Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 92 din 21 decembrie 2015  referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieţei energiei COM (2015) 340 final    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 92 din 21 decembrie 2015 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieţei energiei COM (2015) 340 final

EMITENT: SENATUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 971 din 29 decembrie 2015

    În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
    având în vedere Raportul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII 582 din 8 decembrie 2015,

    Senatul României adoptă prezenta hotărâre.

    ART. 1
    Ca poziţionare generală, din perspectiva României, pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, sectorul energetic va trebui să sufere o transformare profundă, care va necesita investiţii uriaşe. În acest sens, este necesară identificarea, în perioada următoare, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, a instrumentelor şi mecanismelor de piaţă care să îmbunătăţească mediul de afaceri şi predictibilitatea pentru investitori.
    Pentru România, obiectivul de finalizare a pieţei interne a energiei înseamnă, pe termen mediu şi lung:
    - dezvoltarea infrastructurii energetice;
    - asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori;
    - menţinerea competitivităţii industriei;
    - creştere economică şi creare de locuri de muncă.
    Se remarcă existenţa unor întârzieri nedorite în conectarea României la reţelele de transport de pe piaţa europeană atât pentru energia electrică, cât şi pentru gaze naturale.
    Infrastructura de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale trebuie să dezvolte - în cel mai scurt timp posibil - culoare de transport de gaze naturale care să asigure atât gradul necesar de interconectivitate la nivel european, cât şi un potenţial suficient de transport al gazelor naturale pentru valorificarea resurselor din pieţele autohtone şi din cele regionale.
    Este de asemenea necesar să se asigure interconectivitatea magistralelor de transport al energiei electrice atât intracomunitar, cât şi extracomunitar.
    Numai o solidaritate europeană reală poate asigura o reducere a dependenţei faţă de Rusia, problema-cheie a UE, dar ceea ce trebuie evaluat de acum înainte este opţiunea pentru un raport sustenabil între propriile resurse energetice ale statelor membre şi cele presupus comunitare.
    Planificarea acţiunii pentru susţinerea Uniunii Energetice readuce în atenţie faptul că securitatea energetică reprezintă un concept complex, politic, tehnic, economic, comercial şi social. Ca o axiomă, securitatea energetică absolută nu există. Ea presupune doar asigurarea necesarului de consum, sub aspectul accesibilităţii (inclusiv la surse noi de aprovizionare) şi cel al disponibilităţii, respectiv a garantării pe termen lung a continuităţii livrărilor.
    Trebuie să se ţină cont de noua situaţie geopolitică creată de Rusia pe continent, iar în acest context:
    a) Uniunea Europeană trebuie să-şi protejeze interesele.
    b) România insistă asupra menţinerii libertăţii fiecărui stat membru de a-şi alege mixul energetic naţional, existând riscul stabilirii unui mix energetic european unic, care va crea mari probleme centralelor şi industriei mineritului.
    c) România susţine energia nucleară, demers în care mai sunt angajate şi alte state membre, precum Ungaria, Cehia etc. şi, de asemenea, sprijinirea producătorilor de energie regenerabilă şi nucleară.
    d) Referitor la resursele energetice din surse regenerabile, creşterea ponderii acestora în consumul Uniunii Europene poate reprezenta o oportunitate pentru sectorul energetic european, cu perspective importante inclusiv în ceea ce priveşte exportul.
    România apreciază că se impune necesitatea corelării vitezei şi volumului de dezvoltare al sectorului regenerabilelor pe plan european, odată cu consolidarea şi modernizarea reţelelor, în aşa fel încât preţul energiei electrice pentru consumatori să rămână suportabil, să se menţină competitivitatea şi să se evite relocarea industriei. Sunt necesare scheme de ajutor în vederea atingerii acestor obiective.
    Constituirea pieţei unice europene şi implicit o politică energetică comună nu se vor realiza atât timp cât va exista o piaţă unică reglementată de 28 de autorităţi de reglementare din 28 de state membre.
    Este nevoie de un angrenaj instituţional comun, care să susţină piaţa unică a energiei, respectiv instituirea unui reglementator unic în domeniul energiei la nivel european, pentru ca reglementările să fie coerente şi să nu mai existe diferenţe mari în aspecte precum sistemele de tarifare.
    Există temerea că Uniunea Energetică Europeană va duce la o creştere a preţurilor la energie şi gaze naturale pentru consumatorii din România, iar termocentralele româneşti şi industria carboniferă vor fi afectate.
    Având în vedere faptul că preţul utilităţilor va tinde să se egalizeze pe întreg spaţiul comunitar, în condiţiile unei puteri de cumpărare foarte diferite de la stat la stat, iar alinierea preţurilor nu va fi însoţită şi de o coroborare a veniturilor disponibile ale populaţiei din statele membre Uniunii Europene, România militează pentru definirea conceptului de consumator vulnerabil la nivel european, astfel încât consumatorii să nu fie afectaţi odată cu armonizarea preţurilor.
    Ca propunere, acest lucru va trebui realizat prin:
    a) stabilirea unui prag maximal de venituri (de exemplu, de la 400-500 euro pe lună de familie în jos);
    b) crearea unui sistem de subvenţionare de la bugetul central al Uniunii Europene a acestor consumatori vulnerabili, în mod similar cu subvenţiile care sunt acordate în prezent în agricultură.
    Este necesar să se insiste asupra ideii de a se identifica şi defini corect categoria consumatorilor vulnerabili şi a necesităţii ca statul să acorde ajutoare la plata facturilor la gaze, exclusiv acestor consumatori sau să stabilească un sistem prin care o anumită cantitate consumată să fie facturată la un preţ subvenţionat, restul consumului urmând să fie facturat la preţul pieţei.
    Odată cu exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, România poate deveni şi un hub important, un centru comercial pentru sud-estul Europei, trebuie ca Uniunea Europeană să sprijine proiectele de interes comun european. Marea Neagră este doar menţionată în noua Strategie Energetică a Uniunii Europene. Potenţialul energetic al României, mai ales în contextul recentelor descoperiri din Marea Neagră, a devenit atractiv, dar poate fi subestimat de către factorii de decizie, tentaţi să se bazeze tot mai mult pe resursele deja disponibile în materie de energie.
    În ciuda ostilităţilor legate de Ucraina, precum şi a summiturilor şi documentelor oficiale care, aparent, caută să asigure o mai mare independenţă energetică de Rusia, cele mai recente tranzacţii între mai multe companii europene şi Gazprom au evidenţiat faptul că Uniunea Europeană va continua să se bazeze pe gazul rusesc, iar unul dintre elementele cele mai controversate ale preconizatei Uniuni Energetice, cea a unei politici comune în domeniul contractelor de import de gaz natural, riscă să compromită unul dintre obiectivele de fond ale proiectului Uniunea Energetică Europeană.
    În acest context, România, deşi pledează pentru integrare şi securitate în domeniul energiei, subliniază necesitatea ca toate proiectele energetice transfrontaliere promovate de statele membre să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor şi, mai ales, să fie în deplină conformitate cu legislaţia europeană şi cu obiectivele Uniunii Energiei.
    ART. 2
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 21 decembrie 2015, în conformitate cu prevederile art. 77^1 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare.


                  PREŞEDINTELE SENATULUI
        CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU


    Bucureşti, 21 decembrie 2015.
    Nr. 92.

                             ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016