Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 69 din 12 noiembrie 2019  referitoare la contestaţia formulată de domnul Radu Moraru cu privire la procedura  pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂREA nr. 69 din 12 noiembrie 2019 referitoare la contestaţia formulată de domnul Radu Moraru cu privire la procedura pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 925 din 15 noiembrie 2019

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Radu Moraru prin care solicită Curţii Constituţionale să vegheze activ la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 şi să dispună urgent anularea tragerii la sorţi a ordinii candidaţilor pe buletinele de vot şi anularea buletinelor de vot, cu consecinţa reluării procedurii de la momentul înscrierii candidaţilor pe buletinele de vot.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.675 din 7 noiembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.983F/2019, la care au fost ataşate Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019 privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, Decizia nr. 29/D din 27 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, precum şi două comunicate de presă emise de Biroul Electoral Central.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. Cu privire la admisibilitatea sesizării, contestatorul arată că, pentru a veghea corespunzător la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, Curtea trebuie sesizată, conform art. 10 din Legea nr. 47/1992, printr-o cerere scrisă şi motivată. De asemenea, art. 37 şi 38 din aceeaşi lege reglementează lapidar această competenţă a Curţii, din analiza gramaticală a celor două articole rezultând că acestea reglementează limitativ modul de soluţionare a unor contestaţii, iar nu „ceea ce trebuie/se soluţionează, respectiv nu ceea ce se sesizează“. Prin urmare, nu rezultă sub nicio formă vreo limitare cu privire la competenţa Curţii de a soluţiona sesizările care au ca obiect respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, atât timp cât în sesizare sunt invocate încălcări ale legii.
    5. Pe de altă parte, aceste prevederi fac trimitere la dispoziţiile legii pentru alegerea preşedintelui României, deci la Legea nr. 370/2004. Faptul că în Legea nr. 370/2004 există cazuri expres prevăzute de atacare a unor decizii ale Biroului Electoral Central, legea prevăzând atât modalitatea concretă de sesizare, cât şi termenele de sesizare, nu înseamnă că acelea sunt singurele cazuri în care Curtea poate fi sesizată. Nu există nicio reglementare expresă care să interzică ori să limiteze cazurile de sesizare doar la cele expres prevăzute de Legea nr. 370/2004.
    6. Autorul contestaţiei susţine că procedura de alegere a Preşedintelui României presupune o întreagă succesiune de acte procedurale, astfel că respectarea procedurii, respectiv „veghea“ constituţională, nu se poate reduce doar la soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor Biroului Electoral Central, deoarece ar însemna că procedura de alegere se reduce doar la acele decizii, ceea ce nu poate fi logic şi pertinent argumentat.
    7. În fine, autorul susţine că are interesul de a acţiona, în calitate de cetăţean român cu drept de vot, şi, având în vedere depunerea, în termenul legal, a propunerii de candidatură, el are atât un interes legitim (personal, actual şi determinat), cât şi un drept subiectiv de a sesiza instanţa constituţională pentru a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României.
    8. Pe fondul contestaţiei, autorul sesizării arată că din dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 rezultă indubitabil că la expirarea a 24 de ore de la data de 27 septembrie 2019 (termenul-limită de soluţionare a contestaţiilor), Biroul Electoral Central trebuia să publice candidaturile şi semnele electorate definitive. Astfel, începând cu data de 28 septembrie 2019, ora 00,00, nu se mai puteau face legal modificări în ce priveşte propunerile de candidatură. Cu alte cuvinte, numele şi numărul candidaţilor care trebuiau înscrişi în cursa electorală trebuiau să fie definitive la data de 27 septembrie 2019, în baza Hotărârilor Curţii Constituţionale pronunţate până la acel moment, potrivit legii. Or, ţinând seama de „propunerea de candidatură a cetăţeanului Moraru Radu, depusă în termenul legal, dar neînregistrată dintr-o gravă neglijenţă (sau cu intenţie), de caracterul definitiv al hotărârilor Curţii, rezultă că la data-limită de 28 septembrie 2019, ar fi trebuit să existe 15 candidaţi“, între care şi contestatorul.
