Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 888 din 9 noiembrie 2018 privind aprobarea descrierii distincţiilor naţionale, procedurile de înaintare a propunerilor, criteriile de acordare a distincţiilor, precum şi cazurile de retragere
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 972 din 16 noiembrie 2018
Având în vedere prevederile cap. VII din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 alin. (6), al art. 2 alin. (5), al art. 3 alin. (5) şi al art. 4 alin. (7) din Legea nr. 91/2018 privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi Centenarul Marii Uniri,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) Se aprobă descrierea Medaliei Comemorative „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului“, prevăzută în anexele nr. 1 şi 1A.
(2) Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului“ se acordă entităţilor şi persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 91/2018 privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului şi Centenarul Marii Uniri.
(3) În formularea şi motivarea propunerilor pentru acordarea medaliei prevăzute la alin. (1) se au în vedere următoarele criterii:
a) realizarea de acţiuni concrete şi constante de promovare a semnificaţiei Războiului pentru Întregirea Neamului;
b) realizarea şi/sau promovarea creaţiilor ştiinţifice, artistice, educative cu privire la Războiul pentru Întregirea Neamului;
c) realizarea de proiecte de restaurare, conservare şi punere în valoare a mormintelor şi a operelor comemorative de război din Războiul pentru Întregirea Neamului;
d) colecţionarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a materialelor documentare legate de Războiul pentru Întregirea Neamului;
e) editarea, traducerea materialelor de promovare a Războiului pentru Întregirea Neamului.
ART. 2
(1) Se aprobă descrierea Medaliei Aniversare „Centenarul Marii Uniri“, prevăzută în anexele nr. 2 şi 2A.
(2) Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri“ se acordă persoanelor fizice sau entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 91/2018.
(3) În formularea şi motivarea propunerilor pentru acordarea medaliei prevăzute la alin. (1) se au în vedere următoarele criterii:
a) realizarea de acţiuni concrete şi constante de promovare a valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire din 1918;
b) realizarea şi/sau promovarea creaţiilor ştiinţifice, artistice, educative cu privire la valorile în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire din 1918;
c) realizarea de acţiuni de promovare a evenimentelor şi personalităţilor care au contribuit la făurirea unităţii naţionale şi a statului modern român;
d) colecţionarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a materialelor documentare legate de făurirea unităţii naţionale şi a statului modern român;
e) editarea, traducerea şi promovarea materialelor documentare legate de făurirea unităţii naţionale şi a statului modern român.
ART. 3
Distincţiile naţionale prevăzute la art. 1 şi 2 se conferă, prin decret, de către Preşedintele României, la propunerea motivată a autorităţilor prevăzute la art. 1 alin. (4) din Legea nr. 91/2018.
ART. 4
(1) Propunerile pentru acordarea distincţiilor naţionale prevăzute la art. 1 şi 2 trebuie să fie temeinic motivate, iar sinteza acestei motivaţii se înscrie în brevetul de conferire a distincţiei.
(2) Propunerile se transmit autorităţilor care acordă distincţiile naţionale, cu cel puţin 30 de zile înainte de data anunţată pentru conferirea acestora. Propunerile se vor adresa Preşedintelui României, împreună cu un dosar care să cuprindă datele de identificare a persoanei/instituţiei propuse spre decorare şi motivarea propunerii.
(3) Termenul maxim pentru acordarea acestor distincţii naţionale îl reprezintă sfârşitul anului 2020.
(4) Pentru persoanele fizice, în propunere se menţionează: numele şi prenumele, cu iniţiala tatălui, cetăţenia, denumirea distincţiei naţionale care se propune, precum şi motivaţia propunerii.
(5) Pentru persoanele juridice, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile administrativ-teritoriale, în propunere se menţionează: denumirea, ţara, denumirea distincţiei naţionale care se propune, precum şi motivaţia propunerii.
(6) Brevetul reprezintă documentul oficial prin care se atestă conferirea distincţiei naţionale.
