Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 45 din 26 septembrie 2019  privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir  la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂREA nr. 45 din 26 septembrie 2019 privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 788 din 27 septembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Bogdan Mihail Zamfir împotriva neînregistrării candidaturii sale depuse cu nr. 148/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019 la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 25 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.504F/2019, la care au fost ataşate următoarele documente (în copie sau copie semnată pentru conformitate cu originalul): Adresa de înaintare depusă la Biroul Electoral Central cu nr. 148/C/BEC/P/2019; propunerea de candidatură pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 depusă la Biroul Electoral Central cu nr. 148/C/BEC/P/2019; corespondenţa cu Autoritatea Electorală Permanentă (cereri şi răspuns) înregistrată cu nr. 14.237 din 10 iulie 2019, respectiv 18 iulie 2019; cerere pentru înregistrarea mandatului financiar depusă la Autoritatea Electorală Permanentă şi înregistrată cu nr. 664 din 18 iulie 2019; corespondenţa cu Autoritatea Electorală Permanentă (cereri şi răspuns) înregistrată cu nr. 15.122 din 23 iulie 2019, respectiv din 30 iulie 2019; corespondenţa cu Autoritatea Electorală Permanentă (cereri şi răspuns) înregistrată cu nr. 17.061 din 26 august 2019, respectiv din 2 septembrie 2019; corespondenţa cu Autoritatea Electorală Permanentă (cereri şi răspuns) înregistrată cu nr. 17.978 din 5 septembrie 2019, respectiv din 16 septembrie 2019; adresa către Biroul Electoral Central şi răspunsul acestuia, înregistrate cu nr. 80/C/BEC/P/2019 din 17 septembrie 2019, respectiv din 20 septembrie 2019, prin care a solicitat lămuriri cu privire la locul depunerii documentelor pentru înregistrarea candidaturii şi data-limită; cartea de identitate.
    3. De asemenea, la dosarul cauzei a fost ataşată, în copie, Adresa Biroului Electoral Central nr. 148/C/BEC/P/2019 din 25 septembrie 2019 prin care i s-a comunicat domnului Bogdan Mihail Zamfir faptul că nu se poate da curs cererii sale, întrucât depunerea şi, respectiv, înregistrarea la Biroul Electoral Central a candidaturilor pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 se efectuează numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţii pe care nu le îndeplineşte, întrucât nu a depus documentele necesare însoţite de lista cu semnăturile a cel puţin 200.000 de susţinători; aceasta are ataşate, în copie, adresa de înaintare depusă la Biroul Electoral Central şi propunerea de candidatură, declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, de interese şi pe propria răspundere, lista de susţinători cuprinzând zece semnături, cartea de identitate.
    4. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    5. Domnul Bogdan Mihail Zamfir contestă, în principal, faptul că Biroul Electoral Central nu a emis o decizie de respingere a candidaturii sale, care a fost înregistrată cu nr. 148/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, decizie pe care să o poată contesta conform legii, respingerea fiind efectuată printr-un act administrativ, context în care solicită, în esenţă, admiterea înregistrării candidaturii sale la funcţia de Preşedinte al României şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) teza întâi şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte numărul de semnături de susţinere a candidaţilor propuşi de partide sau alianţe politice şi a celor independenţi.
    6. În susţinerea contestaţiei, mai întâi, prezintă aspecte cu privire la demersurile efectuate atât anterior depunerii candidaturii, cât şi cu privire la depunerea candidaturii, sens în care arată că a înaintat Biroului Electoral Central documentele menţionate în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anexând totodată şi o listă de susţinători cuprinzând zece semnături, într-un singur exemplar original.
    7. În acest context, prezintă unele chestiuni legate de modul în care s-au desfăşurat unele etape în succesiunea procesului de depunere a candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Astfel, la depunerea candidaturii sale a solicitat Biroului Electoral Central să îi fie restituită, în conformitate cu prevederile legale, o copie a documentului intitulat „propunerea de candidatură“ înregistrat, copie pe care a primit-o fără a fi însă certificată de preşedintele Biroului Electoral Central, având numai ştampila cu numărul de înregistrare.
    8. Arată că Biroul Electoral Central are obligaţia de a comunica deciziile pe care le emite către părţile interesate. În acest demers, deşi avea deja atribuit un cod unic de identificare prin depunerea documentelor aferente candidaturii, Biroul Electoral Central nu i-a comunicat, la solicitarea sa, Decizia nr. 7/D din 9 septembrie 2019 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, în vederea admiterii candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, decizie care nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, întrucât legea nu prevede acest aspect. Or, cu privire la obligaţia de comunicare a deciziilor Biroului Electoral Central, legislaţia este imperativă şi statuează când se comunică sau când se publică prin afişare pe pagina proprie de internet şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, susţine că nu i s-a comunicat de către Biroul Electoral Central faptul că actele ce însoţesc depunerea candidaturii trebuie depuse în mai multe exemplare, în afara celor prevăzute de lege, şi că aceste documente trebuie să fie inclusiv datate olograf pentru a fi considerate originale, ceea ce excedează legii, întrucât legiuitorul a menţionat în mod expres acest aspect acolo unde a dorit ca actele să îmbrace această formă sau să fie depuse şi în copie, şi în original. În acest context, menţionează alte candidaturi depuse şi acceptate de către Biroul Electoral Central, care nu au ataşate unele documente olografe. De asemenea, precizează că în procesul de întocmire a documentelor necesare a luat formularele postate pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central.
