Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Aţel şi Răşinari, judeţul Sibiu, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.
(3) Anexele nr. 1.1-1.2 şi 2.1-2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
-----------------
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Bucureşti, 4 noiembrie 2014.
Nr. 998.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Aţel, judeţul Sibiu
──────────
*) Notă CTCE:
Stema comunei Aţel, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, la pagina 15, (a se vedea imaginea asociată).
──────────
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Aţel,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Stema comunei Aţel, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un turn crenelat de argint cu o poartă neagră boltită peste care broşează o cruce neagră cu laturile egale.
În partea stângă, în câmp albastru, se află un semn de hotar de aur, aşezat în pal. El este format dintr-un piron, peste care se suprapune litera B, la stânga.
În vârful scutului, în câmp de argint, se află un ciorchine de strugure, cu două frunze verzi.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Turnul crenelat evocă biserica evanghelică-luterană fortificată, fiind un valoros monument gotic, construită în jurul anului 1380, sub influenţa bisericii Sf. Maria din Sibiu.
Semnul de hotar reprezintă marca juridică de odinioară a localităţii Dupuş, sat component al comunei.
Ciorchinele de strugure reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Răşinari, judeţul Sibiu
──────────
*) Notă CTCE:
Stema comunei Răşinari, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014 la pagina 16, (a se vedea imaginea asociată).
──────────
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Răşinari,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Stema comunei Răşinari, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat, cu cruce de aur.
În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un cocostârc poziţionat spre stânga, stând într-un picior şi ţinând în celălalt picior un ou, totul de aur.
În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un brad de argint.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află două coarne de berbec de argint.
În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o coroană de lauri de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cocostârcul reprezintă un simbol din blazonul mitropolitului Andrei Şaguna, înmormântat în cimitirul comunei, unde există un mausoleu ridicat în memoria acestuia.
Bradul simbolizează bogăţia silvică a zonei.
Coarnele de berbec reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.
Laurii fac referire la poetul Octavian Goga şi la filozoful Emil Cioran, care s-au născut în localitate.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
