Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Instrucţiunile privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Prezenta hotărâre intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: ──────────────── p. Ministrul mediului şi gospodăririi apelor, Florin Stadiu, secretar de stat p. Ministrul de stat, ministrul administraţiei şi internelor, Toma Zaharia, secretar de stat p. Ministrul delegat pentru administraţia publică, Ilie Ştefan, secretar de stat Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Miron Tudor Mitrea Bucureşti, 10 iunie 2004. Nr. 898. ANEXĂ INSTRUCŢIUNI privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate 1. Domeniul de aplicare Prezentele instrucţiuni se aplică de toate unităţile care elaborează studii şi proiecte, execută şi exploatează foraje singulare ori grupuri de foraje pentru alimentarea cu apă potabilă sau industrială, din subteran, în zona costieră. 2. Conţinutul studiilor hidrogeologice necesare fundamentării, proiectării şi execuţiei forajelor de captare din zonele costiere 2.1.1. Studiul hidrogeologic preliminar Studiul hidrogeologic preliminar necesar alegerii unei surse acvifere pentru alimentarea cu apă în zonele costiere ale litoralului românesc cuprinde următoarele elemente: 2.1.1.1. În cazul apelor subterane care circulă prin roci fisurate, diaclazate sau carst: a) structura geologică a formaţiunii acvifere şi limitele acesteia; b) gradul de fisurare şi carstificare; c) poziţia zonelor unde fenomenul de fisurare şi carstificare este cel mai dezvoltat şi legătura acestora cu tectonica şi geomorfologia zonei; d) modul de alimentare a formaţiunii acvifere, extensiunea bazinului de alimentare şi poziţia sectoarelor cu alimentarea cea mai intensă; e) evaluarea resurselor exploatabile; f) calitatea apei; g) variaţiile în timp ale chimismului; h) condiţiile constructive privind realizarea captării vor fi precizate la pct. 3 "Indicaţiile practice privind proiectarea şi dimensionarea forajelor de captare a apelor subterane din zona costieră". 2.1.1.2. În cazul apelor subterane freatice - apă de mică adâncime, cu nivel liber: a) structura geologică a stratului acvifer şi limitele acestuia; b) hărţi hidrogeologice cuprinzând dezvoltarea stratelor acvifere freatice, materializate prin izolinii ale adâncimii şi culcuşului patului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adâncimii şi cotei nivelului hidrostatic - hidroizobate şi hidroizohipse, conductivităţii hidraulice - hidroizoperme, coeficientul de cedare etc.; c) hărţi hidrochimice cuprinzând repartiţia teritorială a variaţiei chimismului apei materializate prin izolinii ale mineralizaţiei totale, ale conţinutului de cloruri, sulfaţi, carbonaţi, bicarbonaţi, sodiu, magneziu, potasiu, fier, precum şi de nitraţi, nitriţi, substanţe organice, dacă este cazul; d) variaţia nivelului hidrostatic în timp, acolo unde există foraje de observaţie din cadrul Reţelei hidrogeologice naţionale; e) granulozitatea stratului acvifer, pentru stratele acvifere granulare; f) indicaţii asupra permeabilităţii formaţiunilor geologice acoperitoare; g) indicaţii asupra legăturii dintre stratul acvifer şi cursurile de ape permanente sau temporare; h) coeficientul de infiltraţie; i) rezervele şi resursele naturale ale stratului acvifer ce urmează a se capta; j) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalentă amortizării lucrărilor de captare, considerată de circa 30 de ani = 10.000 de zile; k) condiţiile privind asigurarea zonelor de protecţie sanitară; l) aprecieri asupra calităţii apei, cu indicarea posibilităţilor de folosire ca apă potabilă, industrială sau pentru folosinţe agricole. 