, conform pregătirii şi funcţiilor deţinute la momentul nominalizării.
    (4) ELP urmăreşte în principal realizarea specificaţiilor tehnice şi a cerinţelor operaţionale pentru subsistemele componente ale programului de înzestrare şi poate fi completată la nevoie cu alţi specialişti din diferite domenii tehnice.
    (5) Responsabilităţile ELP sunt prezentate în anexa nr. 6b.

    ART. 46
    ESP şi ELP îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor sau al grupurilor de lucru, în funcţie de nevoile programului de înzestrare, sub coordonarea DP. Organizarea specifică a activităţilor, responsabilităţile individuale, modalităţile şi mijloacele de comunicare se stabilesc prin Termeni de organizare şi referinţă specifici (TORESP şi TORELP), în termen de 30 de zile de la constituire, aprobaţi la nivelul DMPI/DGArm.

    CAP. VI
    Documentele programului de înzestrare specifice achiziţiei
    SECŢIUNEA 1
    Baza programului de înzestrare
    ART. 47
    BPI este documentul care prezintă parametrii principali ai programului de înzestrare, respectiv graficul de realizare a programului de înzestrare. Conţinutul BPI este detaliat în anexa nr. 7.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Strategia programului de înzestrare
    ART. 48
    SPI este documentul care prezintă obiectivele programului de înzestrare, abordarea contractuală aferentă programului de înzestrare, strategia de testare şi evaluare aferentă programului de înzestrare, modul de realizare a suportului logistic integrat pentru programul de înzestrare şi evaluează rezultatele analizei managementului riscului programului de înzestrare, respectiv rezultatele analizei de cost a programului de înzestrare. Conţinutul SPI este detaliat în anexa nr. 8.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Documente aferente activităţilor pentru asigurarea calităţii
    ART. 49
    În conformitate cu prevederile legale referitoare la industria naţională de apărare, la elaborarea specificaţiilor tehnice sau a fişelor de produs autorităţile contractante prevăd cerinţe explicite pentru a se asigura că:
    a) operatorii economici implementează şi menţin sistemul de management al calităţii, în scopul de realizare a produselor şi serviciilor la nivelul cerinţelor beneficiarilor;
    b) operatorii economici au obligaţia să implementeze un sistem al calităţii certificat de către organismele militare abilitate în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.073/1996;
    c) operatorii economici au obligaţia să realizeze produsele militare, sensibile şi strategice şi/sau serviciile aferente acestora înscrise în Catalogul de produse specifice industriei naţionale de apărare la standardele de calitate şi de performanţă avute la momentul certificării/omologării/calificării, după caz.


    SECŢIUNEA a 4-a
    Documentele aferente activităţilor procesului de omologare
    ART. 50
    (1) Toate produsele aferente programelor de înzestrare care urmează a fi introduse în înzestrarea Armatei României trebuie omologate.
    (2) Procesul de omologare reprezintă totalitatea activităţilor care se desfăşoară în scopul certificării configuraţiei funcţionale, configuraţiei fizice şi interfeţelor unui produs aferent programelor de înzestrare, astfel încât parametrii acestuia să îndeplinească cerinţele operaţionale şi prevederile specificaţiilor tehnice aprobate.
    (3) Produsele aferente unui program de înzestrare care se modernizează sau se modifică trebuie omologate.
    (4) Managementul procesului de omologare, ca parte a managementului achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării, se reglementează prin ordin al ministrului apărării naţionale.

    ART. 51
    (1) Activităţile procesului de omologare pentru un produs aferent unui program de înzestrare se execută, conform prevederilor STE, parte a SPI, precum şi prevederilor specifice contractului aferent fiecărui tip de program de înzestrare.
    (2) Tipurile de activităţi aferente procesului de omologare sunt următoarele:
    a) testarea şi evaluarea de dezvoltare (TED);
    b) testarea şi evaluarea (TE);
    c) testări şi evaluări de acceptanţă (TEA);
    d) testări şi evaluări de recepţie (TER);
    e) testarea şi evaluarea operaţională (TEO);
    f) testări şi evaluări specializate (TES);
    g) analize şi audituri tehnice.


    ART. 52
    Documentele de planificare şi raportare a activităţilor de testare şi evaluare, precum şi a analizelor şi auditurilor tehnice din cadrul procesului de omologare pentru produsele aferente unui program de înzestrare se reglementează prin instrucţiunile privind managementul procesului de omologare.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Intrarea în înzestrare a produselor
    ART. 53
    (1) Intrarea în înzestrare se face la data recepţiei bunurilor livrate.
    (2) La intrarea în înzestrare a produselor se va ţine cont şi de activităţile şi operaţiunile prevăzute de către actele normative referitoare la plata bunurilor materiale, precum şi de cele referitoare la înregistrarea/reflectarea acestora în contabilitate.

    ART. 54
    La finalizarea cu succes a recepţiei, după semnarea şi aprobarea de către beneficiar a procesului-verbal de recepţie, se întocmesc documentele contractuale pentru efectuarea de către autoritatea contractantă a plăţii către furnizor şi se emite ordinul de distribuţie a produselor recepţionate către unitatea beneficiară.

    ART. 55
    Unitatea primitoare are obligaţia emiterii actului de primire a produselor/serviciilor, după efectuarea recepţiei, după primirea ordinului de distribuţie, în termenul prevăzut de reglementările specifice aplicabile.

    CAP. VII
    Rapoarte aferente programului de înzestrare
    SECŢIUNEA 1
    Rapoarte aferente punctelor de decizie din responsabilitatea CODA
    ART. 56
    (1) Rapoartele aferente punctelor de decizie furnizează informaţii CODA, pentru a monitoriza procesul de achiziţie şi a lua deciziile corespunzătoare.
    (2) Scopul rapoartelor este de a prezenta, la punctele de decizie din responsabilitatea CODA, progresul programului de înzestrare de la punctul anterior şi realizarea condiţiilor de trecere la punctul următor.
    (3) Directorul de program elaborează raportul pe baza informaţiilor cuprinse în documentele aferente punctului de decizie şi în fişa programului de înzestrare.
    (4) Documentele de referinţă analizate sunt BPI şi SPI, iar elementele evaluate sunt parametrii de performanţă, termene şi costuri, în comparaţie cu estimările PD anterior şi riscurile identificate.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Rapoarte privind Baza programului de înzestrare
    ART. 57
    DP trebuie să urmărească situaţia curentă a programului de înzestrare în desfăşurare şi să raporteze periodic la CODA estimările curente ale fiecărui parametru din BPI. Pentru fiecare program de înzestrare această raportare se face de regulă trimestrial sau în cazul constatării apariţiei unei abateri de la programul de înzestrare.

    ART. 58
    Scopul raportului către CODA este de a prezenta stadiul realizării programului de înzestrare şi eventualele neconcordanţe ce pot apărea. Raportul pentru CODA constituie mijlocul de raportare a evaluărilor pe care le face DP privind: costul, estimările valorilor curente ale parametrilor şi evaluările privind vulnerabilitatea programului de înzestrare.

    ART. 59
    (1) Abaterile de la programul de înzestrare sunt declarate atunci când DP estimează că performanţa, graficul de realizare sau costul nu se încadrează în limita valorii-prag a acelui parametru.
    (2) Când apare o asemenea abatere, în termen de 30 de zile de la semnalarea apariţiei abaterii de la programul de înzestrare, DP raportează CODA motivul abaterii de la programul de înzestrare şi propune acţiunile ce trebuie întreprinse pentru înlăturarea acesteia pe baza analizei derulate la nivelul echipelor programului de înzestrare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Rapoarte de informare
    ART. 60
    Raportul de informare privind stadiul programului de înzestrare se întocmeşte de către DP şi se prezintă şefului DGArm semestrial sau de câte ori este nevoie pentru luarea unei decizii referitoare la derularea acestuia.

