Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 96 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi de modificare a Directivei 2009/101/CE COM (2016) 450
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 7 octombrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1093, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 27 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Ia act că propunerea stabileşte o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea combaterii finanţării terorismului şi pentru asigurarea unei transparenţe mai mari a tranzacţiilor financiare, prin modificarea Directivei 2015/849, care cuprinde vaste referinţe la măsurile de precauţie privind clientela şi obligaţiile profesiilor reglementate de a raporta tranzacţiile suspecte ale clienţilor.
2. Ia act că, deşi Directiva (UE) 2015/849 reprezintă un pas înainte important în prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, existenţa unor deficienţe în sistemul financiar mondial necesită măsuri suplimentare de îmbunătăţire a cadrului juridic în domeniu; prin urmare, propunerea de faţă abordează cinci probleme legate de finanţarea terorismului referitoare la:
a) tranzacţiile suspecte efectuate prin intermediul monedelor virtuale, insuficient monitorizate de către autorităţi;
b) măsurile insuficiente pentru reducerea riscurilor asociate instrumentelor preplătite anonime;
c) limitările în asigurarea unui acces rapid al unităţilor de informaţii financiare la informaţiile deţinute de entităţile obligate şi a schimbului de astfel de informaţii;
d) unităţile de informaţii financiare care nu au acces sau au acces cu întârziere la informaţiile privind identitatea titularilor de conturi bancare şi de conturi de plăţi;
e) cerinţele necoordonate şi neclare privind măsurile de precauţie privind clientela care conduc la o monitorizare mai puţin eficace a tranzacţiilor suspecte care implică ţări cu un grad înalt de risc.
3. Atrage atenţia asupra metodelor de plată virtuale, întrucât comunităţile electronice virtuale pot oferi un grad ridicat de anonimitate, iar profiturile pot fi transferate în lumea reală prin intermediul transferurilor electronice de fonduri, de exemplu, care, utilizate abuziv, pot duce la apariţia riscului de finanţare teroristă.
4. Aminteşte că România a solicitat definirea termenilor de monedă fiduciară şi furnizori de portofele digitale care oferă servicii de custodie a datelor de identificare necesare pentru accesarea monedelor virtuale, astfel că, în poziţia de compromis prezentată în 29 septembrie 2016 la reuniunea la nivel înalt concentrată asupra eficienţei şi consolidarea capacităţilor în lupta împotriva fraudei, definiţiile au fost modificate.
5. Recunoaşte că este necesară reglementarea domeniului monedelor virtuale, atât la nivelul României, cât şi al altor state membre, dar crede că există incertitudini referitoare la autoritatea competentă ce va realiza efectiv autorizarea, înregistrarea şi supravegherea acestor entităţi.
6. Admite că sectorul financiar deţine un rol important în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi că schimbul de informaţii şi feedback-ul sunt elemente importante ale unui sistem eficient de combatere a acestor fenomene.
7. Susţine ideea de îmbunătăţire a accesului administraţiilor financiare la informaţii despre identitatea titularilor de servicii bancare, pentru prevenirea colectării, deplasării şi utilizării fondurilor de către terorişti; crede că ar trebui luate unele măsuri cum ar fi punerea în aplicare a unor sancţiuni financiare punctuale (de exemplu, îngheţarea activelor), protejarea sectoarelor vulnerabile (organizaţii caritabile, societăţi de servicii financiare) şi încurajarea raportării eficiente a tranzacţiilor financiare suspecte.
8. Apreciază eforturile comunitare considerabile în vederea consolidării capacităţii de combatere a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi elaborarea de noi idei în acest sens.
9. Constată că îmbunătăţirea actualului cadru preventiv este motivată de nevoia de a ţine pasul cu noile tendinţe ale tehnologiei utilizată de sisteme financiare alternative şi care rămân în afara domeniului de aplicare a dreptului UE sau care sunt exonerate de la aplicarea acestuia.
