Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 68 din 12 noiembrie 2019  privind contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire  la împiedicarea sa de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii  la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂREA nr. 68 din 12 noiembrie 2019 privind contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 935 din 20 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 7 noiembrie 2019, fiind completată prin adresele nr. 8.733 şi nr. 8.794 din 11 noiembrie 2019, şi formează obiectul Dosarului nr. 2.971F/2019.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. În motivarea contestaţiei formulate, domnul Bogdan Mihail Zamfir susţine, în esenţă, că a fost împiedicat să îşi desfăşoare campania electorală în condiţiile legii în mod sistematic. Apreciază faptul că prin Hotărârea nr. 45 din 26 septembrie 2019 Curtea Constituţională a admis înregistrarea candidaturii sale, acesta fiind singurul petit principal al contestaţiei, celelalte petite fiind accesorii acestuia, iar Biroul Electoral Central ar fi trebuit să emită o decizie de înregistrare a candidaturii având în vedere şi faptul că soluţia pronunţată de Curtea Constituţională a fost una de admitere, şi nu una de admitere parţială. Dacă instanţa constituţională ar fi hotărât ca Biroul Electoral Central să dea o decizie de respingere a înregistrării candidaturii, ar fi trebuit să indice acest lucru în dispozitiv, şi nu în considerente. Aşadar, Curtea a admis o contestaţie privind împiedicarea unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii, deoarece aceasta este consecinţa directă a neînregistrării candidaturii.
    5. Autorul contestaţiei mai susţine că se impunea soluţionarea cu celeritate a „chestiunii referitoare la constituţionalitatea celor 200.000 de semnături de susţinere“, în vederea respectării atât a dreptului constituţional al cetăţeanului de a alege liber şi direct, cât şi a dreptului constituţional de a fi ales.
    6. În continuare, susţine că este împiedicat să desfăşoare campanie electorală în condiţiile legii „prin îngrădirea accesului liber la justiţia constituţională“, fie sub pretextul că, în exercitarea atribuţiilor de veghere la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituţie, Curtea Constituţională nu este instanţă de judecată, fie chiar şi fără niciun pretext, prin faptul că Biroul Electoral Central a refuzat să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate şi să răspundă la întâmpinarea formulată dacă se consideră sau nu instanţă de judecată. Astfel, neputând fi ridicată decât în faţa unei „instanţe judecătoreşti“, excepţia de neconstituţionalitate invocată de la începutul procedurilor pentru înregistrarea candidaturii sale nu a putut face obiectul unei sesizări a Curţii Constituţionale ca instanţă de contencios constituţional. În continuare, arată că, încă de la depunerea dosarului de candidatură, Biroul Electoral Central l-a împiedicat să îşi desfăşoare campania electorală prin faptul că i-a respins, pe cale administrativă, şi nu prin decizie, înregistrarea candidaturii, iar, ulterior, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii, dată ca urmare a pronunţării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 45 din 26 septembrie 2019, nu a menţionat termenul şi calea de atac ce putea fi exercitată împotriva deciziilor Biroului Electoral Central. Mai mult, arată că, înainte de soluţionarea de către Curtea Constituţională a contestaţiei pe care a formulat-o împotriva deciziei de neînregistrare a candidaturii, Biroul Electoral Central a adus la cunoştinţă publică candidaturile şi semnele electorale rămase definitive şi, totodată, a procedat la tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaţilor formaţiunilor politice şi a candidaţilor independenţi, precum şi a semnelor electorale ale acestora.
    7. În continuare, susţine că, în calitate de instanţă judecătorească specializată, respectiv instanţă de contencios electoral, Biroul Electoral Central nu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) prima teză şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu toate că în ambele contestaţii formulate la Curtea Constituţională a solicitat ca Biroul Electoral Central să sesizeze instanţa constituţională cu excepţia menţionată.
    8. Totodată, precizează faptul că a invocat aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate şi în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu ocazia recursurilor formulate împotriva Hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 45 din 26 septembrie 2019 şi nr. 65 din 30 septembrie 2019, însă această cale de atac a fost respinsă ca inadmisibilă. De asemenea a sesizat Avocatului Poporului neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) prima teză şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, solicitând, în acelaşi timp, ca această instituţie să facă cerere de intervenţie voluntară accesorie în recursurile promovate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    9. Împotriva celor două hotărâri ale Curţii Constituţionale menţionate mai sus a formulat contestaţie în anulare şi revizuire, însă i s-a răspuns pe cale administrativă că acestea nu sunt supuse niciunei căi de atac, răspuns la care a formulat plângere prealabilă în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    10. Precizează că a formulat o întâmpinare la Biroul Electoral Central, prin care a solicitat acestuia anularea proceselor-verbale nr. 296/C/BEC/P/2019 şi nr. 299/C/BEC/P/2019, precum şi emiterea unei hotărâri prin care să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia mai sus menţionată, iar, în caz de admitere a acesteia, să dispună înregistrarea candidaturii sale la funcţia de Preşedinte al României. La această întâmpinare a primit un răspuns administrativ, şi nu o decizie, prin care i s-a comunicat că sesizarea formulată a fost înregistrată şi, ulterior, clasată. Astfel, ignorarea de către instanţa de contencios electoral a cererii sale de sesizare a Curţii Constituţionale reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiţia constituţională, fiind astfel împiedicat să îşi desfăşoare campania electorală, în condiţiile legii.
    11. Mai arată că, drept urmare a petiţiilor formulate, Avocatul Poporului i-a comunicat faptul că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, modificată, faţă de art. 2 alin. (1), art. 62 alin. (1) şi art. 103 alin. (1) din Constituţie, precum şi ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de art. 37 şi art. 81 din Constituţie“. Însă, având în vedere că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate făcută de Avocatului Poporului nu este completă, precizează faptul că nu are posibilitatea să o completeze decât dacă Biroul Electoral Central ar fi obligat, prin hotărârea ce va fi pronunţată cu privire la prezenta contestaţie, să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia invocată de domnia sa.
    12. Altfel, apreciază că normele legale care impun „condiţia celor 200.000 de semnături“ ar scăpa controlului de constituţionalitate, deoarece în procedura de alegere a Preşedintelui României nu există o instanţă judecătorească în faţa căreia să poată fi invocată neconstituţionalitatea acestora şi care, pe cale de consecinţă, să sesizeze Curtea Constituţională. Cazul trebuie să fie concret, şi nu ipotetic, neexistând posibilitatea invocării neconstituţionalităţii normelor legale precizate în faţa niciunei instanţe judecătoreşti fără a putea demonstra interesul.
    13. Această procedură, în care dispoziţiile legale nu pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale, este neconstituţională, fiind încălcate accesul liber la justiţia constituţională, dreptul de a fi ales, dreptul la egalitate, dreptul de a nu fi discriminat, interzicerea privilegiilor, precum şi supremaţia Constituţiei. De asemenea se încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, egalitatea în faţa legii, accesul efectiv la justiţie şi dreptul de acces egal la funcţii publice din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    14. Prin contestaţia formulată, domnul Bogdan Mihail Zamfir apreciază că are calitate procesuală în formularea contestaţiei şi solicită permisiunea de a desfăşura campanie electorală în condiţiile legii în cazul constatării neconstituţionalităţii de către Curtea Constituţională a prevederilor art. 4 alin. (2) prima teză şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată în mod constant atât de domnia sa, cât şi direct de Avocatul Poporului la data de 25 octombrie 2019, ca urmare a petiţiilor formulate de dânsul.
    15. Prin completarea formulată la prezenta contestaţie şi înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.733 din 11 noiembrie 2019, domnul Bogdan Mihail Zamfir cere ca permisiunea solicitată şi menţionată la paragraful anterior să îşi producă efectele pentru următoarele alegeri ale Preşedintelui României din anul 2024, în cazul în care Curtea Constituţională nu poate soluţiona contestaţia în termenul legal pentru a putea beneficia de efectele hotărârii ce va fi pronunţată, având în vedere faptul că la 9 noiembrie 2019 se încheie campania electorală, iar la data de 10 noiembrie 2019 este programat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României.
    16. Prin completarea înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.794 din 11 noiembrie 2019 se solicită efectuarea controlului de constituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) prima teză şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere considerentele cuprinse în paragraful 34 al Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, prin care Curtea a revenit asupra jurisprudenţei sale potrivit căreia nu are competenţa de a efectua un control de constituţionalitate în cadrul atribuţiei sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituţie şi a reţinut competenţa sa de a efectua un control de constituţionalitate cu privire la dispoziţiile legale ce reglementează procedura de alegere a Preşedintelui României în cadrul atribuţiei antereferite. De asemenea, domnul Bogdan Mihail Zamfir solicită conexarea acestei excepţii de neconstituţionalitate cu sesizarea făcută de Avocatul Poporului ca urmare a petiţiilor sale şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.785D/2019.
    17. Având în vedere că i-au fost încălcate dreptul de a fi ales, dreptul la diferenţă, dreptul la egalitate şi la nediscriminare, dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare, solicită reluarea campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României, cu acordarea permisiunii de a-şi desfăşura campanie electorală în condiţiile legii, îndepărtând împiedicarea care, în mod vădit, i-a fost pricinuită în această procedură.
    18. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de respingere, ca inadmisibilă, a contestaţiei.
    CURTEA,
    examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    19. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind împiedicarea unui candidat la alegerile pentru Preşedintele României din 2019 de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii.
    20. Curtea reţine că domnul Bogdan Mihail Zamfir, în formularea prezentei contestaţii, porneşte de la premisa că instanţa constituţională, în soluţionarea Dosarului nr. 2.867F/2019, a avut în vedere un alt obiect decât cel menţionat de dânsul în contestaţia care a format obiectul acelui dosar, motiv pentru care a formulat prezenta contestaţie cu privire la împiedicarea sa de a a-şi desfăşura campanie electorală în condiţiile legii, reiterând motivele pe care şi-a întemeiat contestaţia anterioară.
    21. În acest sens, Curtea observă că prin Hotărârea nr. 67 din 5 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.867F/2019, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, reţinând, în esenţă, că acesta nu are calitatea de candidat la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, astfel încât nu poate desfăşura campanie electorală şi, implicit, nu poate contesta împiedicarea sa în exercitarea unui astfel de atribut electoral.
    22. Argumentele pe care se întemeiază prezenta contestaţie, ca şi cea formulată în precedent, constau în imposibilitatea domnului Bogdan Mihail Zamfir de a-şi desfăşura campania electorală la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 din cauza faptului că i-a fost respinsă înregistrarea candidaturii, întrucât nu a depus lista de susţinători prevăzută la art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind în realitate nemulţumit de soluţia legislativă cuprinsă în aceste dispoziţii legale.
    23. Astfel, prin hotărârea anterior menţionată, Curtea a reţinut, în privinţa candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir, că drept urmare a pronunţării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 45 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 31/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019. Ca urmare a soluţionării contestaţiei formulate împotriva acestei decizii, Curtea a reţinut, prin Hotărârea nr. 65 din 30 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 4 octombrie 2019, paragraful 15, că decizia adoptată este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Bogdan Mihail Zamfir nu a fost însoţită de lista de susţinători prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În acest cadru factual, domnul Bogdan Mihail Zamfir a formulat contestaţia cu privire la împiedicarea sa de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 care a format obiectul Dosarului nr. 2.867F/2019.
    24. Curtea a reţinut că atât campania electorală, cât şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României sunt reglementate prin Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 28 august 2019, campania electorală se desfăşoară în perioada 12 octombrie-8 noiembrie 2019. Potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în timpul campaniei electorale candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. De asemenea, prevederile art. 38 din lege stabilesc că prin campania electorală trebuie să se urmărească interesul general al electoratului de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză. Aşa fiind, în ziua votării, alegătorii vor fi în măsură să aprecieze care dintre candidaţii înscrişi în competiţia electorală este potrivit să acceadă la funcţia de Preşedinte al României.
    25. Referitor la titularul dreptului de a formula contestaţie cu privire la împiedicarea desfăşurării campaniei electorale în condiţiile legii, Curtea a reţinut că din interpretarea sistematică a Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că pot participa la campania electorală numai acei candidaţi ale căror propuneri de candidatură au fost înregistrate întrucât îndeplineau condiţiile cerute de lege şi care au rămas definitive la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, fiind aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central şi prin intermediul mass-mediei. Or, domnul Bogdan Mihail Zamfir nu are calitatea de candidat la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, astfel încât nu îşi poate desfăşura campania electorală în condiţiile legii şi, contrar susţinerilor sale potrivit cărora art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu distinge între candidaţii înregistraţi şi cei neînregistraţi, nu poate contesta împiedicarea sa în exercitarea acestui atribut electoral, contestaţia formulată vizând, în realitate, aspecte care nu se circumscriu competenţei Curţii Constituţionale exercitate în această etapă a procesului electoral.
    26. Întrucât domnul Bogdan Mihail Zamfir nu are calitate de contestator în sensul Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lipsa acestei calităţi se circumscrie unei excepţii dirimante şi, având în vedere art. 248 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea nu a mai analizat celelalte aspecte învederate.
    27. Totodată, Curtea constată că obiectul, autorul şi motivarea sunt aceleaşi atât în ceea ce priveşte contestaţia precedentă soluţionată prin Hotărârea nr. 67 din 5 noiembrie 2019, cât şi prezenta contestaţie. Astfel, autorul contestaţiei este acelaşi, respectiv domnul Bogdan Mihail Zamfir, contestaţia este reiterată în cadrul aceleiaşi etape a procesului electoral, respectiv desfăşurarea campaniei electorale, iar motivarea contestaţiei este similară, tinzând către acelaşi rezultat, respectiv înregistrarea candidaturii şi acordarea permisiunii de a desfăşura campanie electorală în condiţiile legii. Prin urmare, şi sub acest aspect contestaţia de faţă este inadmisibilă, în speţă găsindu-şi aplicare autoritatea de lucru judecat, potrivit art. 430 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea reţine că Hotărârea nr. 67 din 5 noiembrie 2019, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir, este general obligatorie, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că atât timp cât motivele care au justificat-o subzistă în continuare, fiind aceleaşi, rezolvarea contestaţiilor ulterioare de aceeaşi natură nu poate fi alta.
    28. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016