    ART. 61
    (1) Raportul de informare trebuie să cuprindă: scopul informării, informaţii despre programul de înzestrare şi propuneri.
    (2) Informaţiile despre programul de înzestrare, cuprinse în raportul de informare, se referă, de regulă, la:
    a) scopul/obiectivul programului de înzestrare;
    b) documentele ce stau la baza iniţierii programului de înzestrare;
    c) principalele cerinţe de performanţă;
    d) asigurarea finanţării;
    e) graficul de livrări;
    f) stadiul programului de înzestrare;
    g) aspecte privind preţul unitar sau costul contractului/ programului de înzestrare;
    h) concluzii şi propuneri.


    CAP. VIII
    Dispoziţii finale
    ART. 62
    (1) Fiecare dintre cele trei sisteme prevăzute la art. 6 derulează activităţi proprii.
    (2) Acestea se corelează la fiecare PD al procesului integrat de management al înzestrării.

    ART. 63
    Prevederile prezentei instrucţiuni sunt aplicabile în cadrul sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare, numai pentru programele de înzestrare cu sisteme de armamente şi echipamente majore de complexitate tehnică ridicată.

    ART. 64
    (1) Alocarea resurselor financiare pentru programele de înzestrare se face, de regulă, începând cu anul următor anului aprobării documentelor de fundamentare a programului de înzestrare, în funcţie de fondurile disponibile alocate anual prin legea bugetului de stat.
    (2) Dacă programul de înzestrare nu a ajuns la iniţierea unei proceduri de atribuire de către o autoritate contractantă în termen de 2 ani de la aprobarea tuturor documentelor de fundamentare a programului de înzestrare (DNM, DCO, SPI, BPI), se actualizează corespunzător documentele de planificare, programare şi bugetare, precum şi documentele de fundamentare ale programului de înzestrare, daca este cazul.

    ART. 65
    (1) Alocările bugetare necesare realizării achiziţiilor, din cadrul programelor de înzestrare, în funcţie de destinaţia acestora, se asigură prin grija directorilor de programe majore, în bugetele structurilor cu responsabilităţi în domeniul achiziţiilor respective, pe categorii de cheltuieli, în corelare cu obiectul fazelor de realizare şi componentele programului.
    (2) Costurile aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, inclusiv cele de testare şi evaluare de dezvoltare aferente programelor de înzestrare TPI3, se finanţează de regulă prin Planul sectorial de cercetare-dezvoltare (PSCD) în situaţia în care legislaţia naţională aplicabilă nu dispune altfel.
    (3) Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea sistemelor de armament şi echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferentă programelor de înzestrare TPI3 pot fi realizate în comun cu alte instituţii publice, prin programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu respectarea legislaţiei aplicabile în vigoare.
    (4) Fondurile financiare pentru realizarea infrastructurii necesare funcţionării sistemelor de armamente şi echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată ce se achiziţionează în cadrul programelor de înzestrare se asigură de către directorii de programe majore, în bugetele structurilor din MApN cu responsabilităţi în domeniu.

    ART. 66
    Pe parcursul etapei de fundamentare a programelor de înzestrare se vor lua în considerare şi oportunităţile de cooperare multinaţională, în conformitate cu responsabilităţile MApN care derivă din iniţiativele şi angajamentele la care este parte.

    ART. 67
    Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta instrucţiune.

    ANEXA 1

    la instrucţiune
    TERMENI ŞI ACRONIME
    A. Termeni şi definiţii:
    - autoritate de decizie a programului - structură, organism sau persoană competentă să ia decizii, să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu, să aprobe documentele programului şi să asigure supravegherea derulării programului de înzestrare;
    – autoritate de decizie a sistemului - structură sau organism colectiv de decizie competent să ia decizii, să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu, care stabilesc politica sau aprobă documentele unuia dintre cele trei sisteme care funcţionează în cadrul Sistemului integrat de management al achiziţiilor destinate înzestrării;
    – capabilitate - aptitudine a unui produs de a îndeplini cerinţe şi performanţe operaţionale, parametri-cheie de performanţă şi indicatori de eficacitate operaţională, definiţi pentru acest produs;
    – ciclul de viaţă - toate stadiile succesive în care se poate afla un produs, cum ar fi cele de cercetare-dezvoltare şi inovare, dezvoltare industrială, producţie, utilizare, reparaţii, modernizare, modificare, întreţinere, asigurare logistică, instruire, testare, scoatere din înzestrare şi casare/valorificare;
    – Consiliul de Achiziţii (CODA) - autoritate de decizie a Sistemului de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării;
    – Consiliul de Supraveghere a Cerinţelor (CSC) - autoritate de decizie a Sistemului de emitere a cerinţelor tehnico-operaţionale;
    – Consiliul de Planificare a Apărării (CPA) - autoritate de decizie a Sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare;
    – director de program de înzestrare - persoana numită pentru a conduce execuţia unui program de înzestrare;
    – sisteme de armament şi echipamente majore de complexitate tehnică ridicată - armament de artilerie (accesoriile pentru acesta şi aparatura artileristică care nu este inclusă în inventarul de complet), armament individual de infanterie (accesoriile pentru acesta şi aparatura artileristică care nu este inclusă în inventarul de complet), aparatura artileristică electrono-optică, sisteme de conducere a focului (inclusiv software-ul aferent), avioane multirol/transport, elicoptere multimisiune/atac/transport, nave fluviale şi maritime de război, nave auxiliare şi de sprijin logistic, submarine, radare analogice sau digitale, staţii de cercetare de radiolocaţie, staţii de bruiaj electronic, transportoare blindate pentru trupe, maşina de luptă a infanteriei, tanc de luptă, rachete sol-aer, rachete navă-aer, rachete navă-navă, rachete antitanc, rachete sol-sol, rachete aer-aer, rachete extraatmosferice, torpile antisubmarin, torpile antinavă, complex/sistem de dirijare/lansare rachete, instalaţii de lansare rachete, instalaţii de lansare proiectile reactive, echipamente specifice de marină, complete de cercetare de geniu blindate şi neblindate, distribuitoare/plantatoare/dragoare de mine, parcuri de pontoane, utilaje terasiere complexe, sistem de comandă-control, sistem de comunicaţii, sistem informatic, centru de management reţea de comunicaţii, sistem multimedia, sistem de poziţionare, navigaţie şi sincronizare, sistem de identificare în luptă, sistem de identificare amic/inamic, sateliţi de comunicaţii, sistem de legături de date tactice, autostaţii şi autoateliere de armă, autospeciale de stat major, autobasculante, autotractoare, autoremorchere, autocisterne de transport apă şi carburanţi-lubrifianţi (CL), sisteme de apărare chimică, biologică, radiologică sau nucleară (CBRN), sisteme aeriene fără echipaj uman la bord (UAS), sisteme de război electronic contra UAS (C-UAS), autoturisme tactice, autocamioane, sisteme de simulare a acţiunilor militare, simulatoare pentru instruire, agregate energetice pentru avioane şi elicoptere, agregate energetice pentru nave fluviale şi maritime, agregate energetice pentru submarine, agregate energetice pentru aeronave şi elicoptere, agregate energetice pentru tancuri de luptă, agregate energetice pentru maşini de luptă ale infanteriei, agregate energetice pentru transportoare blindate pentru trupe, sisteme de propulsie destinate rachetelor sau proiectilelor reactive, echipamente de testare pentru componente electronice din compunerea sistemelor de armamente, echipamente de testare a agregatelor energetice, echipamente de calibrare, precum şi altele asemenea celor enumerate;
    – parametru-cheie de performanţă - o capabilitate sau o caracteristică de o asemenea importanţă pentru program sau produs, încât nesatisfacerea valorii-prag a acestuia duce la reevaluarea selecţiei conceptului sau produsului, reevaluarea sau întreruperea programului;
    – program de înzestrare - ansamblu coerent de acţiuni derulate pentru intrarea în înzestrarea structurilor Ministerului Apărării Naţionale a sistemelor de armamente şi a echipamentelor majore de complexitate tehnică ridicată aferente;
    – produs - produs militar şi/sau sensibil;
    – produse sensibile, lucrări sensibile şi servicii sensibile - produse, lucrări şi servicii destinate utilizării în scopuri de securitate, care implică, necesită şi/sau conţin informaţii clasificate;
    – Sistem integrat de management al înzestrării Armatei României - sistem integrat destinat managementului înzestrării Armatei României prin interacţiunea a trei componente:
    a) Sistemul de emitere a cerinţelor (SEC), coordonat de Consiliul de Supraveghere a Cerinţelor (CSC), ca autoritate de decizie pentru acest sistem;
    b) Sistemul de planificare, programare, bugetare şi evaluare (SPPBE), coordonat de Consiliul de Planificare a Apărării (CPA), ca autoritate de decizie pentru acest sistem;
    c) Sistemul de management al achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării (SMAEMI), coordonat de Consiliul de Achiziţii (CODA), ca autoritate de decizie pentru acest sistem;

    – validare - confirmare prin examinare şi furnizare de dovezi obiective a faptului că sunt satisfăcute condiţiile particulare pentru o anumită utilizare prevăzută.

    B. Acronime:

┌──────┬───────────────────────────────┐
│ACF │Analiza configuraţiei │
│ │funcţionale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ACFz │Analiza configuraţiei fizice │
├──────┼───────────────────────────────┤
│AOO │Analiza omologării oficiale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│BPI │Baza programului de înzestrare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│CODA │Consiliul de Achiziţii │
├──────┼───────────────────────────────┤
│CPA │Consiliul de Planificare a │
│ │Apărării │
├──────┼───────────────────────────────┤
│CSAT │Consiliul Suprem de Apărare a │
│ │Ţării │
├──────┼───────────────────────────────┤
│CSC │Consiliul de Supraveghere a │
│ │Cerinţelor │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DCO │Documentul cu cerinţele │
│ │operaţionale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DGArm │Direcţia generală pentru │
│ │armamente │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DMPI │Direcţia Management Programe de│
│ │Înzestrare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DNM │Documentul cu nevoile misiunii │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DP │Director de program │
├──────┼───────────────────────────────┤
│DPA │Directiva de planificare a │
│ │apărării │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ELP │Echipa de lucru a programului │
│ │de înzestrare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ESP │Echipa de supraveghere a │
│ │programului de înzestrare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MApN │Ministerul Apărării Naţionale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MDA │Memorandum pentru decizia │
│ │achiziţiei │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PAAP │Programul anual al achiziţiilor│
│ │publice │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PD │Punct de decizie │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PIAR │Planul de înzestrare al Armatei│
│ │României │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PISM │Producţia iniţială de serie │
│ │mică │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PSCD │Planul sectorial de │
│ │cercetare-dezvoltare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│RTEA │Raport de testare şi evaluare │
│ │de acceptanţă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SC │Studiul de concept │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SEC │Sistemul de emitere a │
│ │cerinţelor │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SLI │Suport logistic integrat │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Sistem de management al │
│SMAEMI│achiziţiilor de echipamente │
│ │militare destinate înzestrării │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SMAp │Statul Major al Apărării │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SOW │Grafic de activităţi (Statement│
│ │of Work) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SPI │Strategia programului de │
│ │înzestrare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Sistemul de planificare, │
│SPPBE │programare, bugetare şi │
│ │evaluare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│STE │Strategia de testare şi │
│ │evaluare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TE │Testarea şi evaluarea │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TEA │Testarea şi evaluarea de │
│ │acceptanţă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TED │Testarea şi evaluarea de │
│ │dezvoltare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TEO │Testarea şi evaluarea │
│ │operaţională │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TER │Testarea şi evaluarea de │
│ │recepţie │
├──────┼───────────────────────────────┤
│TES │Testarea şi evaluarea │
│ │specializată │
└──────┴───────────────────────────────┘




    ANEXA 2

    la instrucţiune
    *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
    Schema de principiu a Sistemului integrat de management al înzestrării Armatei României
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

    la instrucţiune
    *) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
    Schema logică privind managementul integrat al înzestrării Armatei României
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4a

    la instrucţiune
    Programe de înzestrare care includ sistemele de armamente şi echipamente majore de complexitate ridicată
    aferente acestora existente pe piaţa echipamentelor militare, pentru a căror realizare şi achiziţie
    nu este necesară desfăşurarea unei componente de cercetare-dezvoltare şi inovare,
    inclusiv cele realizate prin acorduri sau contracte guvern la guvern
    1. În cadrul programelor de înzestrare ce includ sistemele de armamente şi echipamente majore de complexitate ridicată aferente acestora existente pe piaţa echipamentelor militare, pentru a căror realizare şi achiziţie nu este necesară desfăşurarea unei componente de cercetare-dezvoltare şi inovare, inclusiv cele realizate prin acorduri sau contracte guvern la guvern, se desfăşoară următoarele faze:
    a) producţia;
    b) acceptanţa şi recepţia producţiei;
    c) intrarea în înzestrare;
    d) testarea şi evaluarea operaţională.

    2. Producţia se face pe baza unor proiecte existente ale producătorului. Pe timpul activităţii de producţie, reprezentanţii beneficiarului pot participa la activităţi, împreună cu reprezentanţii furnizorului, în scopul diminuării riscurilor programului de înzestrare.
    3. Testarea şi evaluarea de acceptanţă se efectuează pe baza unui plan de testare şi evaluare de acceptanţă (PTEA) propus de furnizor şi aprobat de autoritatea contractantă. PTEA va fi suficient de detaliat pentru a putea verifica dacă sunt satisfăcute cerinţele operaţionale.
    4. Acceptanţa se face de către o comisie a autorităţii contractante, din care fac parte inclusiv reprezentanţii beneficiarului, pe baza PTEA, propus de furnizor şi aprobat de autoritatea contractantă. Rezultatele obţinute se consemnează în raportul de testare şi evaluare de acceptanţă (RTEA).
    5. Intrarea în înzestrare se face pe baza documentelor de recepţie stabilite prin legislaţia naţională.
    Schema*) logică a programului de înzestrare
    *) Schema este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4b

    la instrucţiune
    Programe de înzestrare care includ sistemele de armamente şi echipamente majore de complexitate ridicată
    aferente acestora existente pe piaţa echipamentelor militare, pentru a căror realizare şi achiziţie,
    corespunzător nevoilor şi cerinţelor tehnico-operaţionale ale MApN, este necesară emiterea unor cerinţe specifice,
    fără a schimba destinaţia produsului existent, dar nu sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare
    1. În cadrul programelor de înzestrare care includ sistemele de armamente şi echipamente majore de complexitate ridicată aferente acestora existente pe piaţa echipamentelor militare, pentru a căror realizare şi achiziţie, corespunzător nevoilor şi cerinţelor tehnico-operaţionale ale MApN, este necesară emiterea unor cerinţe specifice, fără a schimba destinaţia produsului existent, dar nu sunt necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, se desfăşoară următoarele faze:
    a) producţia primului lot de produse;
    b) producţia pentru celelalte loturi de produse.

    2. Pentru producţia primului lot de produse se parcurg următoarele faze:
    a) analiza cerinţelor şi modificărilor produsului;
    b) validarea modificărilor şi documentaţiei produsului;
    c) producţia şi integrarea pentru primul lot de produse;
    d) acceptanţa şi recepţia pentru primul lot de produse;
    e) auditul configuraţiei fizice, auditul configuraţiei funcţionale, analiza omologării funcţionale pentru primul lot de produse;
    f) intrarea în înzestrare a primului lot de produse;
    g) testarea şi evaluarea operaţională pentru primul lot de produse.
    Dimensiunea primului lot de produse se stabileşte la faza de analiză a cerinţelor şi modificărilor sistemului sau echipamentului.

    3. Pentru producţia celorlalte loturi de produse se parcurg următoarele faze:
    a) producţia;
    b) acceptanţa şi recepţia;
    c) intrarea în înzestrare;
    d) testarea şi evaluarea operaţională.

    4. Analiza cerinţelor şi modificărilor se execută de către producător şi cuprinde un număr relativ limitat de activităţi de inginerie a sistemelor pentru obţinerea noului produs, pe baza unuia deja existent. În urma analizei cerinţelor, producătorul elaborează specificaţia tehnică şi documentaţia de execuţie pentru primul lot de produse.
    5. Producţia şi integrarea primului lot de produse se fac pe baza documentaţiei validate. Pe timpul activităţii de producţie şi integrare, reprezentanţii pentru supravegherea calităţii şi cei ai beneficiarului pot participa la aceasta, în scopul diminuării riscurilor programului de înzestrare. Reprezentanţii pentru supravegherea calităţii sunt desemnaţi din cadrul structurii specializate a DGArm (Direcţia comisiilor de reprezentanţi militari), la solicitarea DP.
    6. Testarea şi evaluarea de acceptanţă pentru primul lot de produse se efectuează pe baza unui plan de testare şi evaluare de acceptanţă, propus de furnizor şi aprobat de autoritatea contractantă. Activitatea de testare şi evaluare de acceptanţă se execută, de regulă, la sediul furnizorului.
    7. Rezultatele TEA se înregistrează în RTEA, care trebuie să cuprindă concluziile şi propunerile privind trecerea la executarea analizelor şi auditurilor tehnice. În cazul în care rezultă necesitatea executării unor modificări, acestea vor fi efectuate de către producător, cu reluarea testelor aferente modificărilor.
    8. După aprobarea documentelor rezultate în urma analizelor şi auditurilor tehnice, primul lot de produse se recepţionează la sediul beneficiarului. Recepţia se desfăşoară pe baza unui plan de testare şi evaluare de recepţie (PTER). Rezultatele testării şi evaluării de recepţie se înregistrează în raportul de testare şi evaluare de recepţie (RTER). Intrarea în înzestrare a primului lot de produse se face pe baza documentului de transfer al proprietăţii către utilizator.
    9. După intrarea în înzestrare se trece la executarea testării şi evaluării operaţionale a primului lot de produse, pe baza planului de testare şi evaluare operaţională al beneficiarului, la finalizarea căruia se emite raportul de testare şi evaluare operaţională.
    10. Pe baza concluziilor şi recomandărilor cuprinse în raportul de testare şi evaluare de acceptanţă, raportul de testare şi evaluare de recepţie, raportul de testare şi evaluare operaţională se validează configuraţia finală a produsului, se actualizează specificaţia tehnică şi documentaţia de execuţie pentru celelalte loturi.
    Schema*) logică a programului de înzestrare
    *) Schema este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4c

    la instrucţiune
    Programe de înzestrare care includ sisteme de armamente şi echipamente majore de complexitate ridicată
     aferente acestora care, raportat la nevoile şi cerinţele tehnico-operaţionale, nu au fost identificate pe piaţa echipamentelor militare,
    fiind necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare
    1. În cadrul programelor de înzestrare care includ sisteme de armamente şi echipamente majore de complexitate ridicată aferente acestora care, raportat la nevoile şi cerinţele tehnico-operaţionale, nu au fost identificate pe piaţa echipamentelor militare, fiind necesare activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, se desfăşoară următoarele faze:
    a) cercetarea-dezvoltarea produsului;
    b) dezvoltarea tehnologică;
    c) realizarea producţiei.

    2. Pentru dezvoltarea produsului se parcurg următoarele faze:
    a) proiectare şi execuţie model funcţional/model experimental/ prototip de cercetare;
    b) testare şi evaluare de dezvoltare pentru modelul funcţional/modelul experimental/prototipul de cercetare;
    c) testarea şi evaluarea operaţională iniţială.

    3. Cercetarea-dezvoltarea produsului cuprinde activităţi ale furnizorului de ingineria sistemelor, constând în:
    a) transpunerea nevoilor misiunii şi cerinţelor operaţionale într-o soluţie integrată de proiectare a produsului, prin luarea în considerare a tuturor necesităţilor pe durata ciclului de viaţă: cercetare-dezvoltare şi inovare, fabricare, testare şi evaluare, verificare, instalare, funcţionare, suport, instruire şi scoatere din înzestrare;
    b) asigurarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării tuturor interfeţelor funcţionale şi fizice;
    c) caracterizarea şi controlul riscurilor tehnice.
    Pe parcursul procesului de ingineria sistemelor, echipa de program a furnizorului sprijină beneficiarul pentru a stabili şi finaliza cerinţele operaţionale şi de proiectare, care au ca rezultat realizarea echilibrului între performanţe şi costuri.
    Analiza cerinţelor/specificaţiilor este un proces iterativ prin care se definesc cerinţele funcţionale şi de performanţă, inclusiv interfeţele şi arhitectura funcţională. Cerinţele se definesc suficient de detaliat, pentru a furniza criterii de proiectare şi verificare, care stau la baza proiectării integrate a produsului.

    4. În funcţie de complexitate, pentru dezvoltarea produsului se execută, de regulă, model funcţional, model experimental sau prototip de cercetare.
    Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru modelul funcţional/modelul experimental/prototipul de cercetare cuprind activităţi de evaluare şi selectare a alternativelor, de evaluare a progreselor înregistrate şi de fundamentare a deciziilor privind proiectul. Activităţile de testare şi evaluare de dezvoltare se execută, de regulă, la sediul furnizorului.
    Rezultatele activităţii de testare şi evaluare de dezvoltare se înregistrează în raportul de testare şi evaluare de dezvoltare pentru modelul funcţional/modelul experimental/prototipul de cercetare, pe baza căruia furnizorul efectuează validarea acestuia.

    5. Modelul funcţional/Modelul experimental/Prototipul de cercetare va parcurge o serie de activităţi de testare operaţională iniţială, propuse de furnizor şi agreate de beneficiar. La aceste activităţi participă atât reprezentanţi ai furnizorului, cât şi ai beneficiarului.
    Rezultatele activităţii de testare şi evaluare operaţională iniţială se înregistrează în raportul de testare şi evaluare operaţională iniţială pentru modelul funcţional/modelul experimental/prototipul de cercetare.