(7) Brevetul are imprimată pe suprafaţa sa stema ţării şi are înscrise date privind: denumirea distincţiei naţionale, numărul şi data decretului de conferire, precum şi numele şi prenumele posesorului, cu iniţiala tatălui, precum şi instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, când este cazul, sau datele de identificare a instituţiei şi a reprezentantului său legal şi meritele pentru care se acordă distincţia naţională. Pentru militari şi unităţile militare se trece şi denumirea unităţii militare.
(8) Brevetele sunt validate sub semnătura autografă sau parafa Preşedintelui României şi sunt contrasemnate de cancelarul ordinelor.
ART. 5
(1) Distincţiile naţionale prevăzute la art. 1 şi 2 pot fi acordate persoanelor care nu au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate.
(2) În cazul acordării medaliei în favoarea unor persoane juridice, înmânarea acesteia se face către reprezentantul legal sau cel desemnat.
(3) Instituţiile care înaintează propunerile îşi asumă răspunderea cu privire la integritatea morală şi profesională a celor propuşi pentru a fi decoraţi.
(4) Condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate a titularului medaliei duce la retragerea acesteia.
(5) Retragerea se face la propunerea Cancelariei ordinelor sau, după caz, a autorităţii care a formulat propunerea, prin decret semnat de către Preşedintele României.
(6) Persoanele cărora li s-a retras medalia sunt obligate să o restituie împreună cu brevetul.
ART. 6
(1) Se aprobă descrierea Medaliei Parlamentare „România Centenară“, prevăzută în anexele nr. 3 şi 3A.
(2) Medalia Parlamentară „România Centenară“, distincţie parlamentară, se conferă, prin hotărâre, de către Parlamentul României instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 91/2018.
ART. 7
Se aprobă descrierea Distincţiei Parlamentare „100 de ani recunoştinţă“, prevăzută în anexele nr. 4 şi 4A, care se conferă, prin hotărâre, de către Parlamentul României instituţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 91/2018.
ART. 8
(1) Medalia şi distincţia prevăzute la art. 6 şi 7 se acordă împreună cu un brevet, ce reprezintă documentul oficial prin care se atestă conferirea acestora.
(2) Brevetul are imprimată pe suprafaţa sa stema ţării, împreună cu stemele Camerei Deputaţilor şi Senatului, având înscrise date precum: denumirea distincţiei, numărul şi data decretului de conferire, precum şi datele de identificare a instituţiei ce primeşte distincţia, dar şi meritele pentru care este acordată distincţia.
(3) Brevetele sunt validate sub semnătura autografă a preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.
ART. 9
Se aprobă descrierea Medaliei de onoare „Loc al Războiului pentru Întregirea Neamului“, prevăzută în anexa nr. 5.
ART. 10
Se aprobă descrierea Medaliei de onoare „Loc al Marii Uniri“, prevăzută în anexa nr. 6.
ART. 11
(1) Medaliile de onoare prevăzute la art. 9 şi 10 se acordă, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a entităţilor prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 91/2018.
(2) În vederea elaborării hotărârii, entităţile prevăzute la alin. (1) vor înainta Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale propunerile motivate.
ART. 12
Anexele nr. 1, 1A, 2, 2A, 3, 3A, 4, 4A, 5 şi 6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi identităţii naţionale,
George Vladimir Ivaşcu
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Paul Stănescu
Bucureşti, 9 noiembrie 2018.
Nr. 888.
ANEXA 1
Descrierea Medaliei Comemorative „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului“
1. Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului“ este o piesă de formă circulară cu diametrul de 37 mm. În partea superioară a medaliei sunt ataşate două elemente de prindere, orientate în plan vertical şi unite printr-o bară, amplasată în plan orizontal, prin care se trece panglica. Fiecare element are formă octaedrică, cu muchiile uşor bombate, redând unul dintre segmentele care compun „Coloana Infinitului“ de la Târgu Jiu, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi. În cele două capete, fiecare element este completat prin câte o mică sferă, având diametrul de 1 mm, înălţimea totală rezultată fiind de 10 mm. Bara care uneşte cele două elemente are 22 mm.
