Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 98 din 18 noiembrie 2015  privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - UE şi ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic - JOIN (2015) 22    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 98 din 18 noiembrie 2015 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - UE şi ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic - JOIN (2015) 22

EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015

    În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

    Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/700 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 octombrie 2015,
    1. Recunoaşte că provocările la nivel mondial din zona Asia-Pacific sunt ample şi profunde, drept consecinţă, printre altele, a riscurilor induse de schimbarea raporturilor de forţe din punct de vedere geostrategic, riscurilor de securitate, riscurilor induse de diferenţele de venit dintre cetăţenii statelor etc.
    2. Admite că schimbările rapide din Asia, diversitatea politică şi economică a acestei vaste regiuni, unde coexistă regimuri democratice consolidate, cu regimuri autocratice, ţări dezvoltate, cu ţări în curs de dezvoltare, obligă Uniunea Europeană (UE) să îşi ajusteze politicile în mod constant.
    Observă că discrepanţele sus-menţionate se regăsesc şi în Asia de Sud-Est, inclusiv între cele 10 state care compun Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
    3. Ia act că, după aproape 50 de ani de la înfiinţare, ASEAN a devenit o organizaţie cu o importantă pondere politică şi economică la nivel regional, având personalitate juridică pe plan internaţional după intrarea în vigoare a Cartei ASEAN la data de 1 ianuarie 2009.
    4. Ia act că parteneriatul UE-ASEAN a evoluat semnificativ către o cooperare care acoperă în momentul de faţă o varietate de domenii politice, inclusiv provocările privind securitatea, oportunităţile privind comerţul şi investiţiile, schimburile universitare, cercetarea, protecţia mediului şi atenuarea schimbărilor climatice.
    5. Admite posibilitatea ca ASEAN să contribuie la stabilizarea întregii zone Asia-Pacific, dar subliniază că acest fapt nu ar avea şanse reale de reuşită în absenţa sprijinului unui actor internaţional major, cum este UE.
    Reţine, totuşi, că fiind structurată după modelul standard, interguvernamental, al organizaţiilor internaţionale, cu o politică de neamestec în afacerile interne ale membrilor săi, ASEAN se diferenţiază substanţial de arhitectura UE, unde statele membre îşi exercită în comun tot mai multe dintre competenţe.
    Reţine, în acelaşi timp, că, prin înseşi tratatele sale constitutive, UE şi-a afirmat vocaţia de actor global pe scena internaţională, care îşi întemeiază acţiunile pe principiile care au inspirat crearea sa "(...) şi pe care intenţionează să le promoveze în lumea întreagă: democraţia, statul de drept, universalitatea şi indivizibilitatea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectarea demnităţii umane, principiile egalităţii şi solidarităţii, precum şi respectarea principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional".
    Semnalează că în cele mai sus precizate rezidă principala dificultate de cuplare a acţiunii UE la mecanismele ASEAN, deoarece, pe de o parte, UE nu concepe să se limiteze la cooperarea economică, ci caută întotdeauna ca ecuaţia dezvoltării durabile pe care o promovează să cuprindă şi o anumită aliniere la valorile sale fundamentale, iar, pe de altă parte, se vede obligată să îşi limiteze acţiunile la cadrul interguvernamental.
    Reaminteşte că UE este deţinătoarea Premiului Nobel pentru pace din anul 2012, fiind în prezent cea mai credibilă organizaţie internaţională în materie de promovare a păcii mondiale şi a celor mai înalte standarde în materie de guvernare democratică şi libertăţi civile. De aceea, acest demers de a-şi promova propriile valori este justificat, chiar şi atunci când condiţionează nivelul cooperării.
    În ilustrarea condiţionării nivelului de cooperare de performanţele în materie de bună guvernare a statelor ASEAN, reţine că acordul de parteneriat şi cooperare (APC) cu Indonezia a intrat în vigoare în 2014, negocierile cu Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam au fost finalizate, dar APC cu Thailanda nu va fi ratificat, atât timp cât în această ţară nu există un guvern democratic; negocierile cu Malaezia şi Brunei sunt în curs de desfăşurare.