    6. Pe baza rezultatelor menţionate în rapoartele de testare şi evaluare operaţională iniţială autoritatea de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării poate decide stoparea programului sau trecerea la dezvoltare tehnologică. În funcţie de riscurile identificate pentru faza de dezvoltare tehnologică, directorul de program supune aprobării autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării proiectarea prototipului industrial sau proiectarea şi execuţia producţiei iniţiale de serie mică (PISM).
    7. Pentru dezvoltarea tehnologică se parcurg următoarele faze:
    a) proiectare prototip industrial;
    b) execuţie prototip industrial;
    c) testare şi evaluare de dezvoltare a prototipului industrial;
    d) auditul configuraţiei funcţionale, analiza omologării oficiale a prototipului industrial;
    e) proiectare şi execuţie PISM;
    f) testare şi evaluare a PISM şi auditul configuraţiei fizice;
    g) acceptanţa şi recepţia PISM;
    h) intrarea în înzestrare a PISM;
    i) testarea şi evaluarea operaţională a PISM.

    8. Faza de dezvoltare tehnologică are ca obiective principale: transformarea celor mai bune variante de proiectare într-un proiect matur tehnologic care să respecte cerinţele operaţionale, să permită validarea procesului de fabricaţie, precum şi să demonstreze capacităţile operaţionale ale produsului prin testare şi evaluare operaţională.
    Deficienţele constatate în activităţile de testare şi evaluare de dezvoltare se soluţionează, iar modificările necesare se efectuează înainte de a se trece la faza de proiectare şi execuţie PISM.

    9. Pe baza rezultatelor obţinute directorul de program supune aprobării autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării stoparea programului de înzestrare sau trecerea la proiectarea şi execuţia PISM şi stabileşte cantitatea PISM.
    10. Referitor la PISM se impun următoarele precizări:
    a) obiectivul PISM este fabricarea unui număr minim de produse, configurate sau reprezentative pentru testele operaţionale, în vederea formării unei capacităţi iniţiale de producţie, care ulterior să permită o creştere a ratei de producţie, ajungându-se la producţia de serie, dar numai după încheierea cu succes a testării operaţionale;
    b) directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională de la nivelul categoriilor de forţe decide numărul de produse necesare pentru testarea şi evaluarea operaţională iniţială, inclusiv, dacă este cazul, pentru testarea şi evaluarea prin trageri reale;
    c) cantităţile PISM pentru un program de înzestrare trebuie să fie minime, dar nu mai mult de 15% din cantitatea producţiei totale aprobate în SPI;
    d) orice creştere a cantităţii PISM, faţă de cantitatea stabilită iniţial, la propunerea directorului de program se supune aprobării autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării;
    e) în cazul în care se estimează o depăşire a cantităţilor PISM aprobate, directorul de program propune autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării analizarea şi evaluarea posibilităţii privind continuarea sau întreruperea programului de înzestrare, în funcţie de costurile de achiziţie totale;
    f) testarea şi evaluarea pentru PISM cuprind activităţi care stau la baza fundamentării deciziilor privind PISM;
    g) rezultatele activităţii de testare şi evaluare se înregistrează în raportul de testare şi evaluare pentru PISM, pe baza căruia furnizorul efectuează validarea documentelor de acceptanţă pentru PISM;
    h) PISM va parcurge o serie de activităţi de testare operaţională propuse de furnizor şi agreate de beneficiar. La aceste activităţi participă atât reprezentanţi ai furnizorului, cât şi ai beneficiarului;
    i) rezultatele activităţii de testare şi evaluare operaţională a PISM se înregistrează în raportul de testare şi evaluare operaţională pentru PISM;
    j) pe baza rezultatelor menţionate în rapoartele de testare şi evaluare operaţională a PISM, directorul de program supune aprobării autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării trecerea la faza de dezvoltare tehnologică.

    11. Pentru introducerea în înzestrare se parcurg următoarele faze:
    a) producţia;
    b) acceptanţa şi recepţia;
    c) intrarea în înzestrare;
    d) testarea operaţională.
    Faza de realizare a producţiei are ca obiectiv principal realizarea unor produse care să satisfacă nevoile misiunii şi cerinţele operaţionale. Deficienţele constatate în activităţile de testare şi evaluare şi în cele de testare şi evaluare operaţională a PISM se soluţionează înainte de a se trece la faza de realizare a producţiei.

    Schema*) logică a programului de înzestrare
    *) Schema este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

    la instrucţiune
    Responsabilităţile DP
    Directorul de program are următoarele responsabilităţi:
    1. elaborează proiectul SPI şi BPI pentru programele de înzestrare. Aceste documente le propune pentru aprobarea autorităţii de decizie în domeniul achiziţiilor de echipamente militare destinate înzestrării;
    2. conduce activităţile derulate de către ESP şi ELP în sprijinul programului de înzestrare;
    3. elaborează, coordonează şi monitorizează Planul de management al programului de înzestrare;
    4. coordonează punerea în aplicare a deciziilor CODA privind derularea programului de înzestrare;
    5. coordonează activităţile de testare-evaluare de dezvoltare în cadrul programului de înzestrare şi participă în comisiile de acceptanţă şi recepţie a sistemelor şi echipamentelor aferente programului de înzestrare;
    6. coordonează activitatea directorilor de proiecte şi a responsabililor de domeniu pentru activităţile derulate în cadrul programului de înzestrare;
    7. coordonează organizarea activităţilor de analiză a managementului programului/PMR şi a grupurilor de lucru constituite pentru derularea programului de înzestrare;
    8. monitorizează utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale, financiare şi informaţionale în cadrul programului de înzestrare;
    9. furnizează datele specifice pentru elaborarea sintezelor, informărilor şi rapoartelor necesare pentru fundamentarea deciziilor care trebuie adoptate pe parcursul derulării programului de înzestrare de către CODA sau alte organisme guvernamentale;
    10. avizează, conform competenţelor sale, documente (proiecte, studii, analize) elaborate în cadrul derulării programului de înzestrare, de la faza de concept şi până la scoaterea din înzestrare a sistemului de armament;
    11. participă în comisiile de evaluare şi negociere a contractelor aferente programului de înzestrare;
    12. asigură legătura dintre autoritatea contractantă (AC) şi furnizorii interni sau externi ai produselor şi serviciilor contractate;
    13. planifică, conduce şi participă la întocmirea documentelor, analizelor şi auditurilor tehnice;
    14. analizează periodic reglementările în vigoare privind protecţia mediului şi evaluează impactul acestora asupra costului, termenelor de realizare şi performanţelor programului de înzestrare, cuprinse în BPI;
    15. gestionează interdependenţele programului de înzestrare;
    16. participă în colective de elaborare a proiectelor de acte normative specifice necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor de management al achiziţiilor destinate înzestrării.