2. Pe avers, medalia are pe margine un model continuu, în formă de funie, alcătuit prin repetarea simbolului infinitului (∞), model care are lăţimea de 2 mm. Această reprezentare a funiei are relieful săpat în medalie. Suprafaţa câmpului este uşor concavă, redând în planul principal „Arcul de Triumf“ din Bucureşti, puternic reliefat şi având înălţimea de 24 mm, iar în planul secund reversul însemnului Medaliei „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918“ (varianta care a fost bătută cu anii „1916-1919“), acesta din urmă redat sub forma unui relief foarte puţin profilat, relief săpat în medalie, având cele patru extremităţi pornind chiar din marginea suprafeţei câmpului. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 1 A.
3. Pe revers, medalia are suprafaţa câmpului plană. Partea superioară a câmpului este săpată în adâncime, având marginea de sus arcuită în paralel cu marginea medaliei, iar marginea inferioară orizontală, înălţimea maximă a părţii săpate în adâncime fiind de 11 mm; în interiorul acesteia este redat un şir de munţi deasupra cărora zboară, către stânga, o acvilă cu aripile desfăcute, redată natural, ţinând în cioc o cruce cu braţele egale şi piciorul alungit. Restul medaliei conţine inscripţia, redată prin săpare, în adâncime, cu litere majuscule, pe cinci rânduri orizontale: „CENTENARUL/RĂZBOIULUI/PENTRU/ÎNTREGIREA/NEAMULUI“; înălţimea literelor este de 3 mm. În partea inferioară a medaliei este redat, tot în adâncime, anul „2018“; înălţimea cifrelor este de 2 mm. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 1 A.
4. Panglica este din rips moarat, cu lăţimea de 35 mm şi cu înălţimea aparentă de 55 mm, având pe spate un sistem de prindere. Suprafaţa panglicii este roşie, având pe margini, de la interior către exterior, câte o bandă galbenă şi una albastră, late de câte 2 mm. Intensitatea cromatică este: albastru cobalt, galben crom şi roşu vermion.
5. Medalia este confecţionată prin presare din tombac, argintat şi patinat.
6. Cutia si etuiul sunt confecţionate din înlocuitor de piele de culoare alb-bej, fiind căptuşită cu pluş alb în interior, respectiv cu mătase albă pe partea interioară a capacului. Cutia are o închizătoare metalică, precum şi, în interior, un sistem de prindere, pentru a preveni alunecarea medaliei. Pe capacul cutiei sunt imprimate, în foiţă aurie, stema României, precum şi, sub aceasta, denumirea completă a medaliei.
ANEXA 1A
*) Anexa nr. 1A este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului”
sus: proiect avers (stânga) şi revers (dreapta)
jos: proiect culori panglică
ANEXA 2
Descrierea Medaliei Aniversare „Centenarul Marii Uniri“
1. Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri“ este o piesă de formă circulară cu diametrul de 37 mm. În partea superioară a medaliei sunt ataşate două elemente de prindere, orientate în plan vertical şi unite printr-o bară, amplasată în plan orizontal, prin care se trece panglica. Fiecare element are formă octaedrică, cu muchiile uşor bombate, redând unul dintre segmentele care compun „Coloana Infinitului“ de la Târgu Jiu, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi. În cele două capete, fiecare element este completat prin câte o mică sferă, având diametrul de 1 mm, înălţimea totală rezultată fiind de 10 mm. Bara care uneşte cele două elemente are 22 mm.
2. Pe avers, medalia are pe margine un model continuu, în formă de funie, alcătuit prin repetarea simbolului infinitului (∞), model care are lăţimea de 2 mm. Această reprezentare a funiei are relieful săpat în medalie. Suprafaţa câmpului este uşor concavă, redând în planul principal o torţă arzând, cu mânerul şi cupa bogat ornamentate, având înălţimea totală de 31 mm; peste torţă se înfăşoară o panglică cu capetele răsucite, având lăţimea de 3 mm, pe care sunt inscripţionate, de sus în jos, cu litere majuscule şi în adâncime, datele: „1 DECEMBRIE“, „28 NOIEMBRIE“, respectiv „27 MARTIE“; torţa şi panglica sunt puternic reliefate. În planul secund se află reversul însemnului Medaliei „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918“ (varianta care a fost bătută cu anii „1916-1919“), acesta din urmă redat sub forma unui relief foarte puţin profilat, relief săpat în medalie în adâncime, având cele patru extremităţi pornind chiar din marginea suprafeţei câmpului. Între braţele inferioare ale însemnului din planul secund sunt redaţi în înălţime, în plan orizontal, anii „1918“ (în stânga), respectiv „2018“ (în dreapta), înălţimea cifrelor fiind de 3 mm. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 2 A.