10. Sistemele alternative de transfer de fonduri constituie o chestiune importantă care trebuie abordată în cadrul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului, acestea fiind servicii care operează în afara sectorului financiar convenţional şi care permit transmiterea valorilor şi a fondurilor dintr-un loc în altul, facilitând transferurile de bani efectuate de lucrătorii imigranţi către ţările de origine. Prin urmare, consideră că trebuie găsit un echilibru între protecţia utilizării legitime a acestor sisteme şi combaterea utilizării lor abuzive în scopul spălării banilor şi finanţării activităţilor teroriste.
11. Recunoaşte că modificările aduse pot să asigure o mai multă transparenţă şi pot să permită autorităţilor competente să detecteze cu eficacitate fluxurile de finanţare criminale şi teroriste.
12. Crede că noile măsuri vor spori claritatea şi coerenţa normelor în statele membre prin instituirea unui mecanism de identificare, colectare, stocare şi acces la informaţii privind beneficiarii reali şi vor asigura o mai bună cunoaştere a titularilor de conturi bancare şi de conturi de plăţi şi a activităţii acestora.
13. Consideră că statele membre trebuie să consolideze cooperarea dintre autorităţile naţionale competente, unităţile de informaţii financiare şi instituţiile financiare din sectorul privat, pentru a facilita şi îmbunătăţi schimbul de informaţii cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului. În acelaşi timp, însă, este de părere că un schimb eficient de informaţii între autorităţile competente din Uniunea Europeană depinde de o coordonare cuprinzătoare şi eficientă la nivel naţional, pentru identificarea şi analizarea informaţiilor relevante.
14. Consideră că este de preferat ca sistemul judiciar să fie asociat dezvoltării viitoare a unor standarde minime comune la nivelul statelor membre şi al Uniunii de formare în domeniul anchetelor financiare, în condiţiile în care identificarea activităţilor de finanţare a terorismului poate fi consolidată prin coroborarea informaţiilor financiare cu informaţiile privind terorismul, obţinute prin intermediul organismelor de aplicare a legii şi al organismelor de informaţii.
15. Consideră că propunerea de directivă este de natură a sprijini eforturile autorităţilor competente, ţinând cont de faptul că entităţile teroriste pot acţiona în diferite ţări bazându-se, în principal, pe capacitatea de a finanţa pregătirea, organizarea şi comiterea de acte de terorism într-o ţară, dintr-un punct situat într-o alta; în acest sens, crede că acţiunile întreprinse de autorităţile statelor membre privind limitarea şi urmărirea operaţiunilor financiare pot asigura blocarea deplasării fondurilor necesare pentru finanţarea activităţilor teroriste şi pot contribui la identificarea entităţilor teroriste.
16. Este de părere că, pentru a putea obţine rezultatele scontate în demersurile de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, acţiunile vizate prin modificarea directivei ar trebui:
- să permită asigurarea identificării şi consolidării celor mai bune modalităţi legale privind detectarea timpurie şi sigură a entităţilor teroriste şi a susţinătorilor acestora, precum şi împiedicarea deplasării de către acestea de fonduri şi alte active;
- să nu se limiteze doar la organizaţiile teroriste în sine, ci şi la afiliaţii acestora (luptătorii terorişti străini, finanţatorii şi cei care colectează fonduri, respectiv orice persoană care sprijină cu bună ştiinţă activităţile teroriste).
17. Crede că termenul de 1 ianuarie 2017, propus pentru transpunerea Directivei 849/2015, astfel cum aceasta va fi modificată, nu este unul realist, în ciuda angajamentului ferm asumat în lupta împotriva acestor fenomene infracţionale, iar modificările propuse nu vor putea fi implementate într-un interval atât de scurt. Prin urmare, recomandă susţinerea termenului iniţial pentru transpunere - iunie 2017.
18. Susţine, în principiu, modificările propuse în scopul de a asigura o mai mare transparenţă şi de a permite autorităţilor competente să detecteze cu eficacitate fluxurile de finanţare criminale şi teroriste.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 4 octombrie 2016.
Nr. 96.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
