Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea cererii domnului Bogdan Mihail Zamfir intitulată „cale de retractare“, formulată împotriva Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 65 din 30 septembrie 2019. 2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 12 noiembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 3.031F/2019. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererea se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. Autorul cererii solicită, în temeiul considerentelor Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019, al dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile art. 509 alin. (1) şi ale art. 511 din Codul de procedură civilă, retractarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 65 din 30 septembrie 2019, schimbarea acesteia în sensul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte nedefinirea numărului de semnături de susţinere - 200.000 - care trebuie să însoţească candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice faţă de candidaturile independente. 5. În acest sens arată că prin Hotărârea nr. 65 din 30 septembrie 2019 Curtea Constituţională a stabilit că nu are competenţa de a efectua un control de constituţionalitate în cadrul atribuţiei sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituţie, însă prin Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, pronunţată în cadrul aceluiaşi proces electoral nefinalizat, a reţinut că instanţa constituţională se comportă ca o instanţă de judecată care verifică legalitatea procesului electoral, reţinând, totodată, şi competenţa sa de a efectua controlul de constituţionalitate în cadrul atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. f) din Legea fundamentală. 6. Menţionează faptul că în cadrul contestaţiei soluţionate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 65 din 30 septembrie 2019 a solicitat ca instanţa de contencios electoral pentru alegerea Preşedintelui României, instanţă cu jurisdicţie specială, să emită o hotărâre prin care să sesizeze instanţa de contencios constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate mai sus precizată, însă Curtea Constituţională nu s-a pronunţat. Astfel, dispozitivul Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 65 din 30 septembrie 2019 nu cuprinde o rezolvare dată solicitării sale, în sensul că instanţa constituţională nu s-a autosesizat şi nici nu a respins printr-o încheiere motivată cererea sa. 7. Având în vedere că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019 este pronunţată în cadrul aceluiaşi proces electoral, trebuie să aibă consecinţe pe tot parcursul acestuia, în caz contrar se realizează o discriminare între competitorii electorali, respectiv între cei care beneficiază şi cei care nu beneficiază de efectele acesteia. Hotărârea menţionată nu se aplică retroactiv, ci se aplică pentru prezent şi viitor în cadrul procesului electoral din anul 2019. 8. În ceea ce priveşte admisibilitatea căii de atac formulate apreciază faptul că aceasta se verifică potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, fiind incident cazul de revizuire a unei hotărâri care nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut. 9. Prin urmare, consideră că, prin neprimirea cererii de sesizare a instanţei constituţionale, i-au fost încălcate accesul liber la justiţie şi, în consecinţă, dreptul constituţional de a fi ales. 10. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii. CURTEA, analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 11. Potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie, Curtea are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. Această atribuţie a Curţii Constituţionale nu se limitează numai la ipotezele reglementate la art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv soluţionarea contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală. Prevederile art. 146 lit. f) din Constituţie stabilesc competenţa Curţii Constituţionale de a verifica, în ultimă instanţă, toate operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanşarea procedurii de alegere şi finalizarea sa [a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, paragrafele 22 şi 23]. 12. Raportat la cauza de faţă, Curtea, sub aspectul naturii juridice a cererii formulate, constată că, deşi aceasta nu poate fi calificată ca fiind o contestaţie cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedintele al României, în sensul art. 31 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ea are legătură cu demersurile electorale întreprinse de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la neînregistrarea candidaturii sale pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, astfel încât va fi analizată în cadrul atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituţie. 13. Curtea reţine că cererea supusă analizei sale a fost formulată cu invocarea dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 509 alin. (1) pct. 1 - Obiectul şi motivele revizuirii şi ale art. 511 - Termen de exercitare din Codul de procedură civilă, astfel încât aceasta reprezintă o cerere de retractare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 65 din 30 septembrie 2019 de respingere a contestaţiei formulate de domnul Bogdan Mihail Zamfir împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, hotărâre pronunţată în exercitarea atribuţiei instanţei constituţionale prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituţie. 14. În acest context, Curtea reţine că actele pronunţate în activitatea sa jurisdicţională, desfăşurată potrivit Constituţiei şi Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac parte din categoria hotărârilor pronunţate de instanţele judecătoreşti prevăzute de art. 126 din Constituţie. Întrucât, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile, respectiv hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, Curtea reţine că tocmai caracterul general obligatoriu al actelor sale jurisdicţionale determină imposibilitatea juridică de a fi supuse vreunei căi ordinare sau extraordinare de atac. 15. Prin urmare, Curtea reţine că hotărârile pronunţate în exercitarea atribuţiei sale prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituţie sunt general obligatorii, iar, în confirmarea acestui caracter, art. 31 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că hotărârile instanţei constituţionale sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aşadar, având în vedere că autorul cererii înţelege să promoveze o cale de atac împotriva Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 65 din 30 septembrie 2019, Curtea va respinge cererea ca inadmisibilă. 16. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
