Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteş şi Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Kelemen Hunor, candidat din partea Uniunii Democrate Maghiare din România la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 23 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.455F/2019. La contestaţie au fost ataşate un exemplar al propunerii de candidatură a domnului Kelemen Hunor şi o copie a Deciziei nr. 15/D din 20 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Kelemen Hunor pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 134/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.218 din 22 septembrie 2019. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În motivarea contestaţiei, autorii acesteia apreciază că înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederile art. 37 din Constituţie, care stabilesc condiţiile pe care persoana care candidează la funcţia de Preşedinte al României trebuie să le îndeplinească. Or, autorii contestaţiei susţin că, „din informaţiile apărute în mass-media şi pe internet, rezultă că domnul Kelemen Hunor, candidat al USR-PLUS pentru funcţia de Preşedinte al României are şi cetăţenia Ungariei şi este, se pare, ofiţer acoperit al serviciilor secrete maghiare“. Prin urmare, solicită Curţii Constituţionale să dispună verificarea acestor informaţii de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe, fiind cunoscut că legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene nu permite persoanelor cu dublă cetăţenie să fie admise să candideze la alegerile prezidenţiale din statele respective. Dintre cei peste 3.000.000 de români care au dobândit cetăţenia Ungariei, cu scopul de a intra fără viză în spaţiul Schengen, niciunul nu are dreptul, conform dispoziţiilor legii electorale, să candideze la funcţia de Preşedinte al Ungariei. 5. Autorii sesizării mai susţin că U.D.M.R., respectiv candidatul său Kelemen Hunor, nu are dreptul să participe la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României deoarece nu îndeplineşte condiţiile legale, de fond şi formă, prevăzute de Constituţie, de Legea partidelor politice sau cele prevăzute de Legea nr. 21/1924 aşa cum a fost aceasta modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. În baza art. 40 alin. (2) din Constituţie, „Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau independenţei României sunt neconstituţionale.“ Or, prin activitatea desfăşurată în perioada 21 decembrie 1989 - 22 septembrie 2019, U.D.M.R. a dovedit că este o organizaţie neconstituţională şi antiromânească. Ca urmare, candidatul U.D.M.R. Kelemen Hunor nu poate fi admis decât ilegal să candideze la funcţia de Preşedinte al României. 6. Candidatura domnului Kelemen Hunor nu respectă nici prevederile art. 1 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Forma de guvernământ a statului român este republica“, el declarând public că este adeptul monarhiei şi că susţine interesele Casei Regale a României. 7. Candidatul Kelemen Hunor a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală care prevăd că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“ şi a încălcat jurământul prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituţie, depus în Parlamentul României. 8. În continuare, autorii contestaţiei susţin că domnul Kelemen Hunor „a furat startul în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale“, întrucât nu a respectat prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00“. Conform pct. 66 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2019, campania electorală începe din ziua de 12 octombrie 2019, or candidatul Kelemen Hunor „a început campania electorală din primele zile ale lunii septembrie 2019 prin amplasarea în Bucureşti şi în toate judeţele României a unor uriaşe panouri electorale în mii de exemplare, care costă milioane de euro. Aceste sume nu au fost înregistrate de mandatarul financiar, conform Legii nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ca urmare, a avut şi are loc o evaziune fiscală“. 9. Autorii contestaţiei mai arată că semnul electoral al U.D.M.R., acceptat de către Biroul Electoral Central, este ilegal, deoarece combină culorile de pe drapelul naţional al Ungariei, astfel că solicită Curţii Constituţionale respingerea acestui semn electoral. 10. În fine, autorii contestaţiei critică faptul că Biroul Electoral Central nu a verificat lista susţinătorilor candidatului Kelemen Hunor şi nici îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii. 11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea contestaţiei. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 12. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 13. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dintre acestea, contestatorii invocă nerespectarea în cauză a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 37 din Constituţie, referitoare la condiţiile pe care persoana care candidează la funcţia de Preşedinte al României trebuie să le îndeplinească, prevederile art. 1 alin. (2) din Constituţie, referitoare la forma republicană de guvernământ, prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la data începerii campaniei electorale, precum şi dispoziţiile Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează condiţiile de fond şi de formă pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Preşedintele României. 14. Cu privire la primul aspect criticat, şi anume că domnul Kelemen Hunor ar avea şi cetăţenia Republicii Ungaria, Curtea reţine că dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României“, art. 37 alin. (1) din Constituţie statuând că „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“. 15. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului, şi precizarea că, în cazul candidatului la funcţia de Preşedinte al României, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii scrisă, semnată şi datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care şi cea privind cetăţenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară“. 16. Curtea constată că textul art. 16 alin. (3) din Constituţie exclude condiţionarea dreptului constituţional de a fi ales de deţinerea exclusivă a cetăţeniei române. O atare condiţionare era prevăzută în forma anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea Legii fundamentale din 2003, când art. 16 alin. (3) avea următorul conţinut „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară“. Ca urmare a abrogării sintagmei „numai“, potrivit alin. (1) al art. 37 din Constituţie, cetăţenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiţii de natură constituţională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleşi, şi anume: pe de o parte, trebuie să deţină cetăţenia română şi să aibă domiciliul în ţară şi, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţie. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 37 din Constituţie permit persoanelor care deţin pe lângă cetăţenia română şi alte cetăţenii să candideze pentru funcţia de Preşedinte al României. 17. Referitor la faptul că o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate propune candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al României, Curtea constată că, din coroborarea art. 27 alin. (1) şi (2) cu alin. (7) al aceluiaşi articol din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot face propuneri de candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al României. 18. În ceea ce priveşte contestaţia care vizează apartenenţa domnului Kelemen Hunor, în calitate de ofiţer, la serviciile secrete maghiare, Curtea constată că aceasta este o simplă alegaţie/supoziţie a autorilor sesizării, fără niciun fundament obiectiv. De asemenea, referitor la declaraţiile publice ale candidatului, care, în opinia autorilor contestaţiei, ar demonstra că acesta este adeptul monarhiei şi că susţine interesele Casei Regale a României, Curtea reţine că aspectele invocate nu privesc încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi nici a dispoziţiilor din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând mai degrabă o nemulţumire a contestatorilor cu privire la persoana candidatului la funcţia de Preşedinte al României. 19. De asemenea, sub aspectul criticilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală şi a jurământului depus, în temeiul art. 82 alin. (2) din Constituţie, de către Kelemen Hunor în calitate de membru al Parlamentului României, Curtea constată că alegaţiile autorilor contestaţiei vizează percepţia acestora cu privire la modul în care candidatul la funcţia de Preşedinte al României şi-a exercitat mandatul de senator. Aceste critici se circumscriu libertăţii de exprimare în registrul politic, fără consecinţe în plan juridic, întrucât nu pot fi convertite în impedimente legale pentru înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor pentru funcţia de Preşedinte al României. 20. Referitor la critica potrivit căreia candidatul Kelemen Hunor a afişat panouri electorale anterior datei de 12 octombrie 2019, dată care potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă data începerii campaniei electorale, Curtea constată că termenul fixat de lege pentru desfăşurarea campaniei electorale, respectiv 30 de zile înainte de data alegerilor, are relevanţă legală cu privire la activităţile cu caracter electoral întreprinse în susţinerea candidaţilor prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei, sub aspectul repartizării timpilor de antenă pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune. Cu privire la locurile speciale pentru afişajul electoral în care se amplasează panouri electorale, precum şi la condiţiile în care se realizează acest afişaj, Curtea reţine că dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează regimul juridic aplicabil acestor aspecte, fără a condiţiona afişajul electoral de momentul oficial al începerii campaniei electorale. 21. Cât priveşte solicitarea autorilor contestaţiei de verificare a listelor de semnături, aceasta nu intră în competenţa Curţii Constituţionale. Potrivit art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare „Lista susţinătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central“. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. (2) Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Or, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate şi, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Kelemen Hunor, Curtea apreciază ca neîntemeiată contestaţia formulată sub aceste aspect. 22. Cu privire la contestaţia care are ca obiect semnul electoral al U.D.M.R., deoarece acesta combină culorile de pe drapelul naţional al Ungariei, Curtea reţine că, potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Candidaţii propuşi de partide politice şi alianţe politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formaţiuni politice s-au înscris la Tribunalul Bucureşti“. Legea stabileşte că „Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase“ [art. 30 alin. (3)]. Interdicţia stabilită de lege vizează, aşadar, combinarea simbolurilor naţionale ale altor state (drapelul, stema şi imnul naţional), iar nu a culorilor existente pe drapelul naţional al altui stat. Curtea reţine că verificare unor atare aspecte cade în competenţa Biroului Electoral Central, care în temeiul art. 30 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, dispune, prin decizie, cu privire la înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, odată cu înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. 23. În fine, Curtea constată că autorii contestaţiei nu prezintă niciun argument de natură să susţină pretinsa încălcare a normelor care reglementează condiţiile de fond şi de formă pentru înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor, autorii sesizării limitându-se la a afirma că Biroul Electoral Central nu a efectuat verificările prevăzute de lege. 24. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia formulată de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteş şi Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