    În acelaşi context, ia act că negocierile pentru un Acord de liber schimb (ALS) interregional între UE şi ASEAN, începute în 2007, sunt în prezent blocate, Uniunea Europeană continuând negocierile cu fiecare stat membru al ASEAN; în 2014 a fost încheiat un ALS cu Singapore, negocierile cu Malaezia au fost întrerupte, în vreme ce cele cu Vietnamul continuă.
    Negocierile cu Thailanda, lansate în 2013, au fost suspendate în urma loviturii de stat militare din mai 2014.
    Admite că suspendarea de către UE a sancţiunilor impuse Myanmar, pentru a "premia" procesul în curs de tranziţie democratică, reprezintă un bun exemplu de aplicare a principiului "mai mult pentru mai mult? în politica externă a UE.
    6. Ia act că relaţiile parlamentare cu ţările asiatice se realizează la nivel bilateral, între delegaţiile Parlamentului European şi parlamentele naţionale, la nivel regional, cu Adunarea interparlamentară a Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (AIPA), precum şi cu Parteneriatul parlamentar Asia-Europa (ASEP), prin intermediul reuniunii Asia-Europa (ASEM); ia act că Parlamentul European participă în calitate de observator la Adunarea interparlamentară a ASEAN (AIPA) şi îşi exprimă opţiunea pentru creşterea rolului său.
    Salută abordarea Parlamentului European, care, în rezoluţiile sale, s-a axat pe probleme referitoare la drepturile omului, inclusiv condamnarea atacurilor la adresa minorităţilor religioase.
    Salută, în mod special, implicarea susţinută a Parlamentului European în sprijinul evoluţiilor democratice din Myanmar, un stat cu o situaţie gravă a drepturilor omului, marcată de violenţele etnice, precum şi intenţia de a trimite o delegaţie de observare a alegerilor generale din 8 noiembrie 2015.
    7. Consideră că ameninţările de securitate, în special terorismul, radicalizarea, extremismul violent, dar şi criminalitatea organizată de mare risc reprezintă provocări comune, atât pentru ASEAN, cât şi pentru UE, pentru că graniţele dintre ameninţările interne şi cele externe s-au estompat, iar securitatea a devenit indivizibilă, într-o lume globalizată.
    Subliniază că structura populaţiei din statele celor două organizaţii reflectă pregnant miza succesului unei "alianţe globale între civilizaţii", menţionată şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.
    Salută progresele realizate de Indonezia în relaţia sa cu Uniunea, ţinând seama ca este a treia cea mai populată ţară din lume şi cea mai mare ţară cu o populaţie majoritar musulmană şi susţine acordarea unui rol de partener-cheie pentru UE. Consideră că asigurarea unei continuităţi a acestor progrese poate determina o contrapondere la radicalizare şi implicit, un nou echilibru în gestiunea fenomenului radicalizării în zonele cele mai dificile din Orientul Mijlociu.
    Salută succesele semnificative ale cooperării UE-ASEAN din domeniul securităţii nontradiţionale, cum sunt pirateria, supravegherea maritimă, securitatea portuară, dar, având în vedere proporţiile masive ale reducerii pirateriei ca urmare a lansării misiunii Atlanta, din Cornul Africii, semnalează că operativitatea iniţierii unor misiuni asemănătoare nu este doar o performanţă de natură politică sau organizatorică, ci se traduce în salvarea de vieţi.
    Încurajează Comisia Europeană să propună organizarea unor astfel de misiuni şi în zona Asiei de Sud-Est şi eventual extinderea obiectivelor la combaterea traficului de persoane, care în mările din regiune a căpătat cea mai gravă formă, aceea a sclaviei moderne.
    8. Susţine abordarea UE de a ridica la un nou nivel cooperarea cu ASEAN, sub forma unui parteneriat strategic, cu angajamente şi priorităţi concrete.
    Observă că UE dispune de instrumente eficiente şi expertiză cu privire la ceea ce ASEAN numeşte "conectivitate", cu alte cuvinte, eliminarea barierelor dintre ţările membre, fiind astfel cel mai potrivit partener pentru realizarea acestui obiectiv.
    9. Susţine necesitatea ca ordinea maritimă să fie păstrată pe baza dreptului internaţional, inclusiv Convenţia ONU privind dreptul mării; consideră că UE poate şi trebuie să utilizeze toate instrumentele politice şi diplomatice, precum şi competenţa sa "soft power" unanim recunoscută în menţinerea păcii, pentru succesul negocierilor ASEAN-China, pentru un cod de conduită.

    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 noiembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

               PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

    Bucureşti, 18 noiembrie 2015.
    Nr. 98.

                            -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016