    9. Arată că Biroul Electoral Central nu a emis o decizie de respingere a candidaturii sale, decizie care să poată fi contestată la Curtea Constituţională în 24 de ore [primesc această decizie (de admitere sau de respingere a candidaturii) numai cei care depun o listă cu 200.000 de semnături, indiferent dacă celelalte cerinţe sunt îndeplinite, iar cei care nu au aceste semnături primesc numai un răspuns administrativ].
    10. Consideră că neînregistrarea candidaturii sale la funcţia de Preşedinte al României, care are drept consecinţă şi împiedicarea desfăşurării campaniei electorale, cauzată de: 1. faptul că o copie a propunerii candidaturii, înregistrată cu nr. 148/C/BEC/P/2019, nu i-a fost restituită cu certificarea preşedintelui Biroului Electoral Central [astfel cum este prevăzut la art. 27 alin. (4) teza finală din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]; 2. faptul că Biroul Electoral Central nu a emis o decizie de respingere a candidaturii sale, decizie care să poată fi contestată la Curtea Constituţională în 24 de ore; 3. neîndeplinirea obligaţiei legale de comunicare a Decizie Biroului Electoral Central nr. 7/D din 9 septembrie 2019, conduce la o discriminare şi o încălcare a dreptului de a fi ales.
    11. În acest context, consideră că numărul de 200.000 de semnături de susţinere pe care un candidat independent trebuie să îl depună, număr identic cu cel aferent pentru candidaturile propuse de partidele politice şi de alianţele politice, este neconstituţional, sens în care se arată că diferenţele evidente sunt între tipurile de competitor, respectiv „candidat independent“ şi „partid politic“, legiuitorul instituind adevărate privilegii celor care candidează la funcţia de Preşedinte al României prin intermediul partidelor politice, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea şi folosirea unui semn electoral. Se are în vedere şi situaţia candidaturilor pentru Parlamentul European, context în care candidatului independent i s-a respectat dreptul fundamental la diferenţă faţă de candidatul din partea unui partid politic sau a unei alianţe, acesta având chiar un privilegiu.
    12. În ceea ce priveşte dreptul de a fi ales, apreciază că acesta este restrâns prin dispoziţia legală de a avea un anumit număr de semnături de susţinere, restrângere prevăzută de art. 53 din Constituţie, dar care nu trebuie să fie discriminatorie, astfel cum a arătat Curtea în jurisprudenţa sa anterioară, şi consideră că un număr de 20 de cetăţeni români care şi-au manifestat public intenţia de a-şi exercita dreptul de a fi ales pentru funcţia de Preşedinte a României pentru alegerile din anul 2019 reprezintă un număr rezonabil. Principiul constituţional referitor la concurenţa loială ar trebui să îşi găsească aplicabilitate concretă nu numai în viaţa economică, ci şi în viaţa politică.
    13. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, arată că, în măsura în care se constată că nu există o decizie a Biroului Electoral Central emisă în cazul de faţă, urmează a se da eficienţă considerentelor cuprinse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 21 din 25 septembrie 2019.
    CURTEA,
    examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    14. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    15. Curtea reţine că domnul Bogdan Mihail Zamfir şi-a depus candidatura la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 la Biroul Electoral Central cu nr. 148/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, iar înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturii, potrivit art. 29 alin. (2) şi art. 69 alin. (1^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuia realizată în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, respectiv până la data de 24 septembrie 2019, ora 24,00. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeaşi lege dau dreptul candidaţilor, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile pot fi formulate în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeaşi lege, respectiv până la data de 25 septembrie 2019, ora 24,00, astfel că prezenta contestaţie, fiind depusă la data de 25 septembrie 2019, a fost formulată în termenul prevăzut de lege.
    16. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    17. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
    "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:
    a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
    b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
    c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători."

    18. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Se mai reţine că această soluţie legislativă a fost consacrată prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2011, iar, spre exemplu, cu ocazia alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2009, Biroul Electoral Central a emis decizii de respingere a candidaturilor în măsura în care listele de susţinători nu erau depuse [a se vedea, cu titlu exemplificativ, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, nr. 6 din 23 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 27 octombrie 2009, sau nr. 12 din 26 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 28 octombrie 2009, prin care au fost respinse contestaţii formulate împotriva deciziilor Biroului Electoral Central de respingere a înregistrării candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009].
    19. În aceste condiţii, Curtea constată că actul prin care Biroul Electoral Central respinge înregistrarea unei candidaturi, indiferent de condiţia constituţională sau legală considerată a fi neîntrunită, este decizia. Prin urmare, nedepunerea listei susţinătorilor sau depunerea acesteia cu un număr mai mic de 200.000 de susţinători determină respingerea candidaturii prin decizie. Or, în cazul de faţă, respingerea s-a realizat printr-o adresă de comunicare a soluţiei de neînregistrare a candidaturii, iar acest înscris nu poate fi calificat/asimilat drept decizie, nici formal, nici material. În condiţiile nerespectării de către Biroul Electoral Central a prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea va admite contestaţia formulată şi, în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    20. Cu privire la invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulţumit şi de soluţia legislativă potrivit căreia candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători, sens în care susţine neconstituţionalitatea art. 4 alin. (2) teza întâi şi a art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea constată că verificarea constituţionalităţii legilor pe calea controlului a posteriori de constituţionalitate se realizează pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie. O asemenea excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului“, iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementate de dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral [Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 19 din 10 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 23 noiembrie 2004, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 20 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 26 octombrie 2009, sau Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019].
    21. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Admite contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir şi obligă Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016