2.1.1.3. În cazul apelor subterane sub presiune - ape de medie şi mare adâncime cu nivel ascensional sau artezian: a) structura geologică a stratului acvifer la limitele acestuia, în special a zonelor de alimentare şi de descărcare, în vederea alegerii schemei optime de calcul; b) hărţi hidrogeologice cuprinzând dezvoltarea stratelor acvifere sub presiune, materializate prin izolinii ale adâncimii coperişului şi culcuşului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adâncimii şi cotei nivelului piezometric - hidroizobate şi hidroizopieze, conductivităţii hidraulice - hidroizoperme, transmisivităţii - izotransmisivităţii, coeficienţii de înmagazinare; c) hărţi hidrochimice cuprinzând repartiţia teritorială a variaţiei chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizaţiei actuale totale, ale densităţii totale, ale conţinutului de anioni şi cationi; d) indicaţii asupra formaţiunilor geologice existente în coperişul şi culcuşul orizontului acvifer sub presiune; e) rezervele şi resursele naturale ale stratului acvifer; f) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalentă amortizării lucrărilor de captare, considerată de circa 30 de ani. 2.1.1.4. Concomitent cu studiul hidrogeologic preliminar se execută alte două studii complementare, dar absolut necesare fazelor următoare de definitivare a captărilor de apă din subteran. 2.1.1.4.1. Studiul topografic al zonei costiere luate în considerare, prin care se realizează: a) planul de situaţie; b) profilele topografice; c) detaliile de planimetrie şi nivelment, la scările corespunzătoare fazei de proiectare respective; d) localizarea tuturor forajelor de studii sau de exploatare existente pe planurile de situaţie; e) evidenţierea limitelor de proprietăţi şi natura juridică a proprietăţii, a zonelor construite, ale terenurilor degradate, indicarea incintelor industriale, zootehnice, agricole, hoteliere sau de agrement, a depozitelor de reziduuri etc.; f) evidenţierea pe planul de situaţie a căilor de comunicaţii şi a reţelei hidrografice, cu localizarea posturilor hidrometrice, a construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice, reţelelor edilitare subterane, precum şi a surselor de poluare. 2.1.1.4.2. Investigaţiile geofizice vor fi realizate atât în forajele existente prin carotaj electric, pentru a pune în evidenţă eventualele intruziuni marine în perimetrul interesat, cât şi prin metoda "sondajului electric vertical" SEV, care poate indica unele limite între strate, zonele acvifere carstice, direcţiile de curgere ale afluxului subteran; aceste elemente stau la baza alegerii amplasamentelor forajelor de explorare, exploatare şi ale forajelor şi piezometrelor de observaţii şi măsurători. 2.1.1.5. Studiul hidrogeologic preliminar, elaborat de o unitate certificată de autoritatea publică centrală pentru gospodărirea apelor, trebuie supus expertizei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Laboratorul de Hidrogeologie şi Izotopi de Mediu, care va întocmi un referat de specialitate prin care să ateste oportunitatea şi corectitudinea soluţiilor de captare propuse. Studiul hidrogeologic preliminar şi referatul expertizei vor face parte integrantă din documentaţia pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor de la Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral. 2.1.2. Studiul hidrogeologic definitiv Studiul hidrogeologic definitiv este întocmit de unitatea care a elaborat studiul preliminar împreună cu proiectantul captării, cu respectarea dispoziţiilor pct. 2.1.1. În cadrul acestui studiu se stabilesc: debitul captării, numărul forajelor de explorare-exploatare necesare, al forajelor de observaţie şi al piezometrelor de urmărire a evoluţiei frontului de intruziune a apei sărate, numărul orelor de pompare experimentală, al analizelor granulometrice, chimice, bacteriologice şi biologice, în funcţie de gradul de cunoaştere a condiţiilor hidrogeologice din zonă şi a caracteristicilor ce se cer captării. 2.1.2.1. Pentru prevenirea apariţiei fenomenului de intruziune a apei marine în instalaţiile de captare, forajele de explorare-exploatare proiectate vor fi însoţite de cel puţin 3 piezometre amplasate pe două direcţii principale, astfel încât să existe posibilitatea aprecierii cu mai multă acurateţe a parametrilor hidrodinamici şi în special a razei de alimentare. Mărimea razei de alimentare este determinantă în aprecierea distanţei necesare de amplasare a forajelor de captare faţă de ţărmul mării. Suplimentar, pentru urmărirea evoluţiei frontului de intruziune a apei sărate este necesar un număr de foraje de observaţie amplasate perpendicular pe direcţia ţărmului mării, prin care urmează să se determine raportul
