Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INSTRUCŢIUNI din 1 octombrie 2025 privind încadrarea în clase de risc a activităţilor industriale pentru care se emite licenţa industrială unică
EMITENT: Oficiul pentru Licenţă Industrială PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 969 din 21 octombrie 2025
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. 223 din 1 octombrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2025.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Scopul prezentelor instrucţiuni îl constituie reglementarea cadrului legal necesar identificării şi încadrării în clase de risc a activităţilor industriale aferente domeniilor de activitate enumerate în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2023, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţă.
ART. 2
În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:
a) activităţi care se desfăşoară pe bază de licenţe - activităţi stabilite de către autoritatea competentă, aprobate prin acte normative şi prin acte administrative emise la nivelul autorităţii competente, pentru desfăşurarea cărora este necesară emiterea unei licenţe sau autorizaţii, unui acord, aviz, permis sau a altui act administrativ prevăzut de lege;
b) activitate industrială - ansamblul de activităţi care se circumscriu domeniilor de activitate enumerate în anexa nr. 1 la Ordonanţă;
c) autoritate competentă - autoritate sau instituţie publică responsabilă cu emiterea licenţelor, autorizaţiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau a altor acte administrative prevăzute de lege în vederea desfăşurării unei activităţi industriale aferente obiectului de activitate, în condiţiile legii, astfel cum acestea sunt enumerate în anexa nr. 2 la Ordonanţă;
d) clasa de risc - marjă definită a probabilităţii ca un anumit eveniment negativ să se producă, precum şi impactul pe care acesta l-ar putea avea în cazul materializării. Clasa de risc determină încadrarea în anumiţi parametri de valabilitate ai acordului prin ponderea cumulată a factorilor de risc identificaţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţă;
e) licenţă, autorizaţie, acord, aviz, permis sau alt act administrativ stabilit prin acte normative în vederea desfăşurării unei activităţi industriale aferente obiectului de activitate - actele administrative cu caracter individual, emise în condiţiile legii de către autoritatea competentă, pentru măsurile de conformare în domeniul specific de activitate cu prevederile legale sau cu documentaţiile tehnice de specialitate, denumite în continuare acord;
f) licenţă industrială unică - act administrativ unilateral prin care se acordă solicitantului permisiunea de a desfăşura una sau mai multe activităţi industriale. Licenţa industrială unică este acordată pe baza actelor administrative prevăzute la art. 4 lit. g) din Ordonanţă;
g) procedură de emitere a licenţelor, autorizaţiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau altor acte administrative - procedură desfăşurată la nivelul autorităţilor competente conform legislaţiei specifice în domeniu, prin care se stabileşte conformarea solicitantului la cerinţele legale sau documentaţiile tehnice specifice activităţii industriale;
h) proces de acordare a licenţei industriale unice - totalitatea procedurilor necesare în vederea acordării, reînnoirii sau modificării unei licenţe industriale unice, desfăşurate la nivelul autorităţilor competente;
i) riscul - stare potenţială de pericol asociat unei anumite acţiuni, situaţii sau decizii, care poate genera consecinţe negative sau nedorite, pe care autoritatea competentă o analizează punctual în procesul de eliberare a acordului.
ART. 3
Clasificarea licenţelor industriale presupune încadrarea în trei clase, din perspectiva riscului pe care îl au activităţile industriale, respectiv:
a) licenţa industrială unică pentru activitatea industrială cu grad ridicat de risc;
b) licenţa industrială unică pentru activitatea industrială cu grad mediu de risc;
c) licenţa industrială unică pentru activitatea industrială cu grad scăzut de risc.
ART. 4
Încadrarea licenţei industriale unice în clase de risc reprezintă o etapă esenţială pentru asigurarea gestionării eficiente a riscurilor asociate activităţilor industriale. Această clasificare permite autorităţilor competente să prioritizeze eforturile de control şi monitorizare, să stabilească cerinţe de autorizare adecvate şi să promoveze cele mai bune practici pentru activităţi industriale durabile şi responsabile.
