Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 75 din 15 noiembrie 2019  privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019,  formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂREA nr. 75 din 15 noiembrie 2019 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 937 din 21 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir.
    2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională în data de 13 noiembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 3.043F/2019.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. Prin cererea formulată, referindu-se la calitatea sa procesuală, domnul Bogdan Mihail Zamfir invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) [în realitate fiind vorba de art. 52 alin. (2)] din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, apreciind că este neconstituţional ca numai candidaţii care au participat la alegeri să poată formula cerere de anulare a alegerilor.
    5. Consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este admisibilă, întrucât, astfel cum rezultă din Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, Curtea Constituţională acţionează atât ca instanţă judecătorească, cât şi ca instanţă de control constituţional, iar excepţia de neconstituţionalitate invocată are legătură cu soluţionarea cauzei. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate arată că îi este îngrădit, într-un mod neconstituţional, accesul la justiţie prin imposibilitatea formulării cererii de anulare a alegerilor, iar astfel scrutinul din 10 noiembrie 2019 rămâne viciat. Tocmai calitatea de „candidat care a participat la alegeri“, invocată drept necesară de către legiuitor pentru a putea avea calitate procesuală în formularea cererii de anulare a alegerilor, face obiectul cererii formulate, întrucât această lipsă a calităţii este consecinţa unor aspecte care au denaturat rezultatul alegerilor din 10 noiembrie 2019.
    6. În continuare, solicită unirea soluţionării excepţiei lipsei calităţii procesuale cu fondul cauzei, având în vedere că dovezile necesare pentru susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor art. 52 alin. (1) [în realitate fiind vorba de art. 52 alin. (2)] din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aceleaşi cu cele invocate în fondul cauzei.
    7. În ceea ce priveşte fondul cauzei, autorul cererii face, în esenţă, un examen comparativ al jurisprudenţei Curţii statuate prin hotărârile nr. 63, 64 şi 65 din 30 septembrie 2019 prin raportare la Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, subliniind faptul că prin cea din urmă instanţa constituţională a efectuat un reviriment jurisprudenţial referitor la competenţa sa de a efectua un control de constituţionalitate cu privire la dispoziţiile legale ce reglementează procedura de alegere a Preşedintelui României în cadrul atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituţie, diametral opus faţă de cele reţinute în cele dintâi hotărâri menţionate. Ca urmare, apreciază că, dacă în cazul contestaţiei soluţionate prin Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor şi repunerea pe rol pentru data de 1 octombrie 2019, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, la fel ar fi trebuit să procedeze şi în cazul contestaţiilor soluţionate prin hotărârile nr. 63, 64 şi 65 din 30 septembrie 2019 dacă lămuririle suplimentare se refereau la tranşarea chestiunii „dacă în cadrul contenciosului electoral prezidenţial Curtea Constituţională poate sau nu poate soluţiona excepţii de neconstituţionalitate“. În acest fel, Curtea trebuia să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) prima teză şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, invocată de cei trei contestatori, iar în cazul admiterii acesteia, domnii Bogdan Mihail Zamfir, Radu Moraru şi Nicolae-George Epurescu puteau să-şi desfăşoare campanie electorală, ceea ce ar fi condus la modificarea ordinii candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    8. De altfel, mai arată că şi Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu această excepţie de neconstituţionalitate.
    9. Continuând raţionamentul, autorul cererii arată că în situaţia în care lămuririle suplimentare vizau alte aspecte, atunci Curtea Constituţională nu putea să-şi modifice jurisprudenţa anterioară.
    10. Faptul că din cursa prezidenţială au fost excluşi trei competitori legitimi este de natură să influenţeze nu numai ordinea candidaţilor care participă la al doilea tur de scrutin, cât şi înşişi candidaţii care participă la al doilea tur de scrutin.
    11. Noţiunea de fraudă menţionată la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi interpretată numai în sensul de fraudă constatată ca urmare a unui proces penal soluţionat cu o hotărâre definitivă sau în sensul de fraudă sancţionată administrativ, pentru că atunci textul legii nu ar mai avea nicio aplicabilitate. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019 este pronunţată în cadrul aceluiaşi proces electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, astfel încât trebuie să producă consecinţe pentru întregul proces electoral, nefinalizat.
    12. În consecinţă, solicită anularea alegerilor pentru Preşedintele României din data de 10 noiembrie 2019, reluarea campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României cu „alinierea la start“ şi a domnilor Bogdan Mihail Zamfir, Radu Moraru şi Nicolae-George Epurescu.
    13. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
    14. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019.
    15. Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“.
    16. De asemenea, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeaşi lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare“. De altfel, Curtea observă că, în aplicarea acestei dispoziţii legale, Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 28 august 2019, reţine ca dată-limită de formulare, în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală data de 12 noiembrie 2019, ora 24,00.
    17. În cauza de faţă, Curtea reţine că cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă şi înregistrată la Curtea Constituţională la data de 13 noiembrie 2019, după expirarea termenului prevăzut de lege.
    18. Faţă de aceste aspecte, Curtea constată că cererea formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir a fost tardiv introdusă, fiind depăşit termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care permite depunerea acesteia (în acest sens a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 58 din 7 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014).
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge, ca tardivă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice