Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea cererii de invalidare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2019, şi de reluare a alegerilor prezidenţiale, formulată de domnul Ioan Ştef. 2. Cererea a fost transmisă prin fax şi prin poştă electronică în data de 19 noiembrie 2019 şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională la aceeaşi dată formând obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.077 F/2019. Ulterior, la datele de 21 noiembrie 2019 şi 22 noiembrie 2019, contestatorul a transmis prin poştă electronică şi prin fax o „cerere modificatoare“, iar la data de 25 noiembrie 2019 a retrimis prin poştă electronică aceeaşi „cerere modificatoare“. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În cererea iniţială, domnul Ioan Ştef solicită invalidarea scrutinului din 24 noiembrie 2019 pentru alegerea Preşedintelui României şi reluarea alegerilor prezidenţiale, arătând, în esenţă, că „alegerile prezidenţiale au fost viciate de comportamentul şi declaraţiile preşedintelui în exerciţiu“, care cumulează şi calitatea de candidat. Astfel, arată contestatorul, în perioada dintre cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din anul 2019 domnul Klaus-Werner Iohannis a refuzat să participe la o dezbatere publică împreună cu doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, contracandidata sa, invocând drept motiv al refuzului faptul că aceasta „a fost aleasă nedemocratic“. Preşedintele ar fi putut să conteste înscrierea contracandidatei sale „încă din faza înscrierilor în cursa pentru alegerile prezidenţiale“ şi, de asemenea, rezultatul şi calitatea alegerilor din primul tur de scrutin. 5. Contestatorul susţine că „aceste acuzaţii în condiţiile unui Preşedinte - garant al Constituţiei - sunt deosebit de grave deoarece sunt de natură a afecta, a vicia procesul electoral prin afectarea percepţiei, modului“ în care alegătorii se raportează la alegerile prezidenţiale, motiv pentru care acesta se consideră „vătămat în dreptul său de a alege liber şi democratic, dar şi de a fi informat pentru a putea exprima opţiunea sa de vot în condiţii democratice“. 6. În „cererea modificatoare“ contestatorul a făcut referire la situaţia sa personală şi la nemulţumirile legate de activitatea unor candidaţi la alegerile prezidenţiale. Acesta a susţinut, de asemenea, că Parlamentul a modificat cadrul electoral cu privire la cetăţenii români care votează în străinătate - Legea nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală -, discriminând cetăţenii români care votează în ţară. Astfel, în contextul în care cetăţenii care votează în străinătate au la dispoziţie 3 zile la rând pentru a vota, „aceştia sunt privilegiaţi şi pot chiar răsturna rezultatul alegerilor în condiţiile unor diferenţe marginale prin mobilizarea la Vest de România după ora generală de închidere a secţiilor de vot din România“. 7. În încheiere, contestatorul arată că rolul instanţei de contencios constituţional este acela de garant al supremaţiei Constituţiei, astfel încât atribuţiile sale nu se limitează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi la confirmarea rezultatului sufragiului, ci aceasta veghează şi la respectarea „celorlalte aspecte ale Constituţiei, respectiv şi la faptul că un preşedinte – candidat nu poate deroga de la atribuţiile care îi revin ca preşedinte, cea mai importantă fiind garantarea Constituţiei“. 8. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei. CURTEA, examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: 9. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019. 10. Curtea reţine, în acest sens, că noţiunea de „invalidare“, utilizată în cuprinsul cererii, este sinonimă sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia cu cea de „anulare“, cuprinsă în art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, text care circumstanţiază competenţa Curţii Constituţionale în cadrul contenciosului electoral pentru alegerea Preşedintelui României. De asemenea, sensul anterior precizat al noţiunii de „invalidare“ rezultă şi din solicitarea autorului de a se dispune „reluarea alegerilor prezidenţiale“ ca urmare a „invalidării“. 11. Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. 12. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea reţine că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri“. Or, în cauza de faţă, domnul Ioan Ştef nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în conformitate cu art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019 formulată de acesta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 13. Întrucât domnul Ioan Ştef nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în sensul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lipsa acestei calităţi se circumscrie unei excepţii dirimante şi, având în vedere art. 248 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea nu va mai analiza celelalte aspecte învederate prin prezenta contestaţie. 14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ioan Ştef. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