Cl
───────────
CO(3) + HCO(3)
la un interval de două săptămâni. Numărul acestor foraje este în funcţie de distanţa de la ţărmul mării până la forajul sau aliniamentul de foraje de captare, astfel încât distanţa dintre forajele de observaţie să nu depăşească aproximativ 50 m. Amplasamentul, diametrul şi adâncimea forajelor de observaţie şi ale piezometrelor vor fi stabilite după execuţia forajelor de explorare-exploatare şi interpretarea tuturor rezultatelor obţinute. 2.1.2.2. Memoriul tehnic cuprinde completarea elementelor menţionate la studiul preliminar cu cercetările noi efectuate prin foraje la pompări, observaţii, măsurători, analize chimice, descrierea schemelor de calcul adoptate. În concluzie, va fi recomandată soluţia optimă de captare. 2.1.2.3. Hărţile, piesele desenate şi tabelele centralizatoare vor cuprinde: - planuri de situaţie privind dezvoltarea stratelor acvifere conform pct. 2.1.1.1, 2.1.1.2, 2.1.1.3; - planuri de situaţie, cu zonarea chimismului apelor subterane; - piese desenate cuprinzând: secţiuni hidrogeologice, bloc-diagrame geologice, coloane stratigrafice ale forajelor de explorare-exploatare, diferite diagrame şi reprezentări grafice utilizate în schemele de calcul etc; - tabelele centralizatoare vor cuprinde: centralizarea datelor pompărilor experimentale, analizelor fizico-chimice ale apei, elementelor meteorologice şi hidrologice folosite în calculele de bilanţ. 2.1.2.4. Forajele se execută în amplasamente astfel alese încât să poată pune în evidenţă condiţiile hidrogeologice ale surselor de ape subterane. Forajele trebuie astfel executate încât să permită izolarea fiecărui strat sau complex acvifer. 2.1.2.5. Forajele de explorare-exploatare se amenajează cu coloane perforate, echipate cu filtre de pietriş mărgăritar, în funcţie de granulometria stratului acvifer, sau fără coloane filtrante, ca în cazul acviferelor cantonate în roci fisurale sau carstice. Forajele pot fi executate: - în sistem uscat; - în sistem hidraulic, cu sau fără carotaj mecanic continuu ori intermitent şi carotaj electric sau radioactiv; - în sistem mixt, foraj hidraulic până la acoperişul stratului acvifer, urmând ca traversarea stratului acvifer care se captează să se facă în sistem uscat. 2.1.2.6. Caracteristicile granulometrice ale acviferului vor fi determinate pe probe luate din metru în metru sau la schimbarea de strat. 2.1.2.7. Rezultatele măsurătorilor nivelurilor piezometrice în forajele de explorare-exploatare şi în forajele de observaţie se vor concretiza prin realizarea hărţilor cu hidroizohipse sau hidroizopieze în timpul pompărilor experimentale din forajele singulare sau din grupurile de foraje, prin care se realizează o simulare preliminară a exploatării. 2.1.2.8. Modul de desfăşurare a pompărilor experimentale, parametrii care se determină în aceste faze, distanţele dintre forajele din care se execută pompările experimentale şi piezometre, precum şi calculul parametrilor hidrogeologici principali care vor sta la baza dimensionării sistemului de captare sunt prevăzute la pct. 3, 4 şi 5. 3. Indicaţii practice privind proiectarea şi dimensionarea forajelor de captare a apelor subterane din zona costieră 3.1. În faza de dimensionare a forajelor de captare 3.1.1. Elementele de bază pentru proiectare sunt următoarele: - necesarul de apă; - debitul necesar a fi captat printr-un foraj; - calitatea apei necesare; - variaţiile nivelului piezometric; - parametrii dimensionali ai acviferului H şi M şi hidraulici K, T, S şi R, distanţa faţă de sursele de alimentare; - caracterul acviferului luat în considerare: freatic sau sub presiune, cu sau fără drenanţă; alimentare din precipitaţii sau alimentare artificială, timpul de realimentare sau de refacere a rezervelor. 3.1.2. Dimensionarea filtrului - tipul şi diametrul coloanei filtrante, suprafaţă activă, tipul filtrului invers: - după curbele granulometrice; - după formule empirice: Gross, Sichardt, Allen-Hazen etc.; - după numărul Reynolds. 3.1.3. Dimensionarea diametrului interior al coloanei de foraj şi al filtrului: condiţie necesară - viteza ascensională a apei în coloana de foraj să nu depăşească 1 m/s.
