Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 92 din 30 iunie 2020 referitoare la Semestrul european 2020 - Pachetul de primăvară: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Semestrul european 2020: Recomandări specifice fiecărei ţări - COM (2020) 500 final şi la recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul naţional de reformă al României pentru 2020 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2020 - COM (2020) 523 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 664 din 27 iulie 2020
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/231 din 23.06.2020,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. atrage atenţia că această epidemie, care afectează toate statele membre, confirmă insuficienţa resurselor bugetului european; soluţiile adoptate, deşi bine-venite, se bazează pe o mutare a fondurilor de la un obiectiv la altul, fără ca obiectivele iniţiale să fi fost atinse;
2. constată faptul că actuala criză se adaugă celei deja aşteptate de analişti, ca urmare a incapacităţii sau a lipsei de voinţă politică de a rezolva problema distribuţiei profund inegale a rezultatelor economiei, la nivel global şi european. Astfel, dacă nu se adoptă măsuri adecvate în timp util, concentrarea averilor va fi şi mai mare, cererea globală, europeană şi naţională vor fi şi mai scăzute. De aceea, măsurile postcriză propuse de Comisia Europeană trebuie să aibă drept ţintă directă cele mai afectate categorii - cetăţenii, întreprinderile mici şi mijlocii, bunurile şi serviciile publice;
3. îşi exprimă îngrijorarea pentru faptul că utilizarea cu precădere a instrumentelor financiare va accentua decalajele dintre statele membre debitoare şi cele creditoare. Se reaminteşte faptul că politica monetară a Băncii Centrale Europene din ultimii ani, având drept scop relansarea economiei europene, a avut rezultate controversate; astfel, am asistat la creşterea preţurilor la terenuri, imobiliare, în general, şi o rupere totală a cursurilor bursiere de mersul economiei reale, fenomene generate de cantitatea uriaşă de bani ieftini şi de achiziţiile de obligaţiuni ale Băncii Centrale Europene;
4. reaminteşte propriile observaţii precedente:
a) multe dintre recomandările făcute în cadrul Semestrului european au efecte opuse, neexistând o viziune unitară a documentului; analizele şi recomandările elaborate în cadrul directoratelor economice ale Comisiei Europene şi cele care provin, presupunem, de la directoratele cu specific social se contrazic;
b) în plus, în documentul analizat, Recomandările specifice de ţară (Rst) 1 se referă la aplicarea politicilor fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 în care se invita România să pună capăt situaţiei de deficit public excesiv până cel târziu în 2022, recomandare care nu mai are sens în condiţiile activării clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere, precum şi a Rst 2, 3 şi 4;
c) reformele structurale trebuie direcţionate spre ameliorarea alocării resurselor, reforma politicii fiscale privind ambele aspecte, structura şi nivelul, pentru o redistribuire mai eficientă; subliniem nevoia unor măsuri ferme de combatere a optimizării fiscale, cu accent special pe impozitarea digitală;
d) încurajarea investiţiilor pentru furnizarea de bunuri şi servicii publice; acesta este motivul principal al legitimităţii existenţei instituţiilor publice, inclusiv a instituţiilor europene;
e) funcţionarea pieţei unice şi completarea uniunii monetare şi a pieţelor de capital nu reprezintă soluţia la toate problemele cu care Uniunea se confruntă, aşa cum se subînţelege sau este susţinut explicit în unele documente elaborate de Comisia Europeană;
5. solicită Guvernului:
a) să respecte Legea nr. 373 din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene prin prezentarea Programului naţional de reformă şi a Programul de convergenţă comisiilor parlamentare înainte ca acestea să fie prezentate Comisiei Europene;
b) să îşi asume responsabilitatea raportărilor corecte către Comisia Europeană, deoarece unele dintre ele nu reflectă realitatea (în domeniul educaţiei, de exemplu, din cauza inexistenţei digitalizării administrării sistemului de învăţământ, cifrele nu sunt corecte). Astfel, România primeşte recomandări din partea Comisiei Europene neconforme cu realitatea;
c) să stabilească obiective mai ambiţioase, care să reprezinte un real progres pentru cetăţeni şi recuperarea decalajului naţional faţă de statele membre.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 30 iunie 2020.
Nr. 92.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
