Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 HOTĂRÂREA nr. 60 din 26 septembrie 2019 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ninel Peia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 60 din 26 septembrie 2019  privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ninel Peia  la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂREA nr. 60 din 26 septembrie 2019 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ninel Peia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 791 din 30 septembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Bogdan Scurtu împotriva înregistrării candidaturii domnului Ninel Peia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 25 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.527F/2019, la care au fost ataşate propunerea de candidatură a domnului Ninel Peia, împreună cu Decizia nr. 25/D din 24 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Ninel Peia pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 220/C/BEC/P/2019 din 25 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.335 din 25 septembrie 2019.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. În motivarea contestaţiei, domnul Bogdan Scurtu susţine că în urma verificării celor 201.836 de semnături ale alegătorilor din listele susţinătorilor sub aspectul cerinţei semnăturii, ca element esenţial al listei de susţinători, Biroul Electoral Central a reţinut că 1.215 semnături sunt fotocopii ale unor file conţinând semnături şi alte lipsuri şi 48.791 de semnături sunt cu elemente de similitudine care înlătură prezumţia simplă de validitate a acestor liste cu date confidenţiale ale susţinătorilor, rezultând 151.830 semnături neafectate de vicii de fond şi formă, număr mai mic decât 200.000 semnături. Cu toate acestea, ca urmare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 septembrie 2019, care a stabilit că Biroul Electoral Central nu are competenţă să se pronunţe asupra acestui aspect existând instituţii specializate ale statului care pot face acest lucru, Biroul Electoral Central a apreciat că semnăturile care aparţin celor 48.791 persoane diferite, deşi conţin similitudini evidente, nu se elimină din numărul total al semnăturilor din listele susţinătorilor şi s-a decis, pe de o parte, sesizarea organelor de urmărire penală şi, pe de altă parte, înregistrarea candidaturii domnului Ninel Peia.
    Ca atare, solicită anularea Deciziei nr. 25/D din 24 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Ninel Peia pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019.

    5. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestaţiei.
    CURTEA,
    examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    6. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia formulată de domnul Bogdan Scurtu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 25/D din 24 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Ninel Peia pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019.
    7. Examinând contestaţia formulată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 25/D din 24 septembrie 2019, Biroul Electoral Central a admis înregistrarea candidaturii, precum şi a semnului electoral ale candidatului Ninel Peia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, reţinând că este îndeplinită condiţia legală prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, referitoare la depunerea şi înregistrarea candidaturii. Potrivit deciziei menţionate, din numărul total de semnături ale susţinătorilor candidaturii domnului Ninel Peia, care a fost de 201.836 semnături, 1.215 semnături erau afectate de diferite lipsuri, respectiv semnătura din declaraţia pe propria răspundere a celui care a întocmit lista de susţinători, semnătura susţinătorului, menţiuni privind seria şi numărul actului de identitate ale acestuia. Totodată, s-a constatat că au fost depuse fotocopii ale unor file conţinând semnături. De asemenea, 48.791 semnături prezentate ca aparţinând unor persoane diferite, conţin elemente de similitudine evidentă. În decizia menţionată, Biroul Electoral Central a arătat că Autoritatea Electorală Permanentă, prin Adresa nr. 189/C/BEC/P/2019 din 24 septembrie 2019, a procedat la verificarea datelor unui număr de 63 de susţinători. Însă, întrucât, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 septembrie 2019, paragraful 13, s-a reţinut că „legiuitorul a stabilit cerinţa semnăturii ca element al listelor de susţinători sub incidenţa dispoziţiilor din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, răsturnarea prezumţiei de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de lege“, Biroul Electoral Central nu a eliminat cele 48.791 de semnături ce conţin elemente de similitudine din numărul total al semnăturilor.
    8. Referitor la modul de întocmire şi conţinutul listei de susţinători, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 stabileşte că „Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“. Potrivit anexei menţionate în textul de lege citat, lista de susţinători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data naşterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) şi semnătura. Cât priveşte semnătura, legea menţionează că „lista este act public şi se află sub incidenţa art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabileşte şi modelul declaraţiei pe propria răspundere care atestă că „toate datele şi semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realităţii“. De asemenea, conform art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004 „Lista susţinătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central“.
    9. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susţinători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea şi stabilirea identităţii alegătorilor care susţin candidatura. Cât priveşte semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susţinători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidenţa normelor din Codul penal care reglementează infracţiunea de fals în declaraţii. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susţinători corespund realităţii, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susţinătorilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal potrivit căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.“ Ca urmare, aprecierea eventualelor „vicii de fond şi de formă“ ale listelor de susţinători, în sensul reţinut în decizia Biroului Electoral Central contestată, trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referinţă citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenţei tuturor elementelor prevăzute de lege.
    10. Curtea constată că, din motivarea Deciziei nr. 25/D din 24 septembrie 2019, rezultă că Biroul Electoral Central a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu suspiciunile rezonabile cu privire la veridicitatea unui număr mare de semnături regăsite în listele de susţinători, precum şi cu privire la realitatea declaraţiilor pe propria răspundere prin care se atestă această veridicitate. Or, câtă vreme legiuitorul a stabilit cerinţa semnăturii ca element al listelor de susţinători sub incidenţa dispoziţiilor din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, răsturnarea prezumţiei de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de lege.
    11. Totodată, Curtea reţine că, potrivit Deciziei Biroului Electoral Central nr. 25/D din 24 septembrie 2019, s-a constatat că au fost depuse fotocopii ale unor file conţinând semnături, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004 şi, prin urmare, constituie un criteriu obiectiv pentru invalidarea respectivelor semnături. Cu toate acestea, din datele arătate în cuprinsul deciziei anterior menţionate rezultă că, menţinând numărul de semnături prezentate ca aparţinând unor persoane diferite şi conţinând elemente de similitudine evidentă, care fac obiectul sesizării organelor de urmărire penală, candidatura domnului Ninel Peia îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 referitoare la numărul minim de 200.000 de alegători.
    12. În concluzie, Curtea reţine că, potrivit motivării deciziei Biroului Electoral Central contestate, respingerea înregistrării candidaturii domnului Ninel Peia nu putea fi făcută doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absenţa altor verificări şi elemente obiective, lipsa veridicităţii semnăturilor. Constatând, pentru aceste motive, legalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 25/D din 24 septembrie 2019, Curtea urmează să respingă contestaţia astfel cum a fost formulată.
    13. Pe de altă parte, analizând prevederile art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, Curtea constată că propunerea de candidatură pentru alegerea Preşedintelui României se depune, în scris, la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor, şi va fi însoţită, printre alte documente, de lista susţinătorilor candidatului, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. Potrivit art. 27 alin. (3), „Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“, iar potrivit alin. (3^1) al aceluiaşi articol, alineat introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 27 iunie 2014, „Lista susţinătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central“.
    14. Referitor la aceste din urmă dispoziţii, Curtea apreciază ca fiind necesare câteva precizări. În primul rând, Curtea observă o deficienţă a normei cuprinse în art. 27 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 370/2004 care face trimitere, în ceea ce priveşte sancţiunea penală, la art. 292 din Codul penal. Dacă la data adoptării Legii nr. 370/2004 Codul penal în vigoare prevedea la art. 292 infracţiunea de fals în declaraţii, începând cu data de 1 februarie 2014, noul Cod penal reglementează la art. 292 infracţiunea de cumpărare de influenţă, falsul în declaraţii regăsindu-se, în prezent, la art. 326. Curtea remarcă faptul că legiuitorul a operat modificări asupra Legii nr. 370/2004 ulterior intrării în vigoare a noului Cod penal, completând chiar art. 27 cu un nou alineat, alin. (3^1), dar a omis să coreleze dispoziţiile legale ale art. 27 alin. (1).
    15. În al doilea rând, din examinarea coroborată a dispoziţiilor art. 27 cu cele ale art. 29 alin. (1) şi (2), potrivit cărora „Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale“, „prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“, precum şi cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi (2), conform cărora „În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), [...] candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională“, care „soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“, rezultă că procedura de înregistrare a candidaturilor se desfăşoară cu celeritate, legea stabilind termene foarte scurte, calculate pe ore/zile. Astfel, pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege, Biroul Electoral Central are la dispoziţie un termen de maximum 48 de ore, iar pentru soluţionarea contestaţiilor, care se pot formula în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de 48 de ore în care Biroul Electoral Central are obligaţia de a emite decizia de înregistrare sau de respingere a înregistrării candidaturii, Curtea Constituţională are un termen de 2 zile pentru a se pronunţa în mod definitiv asupra cauzei.
    16. Pornind de la aceste premise normative şi având în vedere că una dintre cerinţele prevăzute de lege care trebuie verificată de Biroul Electoral Central în vederea emiterii deciziei corespunzătoare este cea referitoare la lista susţinătorilor, listă care trebuie să respecte anumite condiţii de fond (trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura, declaraţia pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor) şi condiţii de formă (lista se depune într-un singur exemplar original), Curtea constată că procedura de verificare, sub aspectul termenelor în care se desfăşoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării. Astfel, toate aspectele privite coroborat: (i) numărul nedeterminat de candidaţi care pot formula propunerile de candidatură în intervalul relativ scurt prevăzut de calendarul alegerilor, (ii) numărul nedeterminat de persoane care pot face contestaţii, (iii) numărul minim de 200.000 de alegători care trebuie să se regăsească pe lista de susţinători a fiecărui candidat, (iv) datele cu caracter personal care trebuie supuse verificării, sub sancţiunea răspunderii penale a falsului în declaraţii, nu fac altceva decât să demonstreze că autorităţile publice implicate în procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă - Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională - îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv şi real cu privire la toate aspectele supuse verificării.
    17. Pentru aceste motive, Curtea apreciază că legiuitorul trebuie să reconsidere soluţiile legislative cuprinse în Legea nr. 370/2004, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Preşedintelui României termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul şi exigenţele impuse de lege.
    18. Raportat la prezenta contestaţie, pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţia formulată de domnul Bogdan Scurtu privind înregistrarea candidaturii domnului Ninel Peia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
    Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016