CAP. II
Principii de determinare a clasei de risc pentru licenţa industrială unică
ART. 5
Încadrarea licenţei industriale unice în clase de risc are la bază următoarele principii:
1. simplificarea reglementărilor şi a procedurilor de eliberare a actelor administrative cu caracter individual ce stau la baza emiterii licenţei industriale unice, prin adaptarea cerinţelor de autorizare la nivelul de risc asociat fiecărei activităţi industriale. În consecinţă, activităţile industriale cu risc scăzut vor fi autorizate prin proceduri simplificate, în timp ce activităţile industriale cu risc ridicat vor fi supuse unor cerinţe mai stricte;
2. eficientizarea administraţiei publice prin facilitarea digitalizării procesului de autorizare. Sistemele informatice sunt dezvoltate pentru a gestiona eficient clasele de risc, pentru a automatiza verificările preliminare autorizării şi pentru a reduce timpul de procesare a cererilor depuse;
3. debirocratizarea sistemului public prin identificarea nevoilor de optimizare a legislaţiei în vigoare, în vederea simplificării procedurilor de autorizare actuale, care facilitează eliminarea cerinţelor de documentaţie excesivă sau redundantă;
4. susţinerea dezvoltării durabile prin integrarea considerentelor de dezvoltare durabilă în procesul de autorizare. Activităţile industriale cu risc ridicat asupra mediului sau sănătăţii populaţiei sunt supuse unor cerinţe mai stricte de autorizare, iar riscurile asociate sunt gestionate prin măsuri riguroase aplicate conform legislaţiei relevante în vigoare.
ART. 6
(1) Încadrarea în clase de risc se face prin raportare la cei patru factori prevăzuţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţă, respectiv impactul asupra mediului, afectarea sănătăţii populaţiei, securitatea la locul de muncă şi consumul de energie, precum şi prin valoarea generală a ponderii criteriilor de evaluare aferente fiecărui factor.
(2) Factorii menţionaţi la alin. (1) reprezintă elementul principal pentru încadrarea licenţei industriale unice în clase de risc, iar pentru stabilirea ponderii influenţei acestora asupra activităţii industriale este necesară identificarea unor criterii cuantificabile şi unitare, aplicabile fiecăruia în parte.
ART. 7
(1) Factorul „impactul asupra mediului“ se analizează prin prisma următorilor parametri de evaluare:
a) sustenabilitatea: Activităţile industriale pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin poluarea aerului, apei şi solului, generarea de deşeuri şi consumul de resurse naturale. Evaluarea permite identificarea activităţilor cu cel mai mare potenţial de a afecta negativ ecosistemele şi stabilirea măsurilor de prevenire şi control adecvate;
b) protecţia biodiversităţii: Unele activităţi industriale pot ameninţa habitatele naturale şi speciile protejate, iar zgomotul şi vibraţiile perturbă echilibrul ecosistemelor locale, influenţând comportamentul şi reproducerea faunei sălbatice. Substanţele periculoase pot genera efecte toxice asupra ecosistemelor, afectând ireversibil calitatea solului, a apei şi a aerului, precum şi sănătatea speciilor expuse. Efectele acestora pot genera dezechilibre pe termen lung asupra organismelor vii şi lanţurilor trofice. Evaluarea permite gestionarea riscurilor şi adaptarea în consecinţă a măsurilor de conservare a biodiversităţii;
c) schimbările climatice: Activităţile industriale au o contribuţie importantă la emisiile de gaze cu efect de seră. Evaluarea permite promovarea activităţilor cu emisii reduse şi tranziţia către o economie verde, dar şi identificarea măsurilor necesare privind diminuarea pe cât posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) În analiza factorului „impactul asupra mediului“ sunt luate în considerare următoarele criterii:
a) cantitatea de apă uzată;
b) cantitatea de deşeuri generate;
c) cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră generate;
d) emisiile de poluanţi generate.
(3) Calculul ponderii criteriului, atunci când valoarea acesteia nu este disponibilă, se face conform formulei: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- c reprezintă cantitatea sau volumul aferent activităţii analizate din cadrul sectorului industrial;
– v reprezintă cantitatea sau volumul total aferent întregii ramuri industriale relevante.
(4) Ponderea factorului „impactul asupra mediului“ se calculează prin însumarea ponderilor criteriilor prevăzute la alin. (2), urmată de împărţirea sumei la numărul total al acestor criterii.
ART. 8
(1) Factorul „afectarea sănătăţii populaţiei“ se analizează prin prisma următorilor parametri de evaluare:
a) prevenirea bolilor: Activităţile industriale pot expune populaţia la substanţe periculoase, niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, agenţi patogeni sau alţi potenţiali factori de risc care afectează negativ sănătatea umană, în special în zonele rezidenţiale apropiate. Evaluarea permite identificarea activităţilor cu cel mai mare potenţial de afectare a sănătăţii publice şi stabilirea măsurilor adecvate de protecţie;
b) calitatea vieţii: Un impact negativ asupra sănătăţii şi confortului populaţiei îl reprezintă poluarea generată de activităţile industriale prin afectarea elementelor mediului înconjurător, inclusiv prin zgomote şi vibraţii ambientale. Evaluarea permite promovarea activităţilor care contribuie la un mediu de viaţă sănătos şi sigur;
c) siguranţa alimentară: Unele activităţi industriale pot prezenta riscuri pentru siguranţa alimentară. Evaluarea permite stabilirea celor mai eficiente măsuri de control şi monitorizare pentru menţinerea alimentelor la cele mai sigure şi înalte standarde pentru consumul naţional.
(2) În analiza factorului „afectarea sănătăţii populaţiei“ sunt luate în considerare următoarele criterii:
a) cantitatea de deşeuri generate;
b) emisiile de poluanţi generate;
c) posibilitatea de dezvoltare a unor afecţiuni ca urmare a activităţilor economice.
(3) Calculul ponderii criteriului, atunci când valoarea acesteia nu este disponibilă, se face conform formulei: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- c reprezintă cantitatea sau volumul aferent activităţii analizate din cadrul sectorului industrial;
– v reprezintă cantitatea sau volumul total aferent întregii ramuri industriale relevante.
(4) Ponderea factorului „afectarea sănătăţii populaţiei“ se calculează prin însumarea ponderilor criteriilor prevăzute la alin. (2), urmată de împărţirea sumei la numărul total al acestor criterii.
ART. 9
(1) Factorul „securitatea la locul de muncă“ se analizează prin prisma următorilor parametri de evaluare:
a) protecţia lucrătorilor: Activităţile industriale pot prezenta riscuri de accidentare, îmbolnăvire profesională şi de expunere a lucrătorilor la substanţe periculoase, radiaţii sau la niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii ambientale. Evaluarea permite identificarea activităţilor cu cel mai mare potenţial de periclitare a sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor, precum şi stabilirea de măsuri de prevenire şi protecţie adecvate mediului de desfăşurare a activităţilor;
b) condiţiile de muncă: Evaluarea permite promovarea unor condiţii de muncă decente, care să respecte drepturile lucrătorilor şi să asigure un mediu de lucru sănătos şi sigur;
c) productivitatea şi eficienţa: Un mediu de lucru sănătos şi sigur contribuie la creşterea productivităţii şi eficienţei, prin reducerea absenteismului şi a costurilor asociate cu accidentele de muncă şi/sau bolile profesionale generate.
(2) În analiza factorului „securitatea la locul de muncă“ sunt luate în considerare următoarele criterii:
a) condiţii de muncă;
b) accidente de muncă şi efectele acestora;
c) protecţia lucrătorilor;
d) riscuri ocupaţionale specifice activităţilor economice.
(3) Calculul ponderii criteriului, atunci când valoarea acesteia nu este disponibilă, se face conform formulei: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- c reprezintă cantitatea sau volumul aferent activităţii analizate din cadrul sectorului industrial;
– v reprezintă cantitatea sau volumul total aferent întregii ramuri industriale relevante.
(4) Ponderea factorului „securitatea la locul de muncă“ se calculează prin însumarea ponderilor criteriilor prevăzute la alin. (2), urmată de împărţirea sumei la numărul total al acestor criterii.
ART. 10
(1) Factorul „consumul de energie“ se analizează prin prisma următorilor parametri de evaluare:
a) eficienţa energetică, respectiv utilizarea de resurse energetice reduse pentru obţinerea aceluiaşi rezultat. Cum industria este un consumator major de energie, este necesară adaptarea pentru economisirea energiei şi reducerea emisiilor industriale. Evaluarea stabileşte încadrarea activităţilor industriale în clasele de risc din perspectiva consumului de energie şi al energointensităţii;
b) securitatea energetică: Diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei de combustibili fosili contribuie la creşterea securităţii energetice. Evaluarea permite identificarea activităţilor care utilizează surse de energie regenerabile, includerea măsurilor de economisire a energiei şi/sau de producere a energiei verzi, crearea soluţiilor privind diversificarea surselor de energie în vederea contribuirii la un sistem energetic sustenabil şi pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) În analiza factorului „consumul de energie“ sunt luate în considerare următoarele criterii:
a) consum de energie;
b) cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră generate;
c) energointensivitatea.
(3) Calculul ponderii criteriului, atunci când valoarea acesteia nu este disponibilă, se face conform formulei: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- c reprezintă cantitatea sau volumul aferent activităţii analizate din cadrul sectorului industrial;
– v reprezintă cantitatea sau volumul total aferent întregii ramuri industriale relevante.
(4) Ponderea factorului „consumul de energie“ se calculează prin însumarea ponderilor criteriilor prevăzute la alin. (2), urmată de împărţirea sumei la numărul total al acestor criterii.
ART. 11
După identificarea nivelului de risc asociat fiecărei activităţi industriale, gruparea acestora pe clase de risc asociate licenţei industriale unice se face ţinând cont de următoarele aspecte:
1. La încadrarea activităţilor economice în gradul de risc scăzut:
a) impactul asupra mediului este la un nivel minim sau redus;
b) măsurile de prevenţie, protecţie şi control sunt bine implementate şi procedurile de siguranţă sunt bine aplicate;
c) riscurile pentru angajaţi, dar şi pentru sănătate sunt la un nivel minim sau redus;
d) sunt utilizate eficient tehnologiile, energia şi sursele sustenabile;
e) există o pondere cumulată a celor patru factori de risc identificaţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţă cuprinsă între 30% şi 50%.
2. La încadrarea activităţilor în gradul de risc mediu:
a) impactul asupra mediului este la nivel moderat, iar măsurile de gestionare a consecinţelor sunt în continuă dezvoltare;
b) măsurile de prevenţie, protecţie şi control sunt la standarde moderate şi în procedurile de siguranţă sunt aplicate cele mai bune practici;
c) riscurile de afectare a sănătăţii populaţiei şi cele legate de securitatea la locul de muncă sunt moderate şi controlabile;
d) sunt utilizate surse de energie convenţionale, cu aplicarea unor măsuri de eficientizare pentru diminuarea riscurilor;
e) există o pondere cumulată a celor patru factori de risc identificaţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţă cuprinsă între 51% şi 75%.
3. La încadrarea activităţilor în gradul de risc ridicat:
a) impactul asupra mediului este la nivel major, cu potenţial de deteriorare semnificativă, consecinţe imprevizibile;
b) măsurile de prevenţie, protecţie şi control sunt la standarde înalte, cu proceduri de siguranţă riguroase şi extinse;
c) riscurile de afectare a sănătăţii populaţiei şi cele legate de securitatea la locul de muncă sunt la nivel major, cu potenţial de afectare pe termen lung, fiind necesare măsuri de control la cele mai înalte standarde;
d) consumul de energie din surse neregenerabile este ridicat, cu impact semnificativ asupra mediului;
e) există o pondere cumulată a celor patru factori de risc identificaţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţă de peste 75%.
CAP. III
Procedura de evaluare a riscului asociat activităţii industriale
ART. 12
În vederea analizării în concret a clasei de risc aplicabile fiecărei activităţi industriale, respectiv a codului CAEN, se vor utiliza factorii menţionaţi în Ordonanţă, precum şi criteriile stabilite prin prezentele instrucţiuni.
ART. 13
(1) Încadrarea în clase de risc este realizată prin analiza celor patru factori identificaţi la art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) şi art. 10 alin. (1), precum şi a criteriilor identificate la art. 7 alin. (2), art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2), stabilite ca pondere procentuală, prin utilizarea datelor statistice aferente acestora, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, prin aplicaţia TEMPO online.
(2) Calculul procentului general se face prin însumarea ponderilor aferente fiecărui factor, stabilit la art. 7 alin. (4), art. 8 alin. (4), art. 9 alin. (4) şi art. 10 alin. (4), raportat la activitatea industrială.
ART. 14
Responsabilitatea pentru încadrarea activităţilor industriale în clase de risc corespunzătoare revine autorităţilor competente implicate în procesul de acordare a licenţei industriale unice, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 15
(1) Autoritatea competentă este responsabilă de analizarea, identificarea şi încadrarea activităţilor industriale în clasele de risc corespunzătoare, în conformitate cu procedurile proprii necesare procesului de eliberare a acordului aferent obiectului de activitate al solicitantului, precum şi cu legislaţia aplicabilă acestuia.
(2) Autoritatea competentă transmite către Oficiul pentru Licenţă Industrială lista codurilor CAEN şi a claselor de risc stabilite pentru activităţile industriale care intră în domeniul de competenţă a respectivei autorităţi, în urma identificării corespunzătoare a claselor de risc aferente activităţilor industriale pentru care se eliberează acordul.
ART. 16
În vederea stabilirii clasei de risc asociat licenţei industriale unice, Oficiul pentru Licenţă Industrială va analiza datele transmise de către autorităţile competente şi va actualiza lista claselor de risc aferentă activităţilor industriale, respectiv a codurilor CAEN, în situaţia în care se impune completarea anexei nr. 1 la Ordonanţă sau modificarea clasei de risc a celor deja stabilite în aceasta.
CAP. IV
Dispoziţii privind clasificarea licenţei industriale unice
ART. 17
Licenţa industrială unică pentru o activitate industrială este încadrată în grad ridicat de risc atunci când desfăşurarea activităţii:
a) presupune depunerea unor fundamentări şi documentaţii complexe, în vederea obţinerii tuturor acordurilor necesare, iar termenul de emitere a licenţei industriale unice este cuprins între 91 şi maximum 180 de zile de la depunerea documentaţiei complete;
b) presupune utilizarea unor tehnologii complexe, procese tehnologice cu grad ridicat de sensibilitate şi/sau operarea unor instalaţii cu grad ridicat de tehnicitate raportat la materiile şi substanţele utilizate sau produsul obţinut;
c) presupune strategii şi proceduri stricte pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscului şi a consecinţelor materializării acestuia;
d) necesită măsuri excepţionale şi un control riguros;
e) produce efecte grave sau deosebit de grave în cazul materializării riscurilor asociate. Riscul este inerent şi rămâne substanţial, deşi sunt implementate măsuri extinse şi avansate în vederea diminuării probabilităţii de apariţie a riscului şi a consecinţelor materializării acestuia;
f) ponderea factorilor de impact analizaţi în activitatea economică depăşeşte un procent de 75%.
ART. 18
(1) În cazul licenţei industriale unice pentru o activitate industrială încadrată în grad ridicat de risc, gestionarea riscurilor şi managementul riscurilor asociate activităţii industriale presupun implementarea celor mai bune practici şi tehnologii disponibile pentru diminuarea apariţiei riscului şi respectarea celor mai înalte standarde de securitate industrială.
(2) Autoritatea competentă evaluează posibilitatea producerii unui eveniment cu consecinţe grave sau deosebit de grave, atât în condiţii normale de operare, cât şi în situaţii excepţionale.