3. Pe revers, medalia are o margine înălţată de 2,5 mm, margine având suprafaţa plană, pe care figurează următoarele denumiri, redate de jur-împrejur, cu litere majuscule şi în adâncime: în partea superioară -„ROMÂNIA“, flancată la stânga de „BASARABIA“, iar la dreapta de „BUCOVINA“; din partea dreaptă până în partea stângă - „TRANSILVANIA“/ „BANAT“/„CRIŞANA“/„SĂTMAR“/„MARAMUREŞ“; denumirile „BASARABIA“/„ROMÂNIA“/„BUCOVINA“ sunt încadrate prin câte o floare de colţ stilizată, iar între restul denumirilor este redat câte un punct; înălţimea literelor este de 2 mm, numele „ROMÂNIA“ având spaţii mai mari între litere. Suprafaţa câmpului este uşor concavă şi punctată, înfăţişând cadrul geografic definitoriu pentru istoria poporului român, redat sub forma unui relief foarte puţin profilat, peste care este înfăţişată inscripţia, redată în înălţime, cu litere majuscule, pe trei rânduri orizontale: „CENTENARUL/MARII/ UNIRI“; înălţimea literelor este de 4 mm. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 2 A.
4. Panglica este din rips moarat, cu lăţimea de 35 mm şi cu înălţimea aparentă de 55 mm, având pe spate un sistem de prindere. Suprafaţa panglicii este albastră, având pe margini, de la interior către exterior, câte o bandă galbenă şi una roşie, late de câte 2 mm. Intensitatea cromatică este: albastru cobalt, galben crom şi roşu vermion.
5. Medalia este confecţionată prin presare, din tombac, argintat şi patinat.
6. Cutia si etuiul sunt confecţionate din înlocuitor de piele de culoare alb-bej, fiind căptuşită cu pluş alb în interior, respectiv cu mătase albă pe partea interioară a capacului. Cutia are o închizătoare metalică, precum şi, în interior, un sistem de prindere, pentru a preveni alunecarea medaliei. Pe capacul cutiei sunt imprimate, în foiţă aurie, stema României, precum şi, sub aceasta, denumirea completă a medaliei.
ANEXA 2A
*) Anexa nr. 2A este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri“
sus: proiect avers (stânga) şi revers (dreapta)
jos: proiect culori panglică
ANEXA 3
Descrierea Medalia Parlamentară „România Centenară“
1. Medalia Parlamentară „România Centenară“ este o piesă de formă circulară cu diametrul de 60 mm.
2. Pe avers, medalia are pe margine o bordură plană în relief, suprafaţa câmpului este uşor concavă, redând în planul principal însemnul distincţiei „Semnul Onorific Vulturul României“, însemn asociat parlamentarilor României, acest însemn fiind redat printr-o acvilă încoronată ce poartă în gheare o sabie şi un sceptru, pe pieptul acestei acvile, central, fiind plasat scutul din centrul stemei României, scut ce reprezintă provinciile istorice ce fac parte din teritoriul ţării, această reprezentare urmând să fie puternic reliefată. În partea superioară, cu litere majuscule, în relief, textul „ROMÂNIA CENTENARĂ“, iar în partea inferioară vor fi trecuţi anii „1918-2018“. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 3A.
3. Pe revers, medalia are pe margine o bordură plană în relief, suprafaţa câmpului este uşor concavă, redând în partea centrală logoul „100 ROMÂNIA“, iar în partea inferioară reprezentarea artistică a unei cununi de laur cu legătura în partea inferioară. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 3A.
