Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea cererii de invalidare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu. 2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.115 din data de 22 noiembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.113F/2019. 3. În temeiul prevederilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În motivarea cererii, domnul Bobby-George-Marius Păunescu solicită invalidarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în data de 10 şi, respectiv, 24 noiembrie 2019 şi susţine că, în fapt, pe data de 22 septembrie 2019, a depus la Biroul Electoral Central candidatura sa la alegerile prezidenţiale, în conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Consideră că depunerea candidaturii sale s-a realizat în condiţii contrare legii, întrucât personalul auxiliar autorizat de Biroul Electoral Central să primească listele de semnături a manifestat o atitudine necorespunzătoare, lipsită de imparţialitate. Arată că temeiul respingerii înregistrării candidaturii sale l-a constituit faptul că nu a fost întrunit numărul minim de 200.000 de susţinători, cu toate că din centralizarea efectuată de candidat şi staff-ul său a rezultat un număr de 243.000 de semnături de susţinere a candidaturii sale. Susţine, de asemenea, că nu i sa permis accesul în vederea participării la activitatea de inventariere a semnăturilor, deşi a solicitat acest lucru, această activitate fiind efectuată exclusiv de către reprezentanţii Biroului Electoral Central. În aceste condiţii, apreciază că fără participarea sa, Biroul Electoral Central putea modifica listele de semnături oricum şi oricând, din proprie iniţiativă şi fără acordul său. Învederează, totodată, faptul că a refuzat să semneze procesul-verbal cu numărul de susţinători rezultat în urma verificărilor realizate de către reprezentanţii Biroului Electoral Central, respectiv de 193.000 de semnături, întrucât acest număr nu corespundea cifrei de semnături pe care a depus-o, şi anume 243.000. Mai susţine că, ulterior, Biroul Electoral Central a declarat în presă că erau 177.000 de semnături, fără să existe însă o justificare a acestei diferenţe, ceea ce denotă că a existat o rea-voinţă, având în vedere că din punct de vedere legal cifra de semnături trebuie să reprezinte 1% din populaţia ţării. 5. În acest context face referire la Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019, prin care Curtea a constatat că procedura de verificare a listelor de susţinători, sub aspectul termenelor în care se desfăşoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea a apreciat, astfel, că „legiuitorul trebuie să reconsidere soluţiile legislative cuprinse în Legea nr. 370/2004, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Preşedintelui României termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul şi exigenţele impuse de lege.“ Cu toate acestea, autorul cererii susţine că Parlamentul nu a adoptat nicio măsură legislativă cu toate că avea timpul necesar, împrejurare care, în opinia sa, este de natură să afecteze legalitatea modului de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în anul 2019. 6. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate. CURTEA, examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: 7. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019. 8. În contextul susţinerilor formulate de autorul cererii, Curtea constată că astfel cum s-a statuat prin Hotărârea nr. 70 din 12 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2019, solicitarea de invalidare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019 se subsumează, sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia, celei de anulare, prevăzută de art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 9. Examinând cererea formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. 10. Raportat la aceste prevederi de lege, Curtea reţine că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „(…) candidaţii care au participat la alegeri“. Or, Curtea observă că prin Hotărârea nr. 46 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 septembrie 2019, a fost respinsă contestaţia formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 26/D din 24 septembrie 2019, referitoare la respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 11. Prin urmare, Curtea constată că domnul Bobby-George-Marius Păunescu nu se încadrează în reglementarea art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale cu cereri de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Aşa fiind, în acest cadru procesual, clar definit de lege sub aspectul titularilor, termenelor şi obiectului, Curtea nu va putea proceda la analiza criticilor formulate de acesta, iar cererea sa de anulare a alegerilor urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 12. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