(3) Autoritatea competentă trebuie să ia în calcul consecinţele materializării riscului, întrucât acestea pot fi grave sau deosebit de grave, afectând un număr substanţial de persoane, suprafeţe extinse de mediu sau având implicaţii majore asupra sănătăţii populaţiei.
ART. 19
Valabilitatea licenţei industriale unice pentru o activitate industrială încadrată în grad ridicat de risc va fi de cel mult 5 ani, cu respectarea termenelor de valabilitate şi a legislaţiei aplicabile pentru eliberarea acordurilor care stau la baza acordării licenţei industriale unice.
ART. 20
Licenţa industrială unică pentru o activitate industrială este încadrată în grad mediu de risc atunci când desfăşurarea activităţii:
a) presupune depunerea unei documentaţii complexe în vederea obţinerii tuturor acordurilor necesare, iar termenul de emitere a licenţei industriale unice este cuprins între 46 şi maximum 90 de zile de la depunerea documentaţiei complete;
b) presupune strategii şi proceduri moderate pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscului şi a consecinţelor materializării acestuia;
c) necesită măsuri speciale şi controale riguroase;
d) produce efecte moderate în cazul materializării riscurilor asociate. Riscul este inerent şi rămâne constant la un nivel moderat;
e) ponderea factorilor de impact analizaţi în activitatea economică este cuprinsă între 51 şi 75%.
ART. 21
(1) În cazul licenţei industriale unice pentru o activitate industrială încadrată în grad mediu de risc, gestionarea riscurilor şi managementul riscurilor asociate activităţii industriale presupun implementarea unor practici şi tehnologii disponibile de complexitate moderată, precum şi respectarea unor standarde medii de securitate industrială.
(2) În cazul activităţilor industriale din această clasă de risc există o posibilitate moderată sau o eventualitate semnificativă ca unul sau mai multe riscuri asociate activităţii să se materializeze fie în condiţii normale de operare, fie în situaţii excepţionale, previzibile.
(3) Consecinţele potenţiale în cazul materializării riscului sunt moderate, afectând un număr semnificativ de persoane, suprafeţe însemnate de habitat/mediu sau având implicaţii considerabile asupra sănătăţii populaţiei.
ART. 22
Valabilitatea licenţei industriale unice pentru o activitate industrială încadrată în grad mediu de risc va fi de cel mult 10 ani, cu respectarea termenelor de valabilitate şi a legislaţiei aplicabile pentru eliberarea acordurilor care stau la baza emiterii licenţei industriale unice.
ART. 23
Licenţa industrială unică pentru o activitate industrială este încadrată în grad scăzut de risc atunci când desfăşurarea activităţii:
a) presupune o analiză minimă a documentelor depuse în vederea obţinerii tuturor acordurilor necesare, iar termenul de emitere a licenţei industriale unice este de maximum 45 de zile de la depunerea documentaţiei complete;
b) presupune strategii şi proceduri adecvate pentru diminuarea posibilităţilor de apariţie a riscului şi de diminuare a consecinţelor;
c) necesită măsuri standard de siguranţă şi un control adecvat;
d) produce efecte minime în cazul materializării riscurilor asociate;
e) ponderea factorilor de risc analizaţi în activitatea economică este cuprinsă între 30 şi 50%.
ART. 24
(1) În cazul licenţei industriale unice pentru o activitate industrială încadrată în grad scăzut de risc, gestionarea riscului poate fi întreprinsă prin măsuri standard de prevenţie şi control, fără a fi nevoie de soluţii tehnologice avansate sau intervenţii complexe, şi presupune implementarea unor practici şi tehnologii disponibile, de complexitate redusă, precum şi respectarea standardelor minime de securitate industrială.
(2) Procesele specifice activităţilor industriale din această clasă de risc conferă stabilitate operaţională, iar riscurile incidente identificate, în condiţii normale sau excepţionale de funcţionare, sunt rare, uşor de controlat şi puţin probabile.
(3) În cazul materializării riscurilor, efectele sunt punctuale şi de mică intensitate, acestea pot fi localizate şi izolate rapid, afectând un număr redus de persoane sau suprafeţe restrânse de mediu, fără implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice sau ecosistemelor. Riscul de propagare a efectelor este minim, iar consecinţele sunt uşor reversibile sau necritice.