4. Medalia este confecţionată prin presare, din tombac, patinat.
5. Cutia şi etuiul sunt confecţionate din înlocuitor de piele de culoare bleumarin cu dimensiunile de 125 x 125 mm. Pe perna de satin din interior este imprimată sigla Centenar, iar pe un colţ este aplicată o panglică tricolor.
ANEXA 3A
*) Anexa nr. 3A este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
proiect avers (sus) şi revers (jos)
ANEXA 4
Descrierea Distincţiei Parlamentare „100 de ani recunoştinţă“
1. Distincţia Parlamentară „100 de ani recunoştinţă“ este realizată sub forma unei plachete, de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile 40 x 60 mm.
2. Pe avers, placheta are pe margine o bordură plană în relief, suprafaţa câmpului este uşor concavă. În partea dreaptă este redată reprezentarea grafică a zeiţei Victoria ce oferă cu ambele mâini un mănunchi format din ramuri de măslin, în semn de recunoştinţă. În partea superioară este trecut numele distincţiei cu litere majuscule „100 DE ANI RECUNOŞTINŢĂ“, numărul 100 făcând parte dintr-o realizare artistică care să cuprindă anii 1918 şi 2018. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 4A.
3. Pe revers, placheta are pe margine o bordură plană în relief, suprafaţa câmpului este uşor concavă, redând în partea centrală o realizare artistică sub forma unui monument închinat celor care au luptat pentru înfăptuirea Marii Uniri. Acest monument este realizat prin 3 haşuri, aceste haşuri fiind reprezentarea culorilor tricolorului, din punct de vedere heraldic, după cum urmează: haşuri orizontale = albastru, suprafaţa punctată mărunt = galben, haşuri verticale = roşu, culorile (haşurile) fiind dispuse conform tricolorului României, de la stânga la dreapta: albastru, galben, roşu. În partea stângă a acestui monument este poziţionată stema Camerei Deputaţilor, iar în partea dreaptă stema Camerei Senatului. În partea superioară este trecut cu litere majuscule textul ROMÂNIA. Reprezentarea grafică este aceea prevăzută în anexa nr. 4B.
4. Placheta este confecţionată prin presare, din tombac, patinat.
5. Cutia pentru această plachetă va fi realizată din lemn de culoarea mahonului cu dimensiunile de 110 x 160 mm, având interiorul de culoare bordo. Pe perna de satin este imprimat logo Centenar, iar pe un colţ este aplicată o panglică tricolor. Etuiul este confecţionat din înlocuitor de piele de culoare bleumarin.
ANEXA 4A
*) Anexa nr. 4A este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
proiect avers (sus) şi revers (jos)
ANEXA 5
Descrierea Medaliei de onoare „Loc al Războiului pentru Întregirea Neamului“
1. Medalia de onoare „Loc al Războiului pentru Întregirea Neamului“ este realizată sub forma unui panou sau sub forma unei plachete, în funcţie de destinaţia unde această distincţie va urma să fie amplasată.
2. Pentru situaţiile în care această distincţie urmează să fie afişată la intrarea în localităţi sau în locuri publice, această distincţie se va executa sub forma unui panou de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 150 x 75 cm. Aceste panouri se vor confecţiona din tablă de oţel zincată, ambutisată pe contur, protejată prin vopsire în câmp electrostatic şi acoperită cu folie reflectorizantă, pe fundal alb. Indicatorul este prevăzut cu sisteme de fixare, acesta fiind fixat pe doi stâlpi de susţinere.
3. Pentru situaţiile în care această distincţie urmează să fie afişată pe imobile, această distincţie se va executa sub forma unei plachete de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 50 x 25 cm. Pentru situaţiile speciale, în funcţie de locul unde vor fi amplasate aceste plachete, dimensiunea se va modifica, respectându-se proporţia 2:1, dar şi desenul din prezenta anexă. Aceste plachete se vor confecţiona din aliaj de cupru, urmând a fi aplicate pe imobile prin încastrare sau cu ajutorul unor sisteme de prindere adaptate fiecărei situaţii.