    9. Ignorând prevederile legale imperative, procedura pentru alegerea preşedintelui în scrutinul din 2019 a fost profund viciată, cu consecinţa vătămării incontestabile a drepturilor fundamentale ale contestatorului, prin „următoarele acte procedurale nelegale, nule absolut“: Decizia Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019, emisă cu depăşirea termenului legal stabilit de art. 29 din Legea nr. 370/2004, raportat la data alegerilor stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 485/2019, faţă de care autorul sesizării arată că a depus contestaţie, prin care a invocat tardivitatea deciziei şi decăderea Biroului Electoral Central din dreptul de a mai emite vreo decizie în temeiul art. 29 din Legea nr. 370/2004, aspect cu privire la care Curtea Constituţională nu s-a pronunţat, precum şi Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 64 din 30 septembrie 2019, pronunţată la peste două zile de la data la care situaţia candidaturilor trebuia să fie „definitivă“, potrivit legii.
    10. În condiţiile în care termenul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004 s-a împlinit la data de 27 septembrie 2019, dată la care fusese iniţial anunţată pe site-ul Biroului Electoral Central tragerea la sorţi a ordinii candidaţilor pe buletinele de vot, dar care a fost amânată pentru data de 28 septembrie 2019, ora 09,30, potrivit Comunicatului de presă nr. 5/CP/BEC/P din 27 septembrie 2019, în speranţa că în acest termen Curtea Constituţională va soluţiona contestaţiile existente încă pe rol. Efectuată la această dată, tragerea la sorţi s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 17 alin. (1) lit. c), întrucât la data de 28 septembrie 2019 existau mai multe contestaţii pe rolul Curţii Constituţionale, cel puţin una dintre acestea fiind soluţionată la data de 30 septembrie 2019. Tragerea la sorţi s-a desfăşurat prematur, cu încălcarea unei dispoziţii imperative a legii, care instituie termenul de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
    11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea sesizării.
    CURTEA,
    examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    12. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia cu privire la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019.
    13. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie, Curtea Constituţională are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. Această atribuţie a Curţii Constituţionale nu se limitează numai la ipotezele reglementate la art. 38 din Legea nr. 47/1992, respectiv soluţionarea contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală. „Prevederile art. 146 lit. f) din Constituţie stabilesc competenţa Curţii Constituţionale de a verifica, în ultimă instanţă, toate operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanşarea procedurii de alegere şi finalizarea sa. Astfel, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze prezenta contestaţie din moment ce decizia contestată este obligatorie pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri“ (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, paragraful 23).
    14. În ceea ce priveşte fondul problemei deduse judecăţii, Curtea, examinând prevederile legale aplicabile cauzei (Legea nr. 47/1992, Legea nr. 360/2004, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2019), observă că, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, „Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor“. Termenul-limită pentru depunerea propunerilor de candidatură a fost data de 22 septembrie 2019, dată calculată în raport cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 485/2019 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României. Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, „Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Prin urmare, termenul până la care Biroul Electoral Central ar fi putut emite decizii de admitere sau de respingere a înregistrării candidaturilor expira în data de 24 septembrie 2019, ora 00,00. Potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională“. Aşa fiind, rezultă că termenul-limită pentru depunerea contestaţiilor a fost data de 25 septembrie 2019, ora 00,00.
    Întrucât, în temeiul art. 31 alin. (2) teza întâi din aceeaşi lege, „Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare“, se desprinde concluzia că termenul de soluţionare a contestaţiilor a fost data de 27 septembrie 2019, ora 00,00.

    15. În fine, potrivit art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004, Biroul Electoral Central „în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor stabileşte ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorţi [...]“. Ulterior, comunică ordinea înscrierii candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curţii Constituţionale şi Regiei Autonome „Monitorul Oficial“ şi o aduce la cunoştinţa publică prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet. Totodată, potrivit art. 17 alin. (3) din lege, Biroul Electoral Central adoptă decizii pentru aplicarea unitară a legii, decizii care sunt obligatorii.