ART. 25
(1) Valabilitatea unei licenţe industriale unice pentru o activitate industrială încadrată în grad scăzut de risc va fi pe perioadă nelimitată, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi cu termenele prevăzute pentru valabilitatea acordurilor sau verificărilor periodice pentru menţinerea valabilităţii lor, ce stau la baza emiterii licenţei industriale unice.
(2) Având în vedere caracterul redus al impactului asupra factorilor şi a criteriilor analizate, activităţile industriale încadrate în gradul de risc scăzut vor fi supuse unui regim simplificat de autorizare şi monitorizare.
(3) Autorităţile competente pot proceda la eliberarea acordului pentru activitatea economică prin procedura aprobării tacite, în conformitate cu principiile bunei administrări şi în scopul reducerii poverii administrative asupra operatorilor economici.
(4) La expirarea termenului prevăzut de art. 23 lit. a), în cazul în care documentaţia necesară obţinerii acordului este completă, iar autoritatea competentă nu transmite un răspuns nefavorabil sau nu solicită clarificări suplimentare, acordul se va considera eliberat prin efectul aprobării tacite.
(5) Procedura aprobării tacite se aplică în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
CAP. V
Dispoziţii privind modificarea încadrării activităţilor industriale în clase de risc
ART. 26
(1) Procesul de clasificare a activităţilor industriale trebuie să fie transparent, obiectiv şi bazat pe criterii ştiinţifice.
(2) Ţinând cont de evoluţiile tehnologice, schimbările legislative şi noile informaţii privind riscurile asociate diverselor activităţi industriale, este necesară revizuirea periodică a clasificării gradelor de risc.
ART. 27
După încadrarea activităţilor industriale în clasele de risc corespunzătoare gradelor ridicat, mediu sau scăzut de către autorităţile competente, orice modificare ulterioară poate fi efectuată dacă cel puţin unul dintre criteriile care au stat la baza încadrării iniţiale a suferit modificări ce impun reîncadrarea respectivei activităţi industriale într-o altă clasă de risc.
ART. 28
(1) Orice modificare a clasei de risc se efectuează doar după informarea şi aprobarea prealabilă a Oficiului pentru Licenţă Industrială. Solicitarea privind propunerea de modificare a clasei de risc va conţine motivarea fundamentată a autorităţii competente privind necesitatea de reîncadrare a activităţii industriale într-o altă clasă de risc, efectuată în baza unor analize, evaluări tehnico-ştiinţifice sau expertize, ulterioare încadrării iniţiale.
(2) Nu reprezintă modificare a clasei de risc introducerea de noi activităţi industriale în anexa nr. 1 la Ordonanţă sau identificarea unor noi activităţi industriale aferente codurilor CAEN existente.
ART. 29
Modificarea clasei de risc asociate unei activităţi industriale se înscrie, prin grija Oficiului pentru Licenţă Industrială, în lista clasificării activităţilor industriale, pe pagina de internet a oficiului.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 30
Prezentele instrucţiuni se aplică tuturor autorităţilor competente prevăzute în anexa nr. 2 la Ordonanţă, care au atribuţii în domeniul licenţei industriale unice.
ART. 31
Procedura aprobării tacite nu se aplică acordurilor necesare obţinerii licenţei industriale unice pentru activităţile economice prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de clasa de risc din care acestea fac parte.
ART. 32
Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, autorităţile competente vor realiza încadrarea în clase de risc pentru activităţile industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţă, pentru care eliberează actele administrative prevăzute la art. 4 lit. g) din acelaşi act normativ.
ART. 33
În situaţia în care prin acte normative sunt stabilite perioade de eliberare a acordului mai mari decât cele prevăzute în prezentele instrucţiuni sau gradul de risc este diferit ca nivel de cel stabilit prin aplicarea prezentelor instrucţiuni, autoritatea competentă va informa Oficiul pentru Licenţă Industrială în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor instrucţiuni în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