4. Grafica*) panourilor şi a plachetelor este prevăzută în prezenta anexă. În cazul panourilor, într-un chenar tricolor se vor încadra central, în partea superioară logoul „100 ROMÂNIA 1918-2018 SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ“, iar în partea inferioară textul „LOC AL RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI“. În cazul plachetelor acestea vor avea o bordură exterioară înălţată plană şi se va respecta grafica prezentată anterior, cu precizarea că pentru chenarul tricolor se vor folosi 3 tipuri de haşuri, aceste haşuri fiind reprezentarea culorilor tricolorului, din punct de vedere heraldic, după cum urmează: haşuri orizontale = albastru, suprafaţa punctată mărunt = galben, haşuri verticale = roşu, culorile (haşurile) fiind dispuse conform tricolorului României şi conform graficii prezentate.
*) Grafia este reprodusă în facsimil.
5. Se pot executa şi plachete cu dimensiuni mai mici, de 80 x 40 mm, urmând ca aceste plachete să fie expuse în locuri de onoare, în vitrine, în muzeele locale sau săli de tradiţii. Aceste plachete se vor confecţiona prin presare, din aliaj de cupru, patinat. Cutia pentru această plachetă va fi realizată din înlocuitor de piele de culoare bleumarin cu dimensiunile de 125 x 125 mm. Pe perna de satin din interior este imprimată sigla Centenar, iar pe un colţ este aplicată o panglică tricolor.
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 6
Descrierea Medaliei de onoare „Loc al Marii Uniri“
1. Medalia de onoare „Loc al Marii Uniri“ este realizată sub forma unui panou sau sub forma unei plachete, în funcţie de destinaţia unde această distincţie va urma să fie amplasată.
2. Pentru situaţiile în care această distincţie urmează să fie afişată la intrarea în localităţi sau în locuri publice, această distincţie se va executa sub forma unui panou de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 150 x 75 cm. Aceste panouri se vor confecţiona din tablă de oţel zincată, ambutisată pe contur, protejată prin vopsire în câmp electrostatic şi acoperită cu folie reflectorizantă, pe fundal alb. Indicatorul este prevăzut cu sisteme de fixare, acesta fiind fixat pe doi stâlpi de susţinere.
3. Pentru situaţiile în care această distincţie urmează să fie afişată pe imobile, această distincţie se va executa sub forma unei plachete de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 50 x 25 cm. Pentru situaţiile speciale, în funcţie de locul unde vor fi amplasate aceste plachete, dimensiunea se va modifica, respectându-se proporţia 2:1, dar şi desenul din prezenta anexă. Aceste plachete se vor confecţiona din aliaj de cupru, urmând a fi aplicate pe imobile prin încastrare sau cu ajutorul unor sisteme de prindere adaptate fiecărei situaţii.
4. Grafica*) panourilor şi a plachetelor este prevăzută în prezenta anexă. În cazul panourilor, într-un chenar tricolor se vor încadra central, în partea superioară, logoul „100 ROMÂNIA 1918-2018 SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ“, iar in partea inferioară, textul „LOC AL MARII UNIRI“. În cazul plachetelor, acestea vor avea o bordură exterioară înălţată, plană şi se va respecta grafica prezentată anterior, cu precizarea că pentru chenarul tricolor se vor folosi 3 tipuri de haşuri, aceste haşuri fiind reprezentarea culorilor tricolorului, din punct de vedere heraldic, după cum urmează: haşuri orizontale = albastru, suprafaţa punctată mărunt = galben, haşuri verticale = roşu, culorile (haşurile) fiind dispuse conform tricolorului României şi conform graficii prezentate.
*) Grafica este reprodusă în facsimil.
5. Se pot executa şi plachete cu dimensiuni mai mici, de 80 x 40 mm, urmând ca aceste plachete să fie expuse în locuri de onoare, în vitrine, în muzeele locale sau săli de tradiţii. Aceste plachete se vor confecţiona prin presare, din aliaj de cupru, patinat. Cutia pentru această plachetă va fi realizată din înlocuitor de piele de culoare bleumarin cu dimensiunile de 125 x 125 mm. Pe perna de satin din interior este imprimată sigla Centenar, iar pe un colţ este aplicată o panglică tricolor.
(a se vedea imaginea asociată)
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