    ANEXA 6a

    la instrucţiune
    Responsabilităţile echipei de supraveghere a programului de înzestrare
    Echipa de supraveghere a programului de înzestrare are următoarele roluri şi responsabilităţi:
    a) sprijinirea DP în aplicarea strategiei programului de înzestrare şi în planificarea programului de înzestrare;
    b) stabilirea planului propriu de acţiune în cadrul programului de înzestrare;
    c) sprijinirea DP în analizarea şi elaborarea documentelor pentru PD2, respectiv PD4;
    d) verificarea şi furnizarea datelor primare ale rapoartelor de informare ale DP către CODA;
    e) efectuarea de analize a managementului programului de înzestrare privind:
    - stadiul programului de înzestrare;
    – situaţia financiară;
    – executarea producţiei;
    – situaţia livrărilor şi recepţiilor;
    – soluţionarea neconformităţilor;
    – combaterea riscurilor;
    – asigurarea condiţiilor necesare declarării capacităţilor operaţionale;
    – încadrarea în elementele stabilite prin SPI şi BPI;

    f) stabilirea măsurilor şi a modalităţilor de implementare a acestora pentru derularea programului de înzestrare în limitele stabilite prin SPI şi BPI;
    g) avizarea evaluărilor ELP;
    h) analizarea modificărilor preţurilor, soluţiilor tehnice, termenelor de producţie, livrare, testare-evaluare, punere în funcţiune şi recepţii, propuse de furnizori/producători, care au impact asupra elementelor stabilite prin SPI şi BPI;
    i) monitorizarea implementării cerinţelor de standardizare şi interoperabilitate.


    ANEXA 6b

    la instrucţiune
    Responsabilităţile echipei de lucru a programului de înzestrare
    Echipa de lucru a programului de înzestrare are următoarele roluri şi responsabilităţi:
    a) stabilirea planului propriu de acţiune în cadrul programului de înzestrare;
    b) corelarea activităţilor cu cele ale ESP;
    c) verificarea şi furnizarea datelor primare pentru informarea ESP;
    d) efectuarea de analize şi audituri pentru elementele componente ale produsului/sistemului;
    e) efectuarea de evaluări, analize şi rapoarte de specialitate pe domeniile operaţional, instruire, logistic, tehnic, infrastructură, economic, comercial şi juridic;
    f) analizarea solicitărilor de clarificări şi modificărilor soluţiilor tehnice, termenelor de producţie, livrare, testare-evaluare, punere în funcţiune şi recepţii, propuse de furnizori/producători, şi prezintă rezultatele şi propunerile ESP spre avizare sau responsabilului de contract, după caz;
    g) efectuarea estimărilor de cost şi a raportului cost/ performanţe;
    h) verificarea şi furnizarea datelor primare pentru informarea ESP;
    i) corelarea activităţilor cu cele ale ESP;
    j) sprijinirea elaborării SPI şi BPI;
    k) urmărirea aplicării planurilor de supraveghere a calităţii;
    l) coordonarea activităţilor de recepţie, testare şi evaluare şi intrare în înzestrare;
    m) asigurarea standardizării şi interoperabilităţii.


    ANEXA 7

    la instrucţiune
    Baza programului de înzestrare
    I. Conţinutul Bazei programului de înzestrare
    1. Consideraţii generale
    2. Performanţe
    Parametrii de performanţă aprobaţi în BPI sunt cei descrişi în DCO şi validaţi de către autoritatea competentă prin Hotărârea nr. ........ în şedinţa din .......... .
    2.1. Parametrii operaţionali
    2.2. Parametrii-cheie de performanţă

    3. Graficul de desfăşurare
    Graficul de desfăşurare va conţine principalele repere de realizare a programului de înzestrare, pe subsisteme, conform identificării acestora în DCO/SC/SOW.
    3.1. Grafic de livrări
    În conformitate cu DCO aprobat, cantităţile şi momentul intrării în înzestrare a sistemelor .... sunt următoarele:

┌─────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│Structura│Nr. │Termene │Observaţii│
│ │produse│propuse │ │
└─────────┴───────┴─────────┴──────────┘




    3.2. Graficul de activităţi al programului de înzestrare
    În tabelul de mai jos este prezentat graficul de realizare a activităţilor din programul de înzestrare, care are în vedere graficul de livrare al sistemelor.
    În cazul în care va fi necesar, acest grafic de activităţi va trebui să fie actualizat, în raport cu strategia programului de înzestrare aprobată şi cu fondurile planificate.

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│ │ │Termene │
│Nr. │Activităţi ├────────────┬────────┤
│crt.│ │Valoare-prag│Valoare │
│ │ │ │obiectiv│
├────┴───────────┴────────────┴────────┤
│Activităţi executate: │
├────┬───────────┬────────────┬────────┤
│1. │Elaborare │ │ │
│ │DNM │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│ │Elaborare │ │ │
│2. │SC şi │ │ │
│ │sinteza SC │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼────────┤
│3. │…………….. │ │ │
└────┴───────────┴────────────┴────────┘





    4. Costurile programului de înzestrare
    4.1. Costuri estimate
    Fondurile estimate necesare pentru achiziţia ……... conform variantei optime validate de către autoritatea competentă (varianta x) sunt de ………..........., conform studiului de concept şi informaţiilor obţinute din răspunsurile la RFI.
    Costurile estimate, conform studiului de concept, pentru achiziţia unui sistem ....................... sunt:

┌──────────┬────────┬─────────┬────────┐
│Denumire │Preţ │ │ │
│sistem/ │estimat/│ │Total │
│echipament│1 sistem│Cantitate│ │
│/serviciu ├────────┤ ├────────┤
│ │[moneda]│ │[moneda]│
├──────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Sistem │……………. │……………. │……………. │
│..........│ │ │ │
└──────────┴────────┴─────────┴────────┘



    4.2. Costuri planificate pe structuri beneficiare
    Distribuţia fondurilor planificate în cadrul proiectului PIAR pentru achiziţia sistemului este următoarea:

┌──────────┬──────────────────────┬─────┐
│ │Credite angajament/ │Anul │
│Beneficiar│bugetare[moneda] ├──┬──┤
│ │ │X │Y │
├──────────┼──────────────────────┼──┼──┤
│……………. │ │ │ │
├──────────┼──────────────────────┼──┼──┤
│……………. │ │ │ │
└──────────┴──────────────────────┴──┴──┘




    II. Precizări referitoare la conţinutul Bazei programului de înzestrare
    1. Performanţe principale ale sistemului
    Specificitatea şi numărul parametrilor de performanţă rezultă pe măsura definirii cât mai riguroase a programului de înzestrare. La PD 1, parametrii de performanţă se definesc în termeni generali. Caracteristicile care definesc programul de înzestrare sunt prezentate prin măsuri de eficienţă şi de performanţă. În acest sens, în cazul contractelor/acordurilor guvern la guvern, conţinutul BPI se armonizează cu conţinutul actului normativ aferent programului de înzestrare.
    Numărul total al parametrilor de performanţă este constituit din numărul minim de parametri necesari pentru caracterizarea eficienţei şi adaptabilităţii operaţionale, planificării, nivelului tehnologic şi al costului. Acest număr minim include parametri-cheie de performanţă, descrişi în DCO şi validaţi de către autoritatea competentă pentru includerea în BPI.
    Valoarea obiectiv sau valoarea-prag din BPI este aceeaşi cu valoarea obiectiv sau valoarea-prag prevăzută în DCO.
    Valorile-prag şi valorile obiectiv sunt stabilite individual pentru fiecare parametru, corelat cu derularea fazelor procesului de achiziţie. Dacă nu este specificată nicio valoare obiectiv, valoarea-prag este şi valoare obiectiv.
    Pentru toate programele de înzestrare, valoarea-prag pentru graficul de realizare este egală cu valoarea obiectiv plus 6 luni.
    Valoarea-prag pentru cost este egală cu valoarea obiectiv plus 10% din aceasta. Parametrii principali privind costul, graficul de realizare şi performanţa pot fi negociaţi prin diverse proceduri, în limitele cuprinse între valorile obiectiv şi valorile-prag cunoscute ca „interval negociabil“, fără obţinerea aprobării din partea CODA. În afara intervalului de negociere, modificările se realizează în situaţii justificate cu aprobarea CODA şi a autorităţii competente pentru aprobarea cerinţelor operaţionale. În plus, parametrii-cheie de performanţă validaţi de autoritatea competentă pentru aprobarea cerinţelor operaţionale nu se pot modifica fără avizul acesteia.

    2. Graficul de desfăşurare
    Parametrii graficului de desfăşurare includ punctul de iniţiere al programului de înzestrare, punctele de decizie, capacitatea de luptă iniţială şi orice situaţie critică a sistemului.

    3. Costurile programului de înzestrare
    Costul unitar al programului de înzestrare este definit ca fiind costul total al tuturor fazelor procesului de achiziţie care se împarte la cantitatea de articole finale configurate integral. Pe măsură ce programul de înzestrare avansează în fazele de achiziţie, costurile de achiziţie sunt actualizate pe baza costurilor reale ale contractului sau ale loturilor iniţiale de producţie.
    În toate cazurile, parametrii de cost reflectă costurile totale ale programului de înzestrare bazate pe devize de cost reale, făcându-se evaluări atente ale riscurilor şi aprecieri realiste ale nivelului costurilor cel mai probabil a fi realizat. Suma totală care se alocă programului de înzestrare nu trebuie să depăşească valoarea-prag a costului total estimat în BPI.



    ANEXA 8

    la instrucţiune
    Strategia programului de înzestrare
    I. Conţinutul Strategiei programului de înzestrare
    1. Prezentarea generală a programului de înzestrare
    1.1. Obiectivele programului de înzestrare
    1.2. Cerinţe principale ale beneficiarilor
    1.3. Descrierea sistemului

    2. Documente de referinţă
    3. Surse de aprovizionare
    4. Managementul riscului programului de înzestrare
    5. Analiza de cost
    6. Abordarea contractuală
    6.1. Procedura de atribuire
    6.2. Modalitatea de atribuire
    6.3. Derularea contractului

    7. Performanţe de cost
    8. Achiziţia şi asigurarea suportului logistic integrat pe durata ciclului de viaţă
    9. Sistemul de management al programului de înzestrare
    10. Cerinţe pentru asigurarea calităţii
    11. Difuzarea informaţiilor şi derularea contractelor Ministerului Apărării Naţionale
    12. Consideraţii de mediu, de siguranţă şi de sănătate
    13. Strategia de testare şi evaluare
    14. Mod de realizare şi asigurare a suportului logistic integrat
    15. Garanţii
    16. Propuneri pentru Consiliul de Achiziţii

    II. Precizări referitoare la conţinutul Strategiei programului de înzestrare
    Referitor la prezentarea generală a programului de înzestrare
    Acest capitol al strategiei programului de înzestrare include aspecte descriptive referitoare la: obiectivele programului de înzestrare, structura beneficiară a programului de înzestrare, cerinţele principale ale structurii beneficiare a programului de înzestrare, descrierea sistemului, clasificarea programului de înzestrare conform celor precizate la art. 15 din instrucţiune. În acest sens, în cazul contractelor/acordurilor guvern la guvern, se vor realiza următoarele:
    - SPI şi actul normativ aferent programului de înzestrare se vor elabora după primirea răspunsurilor la documentele de tip preţ şi disponibilitate;
    – prevederile SPI se armonizează cu prevederile actului normativ aferent programului de înzestrare.


    Referitor la documentele de referinţă
    Se vor asigura informaţii suficiente despre documentele de referinţă ale programului de înzestrare.

    Referitor la sursele de aprovizionare
    Se vor asigura informaţii suficiente despre sursele de aprovizionare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor programului de înzestrare.

    Referitor la managementul riscului programului de înzestrare
    Managementul riscului este procesul utilizat de autorităţile de decizie pentru a reduce sau a compensa riscul. Procesul de management al riscului asigură un mecanism sistematic pentru identificarea şi alegerea cursului optim de acţiune într-o situaţie dată. Managementul riscului reprezintă un element total integrat al planificării şi execuţiei unei activităţi. Procesul de management al riscului este aplicabil în toate fazele programului de înzestrare.
    Programul de management al riscului identifică şi urmăreşte factorii de risc, precizează măsurile de evaluare şi defineşte mijloacele de reducere a lor, pentru fiecare fază a procesului de achiziţie, în scopul urmăririi evoluţiei lor pe întreaga durată de derulare a programului de înzestrare. Măsurile de reducere a riscului sunt incluse în raportul cost/performanţă, acolo unde este posibil.
    SPI include identificarea zonelor de risc ale programului de înzestrare şi un punct de vedere privind modul în care DP intenţionează să rezolve problema riscurilor.

    Referitor la analiza de cost
    Se vor asigura informaţii suficiente despre costul programului de înzestrare pe baza datelor furnizate de studiul de concept, precum şi a documentelor relevante pentru această problematică de tip răspuns la informaţii, respectiv preţ şi disponibilitate.

    Referitor la abordarea contractuală
    SPI ia în discuţie modalităţile de contractare aferente fiecărei faze, incluzând şi consideraţii privind evaluarea riscului, risc ce revine atât guvernului, cât şi contractantului, şi propuneri stimulative pentru contractanţi, în vederea reducerii costului.
    Contractarea pe mai mulţi ani va fi luată în discuţie pentru producţia de serie şi implementată când sunt satisfăcute cerinţele legale privind finanţele publice.

    Referitor la performanţele de cost
    SPI stabileşte condiţiile de obţinere a unor sisteme de armament şi echipamente majore cu complexitate tehnică ridicată destinate înzestrării cu costuri accesibile, inclusiv costurile de operare şi suport, prin determinarea obiectivelor care presupun costuri foarte mari şi a modului de abordare a acestora.
    Parametrii de cost se referă la costurile de producţie, cercetare-dezvoltare şi inovare, testare şi evaluare, de achiziţie, de infrastructură, ale articolelor necesare pentru operare şi întreţinere, la cantitatea totală de produse care include atât unităţile configurate complet la dezvoltare, la costul mediu de procurare, la costul unitar al programului de înzestrare, precum şi la oricare alte obiective de cost aferente programului de înzestrare.
    Costul mediu de achiziţie este definit ca fiind costul total de achiziţie împărţit la cantitatea totală procurată. Costul unitar al programului de înzestrare este definit ca fiind costul total al tuturor fazelor procesului de achiziţie care se împarte la cantitatea de articole finale configurate integral. Pe măsură ce programul de înzestrare avansează în fazele de achiziţie, costurile de achiziţie sunt actualizate pe baza costurilor reale ale contractului sau ale loturilor iniţiale de producţie.
    Suma totală care se alocă programului de înzestrare nu trebuie să depăşească valoarea-prag a costului total estimat în Baza programului de înzestrare.

    Referitor la achiziţia şi asigurarea suportului logistic integrat (SLI) pe durata ciclului de viaţă
    Se vor asigura informaţii suficiente despre posibilităţile de asigurare a SLI şi pentru o evaluare cât mai exactă a costurilor asociate acestuia.

    Referitor la sistemul de management al programului de înzestrare
    SPI se întocmeşte cu detalii suficiente astfel încât să stabilească abordarea managerială în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceasta va specifica domeniile esenţiale ale programului de înzestrare şi elementele de management care vor sta la baza elaborării atribuţiilor specifice pentru ESP şi ELP.

    Referitor la cerinţele pentru asigurarea calităţii
    Principii generale
    Referitor la asigurarea calităţii în cadrul procesului de achiziţie, DGArm are în vedere atât reglementările Uniunii Europene în domeniu (art. 43 şi art. 46 din Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE), precum şi Politica NATO privind abordarea integrată a calităţii pe durata întregului ciclu de viaţă al sistemelor, precizată în Publicaţiile NATO referitoare la asigurarea calităţii din seria AQAP 2000. România, prin MApN, a ratificat STANAG 4107 - Acceptarea mutuală a asigurării guvernamentale a calităţii şi utilizarea documentelor NATO referitoare la asigurarea calităţii.
    Publicaţiile AQAP cer furnizorului să prezinte dovezi obiective că el are stabilit şi menţine un sistem de management al calităţii adecvat contractului. Sistemul trebuie să conţină elementele necesare pentru a convinge achizitorul că produsele îndeplinesc cerinţele contractuale. Publicaţiile AQAP de tip contractual sunt utilizate de personalul cu responsabilităţi în pregătirea contractului, realizarea sa, supravegherea şi/sau evaluarea conformităţii cu AQAP a sistemului de management al calităţii al furnizorului. Ele contribuie, de asemenea, la interpretarea comună a cerinţelor de către furnizor, de către personalul cu asigurarea guvernamentală a calităţii (GQA) şi de către autorităţile naţionale de asigurare a calităţii (NQAA) (pentru România este DGArm) atunci când se realizează GQA conform prevederilor STANAG 4107.

    Evaluarea, certificarea şi supravegherea furnizorilor de echipamente cu destinaţie militară
    Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.073/1996, MApN organizează şi efectuează evaluarea şi certificarea calităţii atât la furnizorul comun al forţelor armate, cât şi la furnizorul său specific prin Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere (OMCAS), constituit în cadrul DGArm.
    DGArm reprezintă autoritatea naţională privind asigurarea calităţii produselor şi serviciilor achiziţionate de MApN.
    DGArm sprijină, prin Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere (OMCAS), aplicarea de către furnizori a Publicaţiilor NATO de asigurare a calităţii din seria AQAP sau echivalente, prin evaluarea acestora, întocmirea şi publicarea unei liste cu furnizorii selectaţi şi calificaţi care îndeplinesc aceste cerinţe.
    Activitatea OMCAS se desfăşoară în conformitate cu Normele specifice de evaluare şi certificare în vigoare, Standardele internaţionale din seria 2000 şi cu Publicaţiile NATO de asigurare a calităţii - AQAP.

    Contractele de achiziţie publică a sistemelor şi echipamentelor destinate înzestrării vor fi atribuite doar acelor furnizori care fac dovada obiectivă că vor îndeplini cerinţele contractuale referitoare la calitate. Pentru asigurarea calităţii în întreprinderile furnizorului pot fi utilizaţi reprezentanţii cu asigurarea calităţii ai DGArm.
    Reprezentantul cu asigurarea calităţii la furnizor trebuie să urmărească îndeplinirea următoarelor cerinţe:
    a) furnizorul principal (integratorul) şi subfurnizorii de sisteme de arme, muniţii, senzori, echipamente de comunicaţie şi informatică, software trebuie să aibă implementate/certificate sisteme de management al calităţii conform standardului ISO 9001 sau echivalent. Suplimentar faţă de cerinţele standardului ISO 9001 sau echivalent, furnizorul principal şi subfurnizorii mai sus menţionaţi trebuie să îndeplinească cerinţele din AQAP 2110 şi AQAP 2210;
    b) furnizorul principal şi subfurnizorii trebuie să permită supravegherea asigurării calităţii la sediile acestora, conform AQAP 2070, de către reprezentanţii cu asigurarea calităţii şi/sau reprezentanţii achizitorului, direct sau prin delegare, conform STANAG 4107, pe parcursul derulării contractului. Planul de supraveghere a asigurării calităţii va constitui anexă la contract;
    c) furnizorul principal trebuie să introducă în contractele cu subfurnizorii săi cerinţele referitoare la calitate, conform capitolului 9 din AQAP 2110 „Accesul la furnizor şi subfurnizori şi susţinerea activităţilor de supraveghere a asigurării calităţii“, cel puţin în cazul componentelor critice ale sistemului/produsului care sunt subcontractate;
    d) furnizorul principal trebuie să introducă în contractele cu subfurnizorii săi cerinţe privind transmiterea unui certificat de conformitate (CoC), întocmit conform modelului prezentat în anexa B din AQAP 2070, odată cu livrarea componentelor aprovizionate;
    e) furnizorul principal trebuie să transmită achizitorului, odată cu livrarea sistemului/produsului, un certificat de conformitate (CoC), întocmit conform modelului prezentat în anexa B din AQAP 2070, precum şi fotocopii ale certificatelor de conformitate primite de la subfurnizorii săi care îi livrează componente critice;
    f) furnizorul principal trebuie să întocmească, conform prevederilor AQAP 2105-SRD.1, după semnarea contractului, o serie de documente pentru asigurarea calităţii: Planul de calitate, Planul de management al riscurilor, Planul de management al programului, Planul de management al ingineriei software, Planul de acceptanţă. Aceste documente sunt analizate şi avizate de către reprezentanţii MApN.


    Referitor la difuzarea informaţiilor şi derularea contractelor MApN
    Activităţile de derulare a contractelor/acordurilor-cadru sau a acordurilor guvern la guvern atribuite destinate înzestrării MApN ţin seama de toate informaţiile relevante şi credibile care ar putea presupune riscuri ce necesită supraveghere de către MApN şi se realizează prin structura specializată din cadrul autorităţii contractante.
    Structurile DGArm cu atribuţii în domeniul managementului programelor de înzestrare, managementului contractelor, cu respectarea legislaţiei în vigoare aplicabile, asigură informaţii cu caracter public privind auditurile, verificările sau evaluările operaţiilor contractuale ale sistemelor sau performanţelor, pentru activităţile tehnice şi de achiziţie ale MApN.

    Referitor la consideraţii de mediu, de siguranţă şi de sănătate
    SPI include şi o evaluare privind protecţia mediului şi protecţia personalului pentru boli profesionale şi accidente.
    Evaluarea descrie strategia pentru satisfacerea pe timpul derulării programului de înzestrare a cerinţelor pe această linie.

    Referitor la strategia de testare şi evaluare
    Se vor preciza elementele principale, în funcţie de soluţiile de contractare aplicabile, corelate cu tipul programului de înzestrare.

    Referitor la modul de realizare şi asigurare a suportului logistic integrat
    Se detaliază modul de realizare a componentelor suportului logistic integrat pentru echipamentele din programul de înzestrare. Se specifică sursele de asigurare a componentelor suportului logistic integrat.

    Referitor la garanţii
    Legislaţia naţională autorizează utilizarea garanţiilor în producţia sistemelor de armament şi care se aplică cerinţelor esenţiale de performanţă, precum şi proiectării şi fabricaţiei, materialelor şi execuţiei îngrijite. Structurile DGArm cu atribuţii în domeniul managementului programelor de înzestrare şi managementului contractelor întreprind demersurile necesare pentru includerea cerinţelor de garanţie în contractele aferente programelor de înzestrare.

    Referitor la propuneri pentru Consiliul de Achiziţii
    Se vor formula propunerile care se vor supune aprobării/avizării Consiliului de Achiziţii.



    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016