Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 83 din 28 noiembrie 2019  privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României  din anul 2019, formulată de domnul Ion Artenie    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂREA nr. 83 din 28 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ion Artenie

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 967 din 29 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019 şi de reluare a alegerilor prezidenţiale, formulată de domnul Ion Artenie.
    2. Cererea a fost depusă şi înregistrată la Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate la data de 25 noiembrie 2019, care a transmis-o prin poştă electronică Biroului Electoral Central la data de 26 noiembrie 2019. Biroul Electoral Central a transmis Curţii Constituţionale contestaţia la data de 27 noiembrie 2019, aceasta fiind înregistrată la Curtea Constituţională la aceeaşi dată, formând obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.156F/2019.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. În contestaţia formulată, domnul Ion Artenie solicită, în esenţă, anularea „tuturor voturilor din străinătate, pentru că posibilitatea votării în 3 zile în străinătate a produs o discriminare faţă de cetăţenii români din România, care pot vota o singură zi sau anularea acestor alegeri şi reluarea celor două tururi de scrutin la o dată ulterioară, pentru că şi în primul tur, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a avut aceleaşi atribuţii“.
    5. În acest sens se arată că, prin art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 631/2019 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019, s-au introdus atribuţiile Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în gestionarea şi prelucrarea semnăturilor alegătorilor din secţiile de votare din străinătate. Or, acest serviciu este unul secret, care nu poate desfăşura activităţi în cadrul alegerilor, „pentru că nu prezintă garanţii“, deoarece şeful acestui serviciu a fost numit de unul dintre cei doi candidaţi. Biroul Electoral Central nu poate delega altei entităţi a statului activităţile privind gestionarea semnăturilor, Autoritatea Electorală Permanentă nu poate pune la dispoziţia altei entităţi a statului listele cu alegători şi codurile numerice personale, iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu are în gestionare prelucrarea datelor cetăţenilor români. Stocarea (chiar şi temporară) a acestor date pe dispozitive electronice reprezintă o încălcare a legii.
    6. Contestatorul mai arată că, la sosirea în secţia de votare, după ce a predat buletinul, a semnat pe un dispozitiv electronic (tabletă), de unde deduce că datele personale şi semnătura au fost încărcate pe serverul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, motiv pentru care consideră că alegerile au fost viciate. Înainte de a semna pe dispozitivul electronic, nu i s-a cerut acordul, încălcându-se astfel Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, precum şi Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.
    7. Având în vedere acestea, contestatorul solicită Curţii Constituţionale să anuleze alegerile, în esenţă, deoarece Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu poate avea atribuţii în cadrul alegerilor, şi să verifice constituţionalitatea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 631/2019.
    8. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019.
    10. Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“.
    11. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea reţine că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri“. Or, în cauza de faţă, domnul Ion Artenie nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în conformitate cu art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019 formulată de acesta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    12. Întrucât domnul Ion Artenie nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în sensul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lipsa acestei calităţi se circumscrie unei excepţii dirimante şi, având în vedere art. 248 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea nu va mai analiza celelalte aspecte învederate prin contestaţia formulată.
    13. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ion Artenie.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016