Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 HOTĂRÂRE nr. 84 din 14 noiembrie 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE - COM(2017)358
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 84 din 14 noiembrie 2017  privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie  privind viitorul finanţelor UE - COM(2017)358    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂRE nr. 84 din 14 noiembrie 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE - COM(2017)358

EMITENT: Camera Deputaţilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 898 din 15 noiembrie 2017
    În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
    Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
    ARTICOL UNIC
    Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/437 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor:
    1. Susţine un viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale UE în domeniul creşterii economice, coeziunii şi ocupării forţei de muncă, care să reflecte legătura solidă dintre priorităţile de finanţare ale bugetului şi viitoarele priorităţi ale UE, în scopul generării de valoare adăugată europeană.
    2. Consideră că bugetul Uniunii Europene şi bugetele naţionale servesc unor scopuri complementare şi vizează obţinerea de rezultate care contează pentru toţi cetăţenii europeni.
    3. Ia act de faptul că opţiunile propuse în documentul de reflecţie sunt menite să contribuie la realizarea unui consens mai amplu privind abordarea provocărilor viitoare şi subliniază că viitorul buget european va reprezenta unul dintre „dosarele active“ pe durata mandatului Preşedinţiei României a Consiliului UE din prima jumătate a anului 2019.
    4. Consideră că politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate şi procesul de extindere a Uniunii Europene constituie exemple de politici de succes care nu trebuie sacrificate, ci trebuie să rămână în continuare pilonii fundamentali ai proiectului european, cu obiectivul de a reduce disparităţile şi de a genera coeziune economică şi socială.
    5. Aminteşte de şi rezonează cu mesajul Declaraţiei Comune a grupului „Prietenii Coeziunii“ privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, prin care s-a transmis că politica de coeziune a demonstrat în mod consecvent că aduce valoare adăugată întregii Uniuni. Aceasta reprezintă un instrument financiar important care, printre altele, contribuie la reducerea decalajelor, stimulează piaţa unică şi stabileşte un echilibru între creşterea economică şi stabilitatea fiscală. În acest context este necesar să se asigure un nivel adecvat de finanţare pentru această politică.
    6. Recomandă ca noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să fie încadrate în viitorul CFM, dar nu în detrimentul celor două politici tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.
    7. Consideră că păstrarea unităţii bugetare necesare atingerii obiectivelor Uniunii Europene pe termen mediu şi lung trebuie să reprezinte o prioritate în reorganizarea bugetului, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE.
    8. Subliniază că, la nivel european, conceperea viitorului buget ar trebui să pornească de la principiul-cheie al valorii adăugate europene, cu accent pe rezultate, responsabilitate şi o mai mare flexibilitate într-un cadru stabil.
    9. Susţine că, în ceea ce priveşte valoarea adăugată europeană, aceasta va reprezenta un element important în arhitectura viitorului CFM post 2020. Totuşi, anticipează că modalitatea de evaluare a valorii adăugate europene, precum şi structura criteriilor care vor intra în calculul acesteia vor naşte dezbateri la nivelul Uniunii Europene, întrucât în cadrul aceluiaşi concept sunt introduse atât criterii calitative, precum promovarea rentabilităţii investiţiilor, cât şi criterii calitative, cum ar fi promovarea valorii sociale.
    10. Observă că reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiuni nu este propusă drept criteriu şi consideră că ar trebui inclusă în propunerea Comisiei.
    11. Subliniază că România este deschisă discuţiilor în ceea ce priveşte introducerea de noi resurse proprii autentice, în corelare cu eliminarea actualei resurse TVA. Reforma sistemului resurselor proprii ar trebui abordată simultan cu reforma cheltuielilor. În acest context, România se arată favorabilă unui sistem de resurse proprii echitabil, simplu şi transparent.
    12. Consideră că este important ca orizontalitatea politicii de coeziune să nu conducă la deturnarea acesteia de la obiectivele sale de bază, aşa cum sunt prevăzute în tratate, către noi politici şi priorităţi la nivel UE, cu crearea de dezechilibre.
    13. Consideră că implementarea politicii de coeziune trebuie să continue în management partajat şi să fie menţinute alocările pe bază de anvelope naţionale. Aceste abordări oferă flexibilitatea necesară în formularea priorităţilor de finanţare în raport cu aşteptările cetăţenilor.
    14. Semnalează că evitarea unei abordări condiţionale în raport cu rezultatele în implementarea actualei perioade (2014-2020) este esenţială pentru România. Gradul de absorbţie nu trebuie să constituie, sub nicio formă, un criteriu pentru alocarea fondurilor de coeziune în viitorul buget. România se concentrează pe accelerarea implementării actualului cadru financiar.
    15. Recomandă crearea unui set de norme unice, concepute pentru toate instrumentele de finanţare, pentru a se asigura că fondurile UE sunt accesate în beneficiul cetăţenilor europeni. O opţiune în acest sens ar putea fi un cadru unic de reglementare.
    16. În ceea ce priveşte durata CFM, susţine menţinerea actualei perioade de 7 ani, dată fiind importanţa prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil şi predictibil, care să susţină îndeplinirea obiectivelor UE pe termen mediu şi lung.
    17. Subliniază faptul că România recunoaşte importanţa instrumentelor financiare ca pârghii de sporire a resurselor UE destinate stimulării investiţiilor şi creşterii economice, dar susţine ferm menţinerea continuării asigurării finanţării bazate pe granturi/resurse nerambursabile, mai ales în statele care nu dispun de pieţe financiare dezvoltate şi consideră că este necesară crearea unui mix personalizat între instrumente, care să răspundă particularităţilor naţionale, pentru maximizarea efectelor utilizării acestora.
    18. Consideră că este necesară păstrarea în capitole separate a celor două politici de interes pentru România, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună. În acest sens, România manifestă deschidere pentru discuţii cu privire la creşterea calităţii cheltuielilor din fondurile pentru cele două politici.
    19. Subliniază faptul că România va rămâne un susţinător ferm al politicii de coeziune şi al politicii agricole comune, politici tradiţionale care sunt destinate eliminării decalajelor în cadrul Uniunii Europene şi care ar permite valorificarea progreselor recente din domeniul politicilor de securitate şi apărare.


    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
                    FLORIN IORDACHE

    Bucureşti, 14 noiembrie 2017.
    Nr. 84.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016