Q(0)
D(i)= radical din ──── , în care:
Pi
─── V(0)
4
Q(0) = debitul necesar (mc/s); V(0) = viteza ascensională (1 m/s). 3.1.4. Stabilirea suprafeţei de contact dintre filtru şi acvifer
Q(0)
S = ────── , în care:
V(a)
S = suprafaţa de contact necesară (mp); Q(0) = debitul necesar (mc/s); V(a) = viteza admisă de intrare a apei în foraj (m/s). Viteza admisibilă se calculează astfel: - după Gross: V(a) = 2 ● d(10) [d(10) în metri]; - după Sichardt:
radical K
V(a) = ───────── [K în metri];
30
- după Allen-Hazen:
0,2 ● 10^-3
V(a) = 3,5 ● d(10) sau V(a) = ──────────────
radical K
3.1.5. Lungimea necesară a filtrului sau a filtrului de pietriş mărgăritar:
S
l = ───── (m),
Pi ● D
3.1.6. Calculul denivelărilor produse de curgerea prin stratul acvifer şi prin interiorul filtrului, denumite pierderi de sarcină: 3.1.6.1. Pierderea de sarcină datorată formaţiunii acvifere - S(0): - se calculează după ecuaţiile curgerii apei prin medii poroase sau fisurale, conform tipului de acvifer existent: cu nivel liber sau sub presiune, cu sau fără drenanţă; cu legături hidraulice etc.; - pentru un strat cu nivel liber:
Q(0) R
S(0) = ──────────────── ln ────── ;
S(0) gama(0)
2 Pi k(H - ──── )
2
R = 2S(0) radicalKH, in care:
Q(0) = debitul necesar (mc/s); K = conductivitatea hidraulică a acviferului (m/s); H = înălţimea nivelului hidrostatic faţă de culcuşul stratului acvifer freatic (m); R = raza de alimentare a forajului de captare (m); - pentru un strat sub presiune:
Q(0) R
S(0) = ─────── ln ; ────── ;
2 Pi KM gama(0)
R = 10 ● S(0) radical K;
- pentru un strat acvifer cu drenanţă:
Q(0) 1,123 ● lambda
S(0) = ─────── ln ────────────── în care
2 Pi KM gama(0)
lambda = radical(HKC), unde:
lambda²
C = ────── [C si K se determină de la pompările experimentale];
KH
lambda = factorul de drenanţă;
K'
C = coeficientul de drenanţă = ─── ,
M'
unde K' şi M' sunt conductivitatea hidraulică, respectiv grosimea stratului acoperitor semipermeabil; - pentru un foraj situat în apropierea râului:
Q(0) 2L
S(0) = ────── ln ────── , în care L = distanţa de la foraj la râu.
2Pi KM gama(0)
3.1.6.2. Pierderile de sarcină datorate penetrării parţiale:
Q(0) 1-p α k f h f h f
delta S(0)= ───── ● ─── ● ln ───────,cu: p = ─── sau p = ───── ,
2Pi KH p gama(0) H H-S(0)
în care h f = lungimea filtrului; α = în funcţie de gradul de penetrare - p - şi de gradul de excentricitate a filtrului; - pentru strate acvifere cu nivel liber, ţinându-se seama de faptul că grosimea stratului saturat depinde de denivelare, relaţia devine:
Q(0) 1 - p α f
delta S(0) ● 2H = ──── ● ───── ● ln ────────
Pi K p gama(0)
care trebuie corelată cu expresia: H(2) - h^2(0) , astfel încât: H(2) - h^2(0) penetrare parţială = [H(2) - h^2(0)] penetrare totală + deltaS(0)● 2H În acest fel gradul de penetrare - p - şi excentricitatea - e - sunt mai bine corelate cu adâncimea nivelului dinamic - h(0) - pentru foraje cu penetrare totală. 3.1.6.3. Denivelarea datorată perforării parţiale a filtrului -Delta l se calculează după relaţia:
┌ ┐
Q(0) 1 2a │ 2 1 1 │
Delta l = ───── ● ── ● ─── ● ln│── ● ─── ● ────── │,
2Pi KH p PiD │Pi n(p) 1-n(c)│
└ ┘
în care: n(p) = gradul de perforare; p = gradul de penetrare; n(c) = gradul de colmatare; a = intervalul dintre deschiderile fantelor filtrului. În cazul introducerii unui filtru de pietriş mărgăritar aceste pierderi devin neglijabile. 3.1.6.4. Pierderile de sarcină prin filtrul de pietriş mărgăritar [Delta(2)] are următoarea expresie:
Q(0) gama(w)
Delta(2) = ─────────── ● ln ─────── , in care:
2PiK(w)h(w) gama(0)
K(w) = conductivitatea hidraulică a filtrului de pietriş mărgăritar (m/s); h(w) = lungimea filtrului de pietriş mărgăritar (m); ă(w) = diametrul filtrului de pietriş mărgăritar (m). În cazul aplicării filtrelor de pietriş mărgăritar, pierderile de sarcină sunt neglijabile, de obicei aceste tipuri de filtre mărind considerabil conductivitatea hidraulică în imediata apropiere a forajului - ă(w). 3.1.6.5. Pierderea de sarcină produsă prin trecerea apei prin coloana filtrantă - Delta(3):
V^2(e)
Delta(3) = (2,5) ● ──── , in care:
2g
1 1
V(e) = V(a) ─── ● ───
S(a) S(1)
V(e) = viteza de circulaţie a apei prin filtru;
Q(0)
V(a) = viteza admisă = ──────────── 0,002 m/s pentru nisipuri (după Gross);
2Pi gama(0)●l
S(a) = suprafaţa activă a filtrului, în funcţie de tipul acestuia, care poate varia de la 5% la 20% din suprafaţa totală a filtrului; S(1) = suprafaţa liberă = S(totală) - S(colmatată); S(c) = suprafaţa colmatată a filtrului. 3.1.6.6. Pierderea de sarcină datorată factorului de fricţiune prin filtru şi prin coloana de foraj - Delta(4):
1 h 1 V²(0)
Delta(4) = ( ─ ● lambda(s) ● ── + lambda(c)─── + 2 ) ● ──── ,
3 D D 2g
în care: lambda(s) = factorul de fricţiune al filtrului, care poate fi cuprins între 0,025 - 0,04; lambda(c) = factorul de fricţiune pentru coloana de foraj, care poate fi de 0,02;
Q(0)
V(0) = ──── , care trebuie să fie cuprinsă între 0,5 -1 m/s -
Pi D²
────
4
viteza de circulaţie ascensională a apei prin coloana şi filtrul forajului. 3.1.6.7. Denivelarea totală în interiorul coloanei de filtru este constituită din suma pierderilor de sarcină menţionate, adică: S(i) = S(0)+Delta S(0)+Delta(1)+Delta(3)+Delta(4)+Delta(2)(m) Denivelarea totală la exteriorul coloanei de filtru este constituită din suma primelor trei pierderi de sarcină menţionate, plus Delta(2) S(e) = S(0) + DeltaS(0) + Delta(1) + Delta(2)(m) 3.2. Verificarea menţinerii regimului laminar de curgere Regimul laminar de curgere în forajele de captare este verificat prin valoarea numărului Reynolds, care are următoarea expresie:
V(a) ● d(10)
R(1) = ──────────── , în care:
V
V(a) = viteza admisă (m/s);
d(10) = diametrul corespunzător procentului de 10% de pe curba granulometrică a stratului acvifer; V = viscozitatea cinematică a apei, care este de 1,3 ● 10^-6 mp/s, la temperatura de 10°C. Numărul Reynolds nu trebuie să depăşească valoarea cuprinsă între 1-2. Depăşirea acestei valori semnifică instalarea unui regim de curgere turbulentă, care implică o serie de consecinţe defavorabile în regimul de curgere a apei prin forajul de captare, cum sunt înnisipările rapide, colmatarea filtrului etc. Cu valoarea transmisivităţii cinematice menţionată, viteza admisibilă de intrare a apei în foraj, dedusă din valoarea numărului Reynolds, are următoarea expresie:
2 ● 10^-6
V(a) < ──────────── (m/s)
d(10)
3.3. În cazul în care nu se prevede realizarea unui filtru invers de pietriş mărgăritar, se calculează viteza admisă de intrare a apei prin fantele filtrului dimensionat după d(40) şi d(80). Lăţimea fantei va trebui să fie de (1/2-1/3).d(40) la d(80). În aceste cazuri, la calculul vitezei admise se iau în considerare diametrul coloanei de filtru şi lungimea filtrului, după care se verifică valoarea numărului Reynolds, care, în aceste cazuri, poate depăşi cu mult valoarea de 1-2. Rezultă că aplicarea unui filtru invers de pietriş mărgăritar este absolut necesară, dimensionarea filtrului de pietriş mărgăritar efectuându-se după regulile cunoscute: a) pietrişul mărgăritar pentru fiecare filtru artificial va fi dimensionat cu d(15) şi d(85) şi cu un factor care să nu depăşească 1,4; b) limita inferioară a diametrului pietrişului mărgăritar de la exteriorul filtrului de pietriş care ia contact cu stratul acvifer trebuie să fie astfel: - mai mic de 4 x d(85) al celui mai fin material din stratul acvifer; - mai mare de 4 x d(15) al celui mai grosier material din stratul acvifer; c) folosirea unui filtru cu o suprafaţă activă mai mare decât aceea luată în considerare de proiectant; d) mărirea lungimii filtrului, dacă stratul acvifer permite acest lucru, care măreşte gradul de penetrare a acviferului şi, implicit, micşorează pierderile de sarcină datorate imperfecţiunii forajului după gradul de deschidere; e) aplicarea unui filtru cu unul sau mai multe strate de pietriş mărgăritar, confecţionate de la suprafaţă şi dimensionate conform celor menţionate anterior la prezentul punct. 3.4. În cazul stratelor acvifere cantonate în formaţiuni calcaroase fisurate sau carstice, cum este cazul acviferelor din zona costieră a litoralului românesc, relaţia de dimensionare a coloanei de admisie a apei este de forma celei prezentate anterior, adică:
Q(0)
S = ──── , în care:
V(a)
S = suprafaţa de admisie a apei în forajul care este netubat (mp); Q = debitul necesar (mc/s); V(a) = viteza de admisie a apei în foraj (m/s), V(a) = radical(l) în care: K = conductivitatea hidraulică a acviferului (m/s); l = gradientul hidraulic (adimensional);
dh s
i = ── = ── , unde s = denivelarea (m), înregistrată la
ds R
pompările experimentale, corespunzătoare debitului Q (mc/s); R = raza de alimentare a forajului de captare (m), care se calculează cu relaţia:
S(1). log r(2) - S(2) . log r(1)
log R(p) = ─────────────────────────────── , pentru curgere
S(1) - S(2) permanentă, sau
R(p) = 1,5 ● radical(at), pentru curgere nepermanentă, unde: a = coeficientul de piezoconductibilitate (mp/s); t = timpul pentru care se calculează raza de alimentare (s). 4. Indicaţii asupra modului de determinare a debitului şi denivelării optime de exploatare prin forajele de captare Debitul optim de exploatare al forajelor amplasate în zona costieră se determină conform SR 1629-2/96 "Captarea apelor subterane prin puţuri - Prescripţii de proiectare" - paragraful 2.3. -, pornindu-se de la debitul admisibil al coloanei filtrante al unui foraj - Q(e) , care se determină cu relaţia: Q(e) = Pi ● d(e) ● l(f) ● V(a) (mc/s), în care: d(e) = diametrul forajului de captare (m); l(f) = lungimea coloanei filtrante (lungimea activă a filtrului) (m); V(a) = viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în filtru (m/s). Viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în filtru V(a) se determină cu relaţia:
radical K
V(a) = ───────── , în care:
15
K = conductivitatea hidraulică medie (m/s). Curba de indicaţie a debitelor în funcţie de denivelările corespunzătoare pentru trei trepte de pompare va pune în evidenţă denivelarea corespunzătoare debitului optim - Q(e). 4.1. În cazul captării acviferului freatic cantonat în formaţiunile cuaternare din zona costieră, conform relaţiei Ghyben-Herzberg, pentru evitarea apariţiei fenomenului de intruziune a apei sărate din mare, denivelarea maximă admisă nu trebuie să depăşească nivelul mării. În apropierea mării (până la 500 m distanţă), denivelările admise vor fi foarte mici. În consecinţă, debitele posibil a fi captate sunt foarte reduse, ceea ce nu justifică investiţiile destul de mari pentru realizarea sistemului de captare. În cazul captării orizonturilor acvifere sub presiune, cum sunt cele cantonate în formaţiunile sarmaţiene până la adâncimi de 70-80 m, au fost înregistrate intruziuni ale apelor sărate, după o perioadă relativ scurtă, la distanţe mai mici de 1.500 m de ţărmul mării. Aceste situaţii au fost semnalate în subzonele: a) Costineşti - prin două foraje cu adâncimi de 80 m, situate la 700-800 m distanţă de ţărmul mării; b) Biruinţa, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanţă de ţărmul mării. Rezultă că, în cazul captărilor din acviferele situate în complexul mediu al Sarmaţianului, pentru evitarea fenomenului de intruziune a apei sărate, este absolut necesar ca forajele de captare să fie amplasate la o distanţă de 1.500-2.000 m faţă de ţărmul mării. 4.2. Limitări de ordin hidrodinamic: a) Denivelările produse sub nivelul mării în forajele de captare ale orizonturilor acvifere freatice din zona costieră, amplasate la o distanţă de aproximativ 1.000 m faţă de ţărmul mării, vor provoca intruziunea apei sărate într-un timp care trebuie aproximat prin observaţii asupra vitezei de avansare a frontului apă dulce-apă sărată. b) Captările din stratele acvifere sub presiune din formaţiunile sarmaţiene vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 1.500-2.000 m faţă de ţărmul mării. Şi în cazul acestor captări, urmărirea avansării frontului de apă sărată este absolut obligatorie. În ambele cazuri, debitele forajelor de captare vor fi micşorate cu aproximativ 20%, urmărindu-se zilnic sau săptămânal evoluţia frontului de separaţie apă sărată-apă dulce. Prin încercări succesive se va stabili debitul maxim exploatabil în situaţia în care frontul intruziunii va rămâne stabil. 4.3. Dimensionarea frontului de captare constituit dintr-un număr finit de foraje se realizează cu respectarea SR 1629-2/89, paragrafele 2.3.3.1-2.3.3.7. 4.4. Testul de eficienţă a fiecărui foraj de captare se va realiza conform SR 1629-2/89, paragrafele 3.1.1-3.1.6. 4.5. Toate forajele de captare trebuie să fie dotate cu aparatură corespunzătoare de măsurare a debitelor ce se exploatează şi a nivelului apei din puţ, măsurându-se atât nivelul piezometric, cât şi nivelul dinamic. Aceste date vor fi consemnate în registrul de evidenţă zilnică a debitelor şi nivelurilor. 4.6. Lunar, din fiecare foraj de captare se prelevează probe de apă pentru analiză chimică, conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, în special pentru urmărirea raportului
Cl
───────────
CO(3)+HCO(3)
care dă indicaţii asupra posibilei intruziuni a apei sărate. 4.7. Pe baza programului de urmărire instituit la nivelul fiecărui sistem de captare, beneficiarul trebuie să consemneze comportarea în timp a sursei, în scopul obţinerii de date care să permită aprecieri asupra necesităţii unor lucrări de remediere. 4.8. Studiul definitiv al captării care inserează toate datele rezultate prin execuţia lucrărilor, măsurătorilor şi testelor de debit şi chimism efectuate va fi înaintat Administraţiei Naţionale "Apele Române", ca parte integrantă a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor (un exemplar) şi Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, pentru înregistrarea informaţiilor în Fondul naţional de date hidrogeologice (un exemplar). 5. Amplasarea piezometrelor şi a forajelor de monitorizare a evoluţiei nivelurilor şi a calităţii apei în procesul de exploatare 5.1. Distanţele dintre forajele de captare şi piezometre vor fi următoarele:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Modul de Distanţa minimă în m
Tipul stratului acvifer manifestare ───────────────────────
a acviferului până la până la
piezometrul 1 piezometrul 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nisipuri fine şi medii Ape sub presiune 85 150
Ape freatice 12 16
Nisipuri grosiere Ape sub presiune 200 450
Ape freatice 15 32
Pietrişuri cu nisip grosier Ape sub presiune 200 450
Ape freatice 25 40
Roci fisurate sau cavernoase Ape sub presiune 85 150
Ape freatic 30 55
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5.2. Distanţele dintre forajele de captare şi forajele de monitorizare a chimismului apelor captate vor fi cele indicate în figura de mai jos.
MARE
▲
│ 20 I
▼
─────────────●──────────────────────●──────────────────────
▲
│ 50 II
▼
─────────────●──────────────────────●──────────────────────
▲
│ 50 III
▼
─────────────●──────────────────────●──────────────────────
▲
│ 50
▼
─────────────o────────────o─────────────┬────────────┬─────
│ 200-500 m │ 200-500 m │
<──────────│───────────── >
_____________ ● Foraje de probare chimică sau electrometrică o Foraj de captare 5.3. Probarea chimismului în forajele de monitorizare ilustrate în această figură va fi realizată la datele de 1 şi 15 ale fiecărei luni.
Cl
În momentul în care raportul ─────────────
CO(3) + HCO(3)
atinge valoarea de 6,6 pe primul aliniament (I), ceea ce indică o contaminare moderată cu apă sărată, se vor efectua analize chimice şi pe aliniamentul II. Dacă pe acest aliniament sunt înregistrate raporturi de 2,8, se vor lua măsuri de reducere a debitelor de exploatare cu aproximativ 20% şi se va urmări săptămânal evoluţia raporturilor pe primele două aliniamente. Prin tatonări succesive se poate ajunge la o stabilizare a frontului de invazie a apei sărate prin reglarea debitelor de exploatare. 6. Obligaţiile beneficiarului captării pentru monitorizarea evoluţiei piezometrice şi a chimismului apei captate Beneficiarul captării are următoarele obligaţii: a) să urmărească în permanenţă evoluţia piezometrică şi evoluţia chimismului prin piezometrele şi forajele de probare a chimismului şi să ia măsurile necesare pentru stoparea procesului de invazie a apelor sărate, în cazul în care acesta devine iminent; b) să raporteze trimestrial Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral situaţia piezometrică şi a evoluţiei limitei apă dulce-apă sărată; c) să se conformeze restricţiilor de debit impuse de autoritatea zonală de gospodărire a apelor şi să solicite sprijinul pentru asigurarea debitelor necesare pentru alimentarea cu apă potabilă printr-o redistribuţie zonală; d) să fie racordat la o reţea de distribuţie de rezervă, care va putea asigura necesarul de apă în situaţii critice. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