    16. Analizând critica formulată de autorul sesizării, Curtea reţine că obiect al contestaţiei formulate îl constituie Decizia Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019, precum şi Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 64 din 30 septembrie 2019, acte cu privire la care se solicită constatarea nulităţii absolute.
    17. Curtea reţine că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competenţa sa vizează îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de fond şi de formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. În cazul de faţă, Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, soluţionată în termenul legal, instanţa constituţională a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Totodată, în considerentele acestei hotărâri, la paragraful 17, a precizat că „în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019“. În aceeaşi zi în care a fost pronunţată hotărârea Curţii, în executarea acestei hotărâri, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 29/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Radu Moraru pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019. Prin urmare, având în vedere că decizia a fost emisă după expirarea termenului până la care Biroul Electoral Central ar fi putut emite decizii de admitere sau de respingere a înregistrării candidaturilor (24 septembrie 2019, ora 00,00), potrivit calendarului scrutinului electoral, domnul Radu Moraru a fost repus în termenul prevăzut de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 (a cărei data de împlinire fusese 25 septembrie 2019, ora 00,00), respectiv 24 de ore de la emiterea deciziei, întrucât abia la această dată i s-a născut dreptul de a contesta decizia Biroului Electoral Central. Prin urmare, în data de 27 septembrie 2019, domnul Radu Moraru a formulat contestaţie, care a fost soluţionată de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din data de 4 octombrie 2019. Curtea a constatat că decizia adoptată de Biroul Electoral Central este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru nu a fost însoţită de lista de susţinători prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    18. Având în vedere decalarea termenelor procedurale ca efect al admiterii contestaţiei formulate de domnul Radu Moraru prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 41 din 26 septembrie 2019, Curtea nu poate reţine critica potrivit căreia „procedura pentru alegerea preşedintelui în scrutinul din 2019 a fost profund viciată, cu consecinţa vătămării incontestabile a drepturilor fundamentale“, întrucât atât Decizia Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019, cât şi Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 64 din 30 septembrie 2019 nu au făcut decât să dea expresie, pe de o parte, dreptului legal şi constituţional al persoanei a cărei candidatură a fost respinsă de a obţine ca actul prin care Biroul Electoral Central a refuzat înregistrarea candidaturii, indiferent de condiţia constituţională sau legală considerată a fi neîntrunită, să fie o decizie şi, pe de altă parte, dreptului persoanei de a contesta decizia Biroului Electoral Central prin care i s-a respins candidatura. Desfăşurarea procedurii legale în aceste condiţii a determinat prorogarea unor termene legale (de emitere a unor acte, respectiv de contestare a lor) în scopul valorificării drepturilor legale şi constituţionale, şi nicidecum eludarea condiţiilor legale care reglementează dreptul la înregistrarea în competiţia electorală pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019.
    19. Curtea reţine că modul în care autorul sesizării solicită să îi fie valorificate drepturile pe calea contestaţiei care face obiectul prezentei cauze nu numai că tinde la invalidarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională prin două acte jurisdicţionale prealabile (Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019 şi Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019), ci admiterea unei atare contestaţii ar avea ca efect înlăturarea incidenţei dispoziţiilor legale care vizează condiţiile de eligibilitate şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României în cazul persoanei contestatorului, ceea ce este inadmisibil.
    20. Prin urmare, având în vederea că prin contestaţia formulată autorul sesizării, solicitând constatarea nulităţii absolute a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019 şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 64 din 30 septembrie 2019, exercită, în realitate, o cale de atac împotriva acestor acte, iar potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 360/2004 hotărârile instanţei constituţionale sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că sesizarea astfel formulată este inadmisibilă.
    21. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de domnul Radu Moraru cu privire la procedura pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice