Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea cererii formulate de domnul Ştefan Pop de invalidare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, având în vedere modalitatea „ilegală“ de desfăşurare a campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, atât în primul tur din 10 noiembrie 2019, cât şi în turul al doilea din 24 noiembrie 2019, concomitent cu începerea procesului de vot în străinătate. 2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.089 din data de 21 noiembrie 2019, completată ulterior cu cererile înregistrate cu nr. 9.124, 9.125 şi 9.126 din data de 25 noiembrie 2019, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.107F/2019. 3. În temeiul prevederilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În cererea formulată, domnul Ştefan Pop susţine că în privinţa alegerii preşedintelui României în anul 2019, alegerile în străinătate se desfăşoară timp de 3 zile (vineri, sâmbătă şi duminică), atât în primul tur de scrutin pe 10 noiembrie, cât şi în cel de-al doilea tur, pe 24 noiembrie, astfel încât, pentru un interval de câteva ore, campania electorală care încă se desfăşoară în ţară se suprapune cu prima zi de vot în străinătate, în care alegătorii deja îşi exercită dreptul de vot. În acest context, autorul cererii apreciază că datorită acestei modalităţi „ilegale“ de desfăşurare a campaniei electorale în ţară concomitent cu începerea procesului de vot în străinătate, există posibilitatea influenţării alegătorilor cu privire la alegerea candidatului pentru funcţia de Preşedinte al României. 5. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate. CURTEA, examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: 6. Potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie coroborat cu art. 3 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a confirma rezultatele sufragiului. Astfel cum a fost reţinut prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, această atribuţie a Curţii nu se limitează numai la ipotezele reglementate la art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv soluţionarea contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală. O atare concluzie se desprinde din faptul că formularea generală cuprinsă în Constituţie nu poate fi limitată numai la două situaţii punctuale descrise în Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Din contră, se constată că art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează două ipoteze expressis verbis în care este angajată, în mod obligatoriu, competenţa Curţii Constituţionale, fără a exclude competenţa sa derivată din însuşi textul Constituţiei. Prin urmare, atribuţia Curţii Constituţionale prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie implică o componentă expres prevăzută de art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi una implicită care intervine atunci când subiectele de drept interesate nu dispun de niciun alt remediu pentru corectarea unei pretinse situaţii de nerespectare a Legii nr. 370/2004. În consecinţă, prevederile art. 146 lit. f) din Constituţie stabilesc competenţa Curţii Constituţionale de a verifica, în ultimă instanţă, toate operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanşarea procedurii de alegere şi finalizarea sa. 7. În contextul susţinerilor formulate de autorul cererii, Curtea constată că finalitatea avută în vedere de acesta o reprezintă, de fapt, invalidarea alegerilor pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, pe care le consideră a fi ilegale prin modul în care s-a desfăşurat campania electorală, atât în primul tur, cât şi în cel de-al doilea tur, concomitent cu începerea procesului de vot în străinătate. În acest context, astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 70 din 12 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2019, solicitarea de „invalidare“ a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, se subsumează, sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia, celei de „anulare“, prevăzută de art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 8. Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri (…)“. 9. Raportat la aceste prevederile de lege, Curtea reţine că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri“. Or, în cauza de faţă, domnul Ştefan Pop nu are calitatea de titular al unei astfel de cereri, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, cererea de anulare a alegerilor formulată de domnul Ştefan Pop urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 10. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ştefan Pop. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
