Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 83 din 30 iunie 2020 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un buget al UE care capacitează puterea de acţiune a Planului de redresare pentru Europa - COM (2020) 442 final şi la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză şi să pregătim viitorul pentru noua generaţie - COM (2020) 456 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 664 din 27 iulie 2020
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/254 din 26.06.2020,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. salută noile propuneri ale Comisiei privind consolidarea capacităţii UE de a se recupera economic după criza generată de COVID-19, noile programe destinate sectorului public şi investiţiile aferente acestuia, precum şi propunerile pentru a face faţă viitoarelor crize asemănătoare prin consolidarea unor sisteme de sănătate rezistente la şocuri, cu asistenţă medicală performantă şi acces echitabil pentru toţi cetăţenii;
2. susţine adoptarea cât mai rapidă a pachetului legislativ financiar pentru a asigura suficient timp autorităţilor responsabile cu programarea şi utilizarea fondurilor;
3. constată lipsa unei diagnoze complete în propunerile Comisiei, fiind încă neclar dacă actuala criză este o consecinţă a măsurilor de contracarare a epidemiei de COVID-19 sau o consecinţă a crizei vechi pe care mulţi analişti politico-economici o aşteptau încă din 2019;
4. atrage atenţia că:
a) simpla creare a condiţiilor favorabile pentru împrumuturi nu determină nici băncile să le acorde, nici firmele să se împrumute, atât timp cât nu există cerere pentru bunurile şi serviciile respective, Uniunea Europeană (cu precădere zona euro) aflându-se deja într-o capcană de lichiditate chiar înainte de criză;
b) în perioada 2014-2020, cadrul financiar multianual (CFM) era orientat preponderent către coeziune şi politica agricolă comună (PAC), în timp ce noul CFM reduce sumele alocate coeziunii şi creează noi instrumente orientate cu preponderenţă către accesul la competitivitate, existând riscul accentuării decalajelor de dezvoltare între statele membre dezvoltate şi cele cu un nivel redus de dezvoltare;
5. recomandă clarificarea resurselor finanţării pachetului legislativ financiar. În cazul împrumuturilor ce vor fi angajate de UE, deşi există beneficiile costului mai mic, datorită credibilităţii financiare, plata ulterioară se va face pe principiile vechi în care contribuţiile statelor se vor calcula în funcţie de produsul naţional brut (PNB) şi după chei ce vor trebui să fie negociate echitabil;
6. solicită ca pe termen lung să se păstreze cuantumul alocărilor pentru coeziune şi PAC, astfel încât să se asigure reducerea decalajelor economice, inegalităţilor sociale şi de stimulare a cererii, în măsură să crească optimismul investitorilor şi să contribuie la o Uniune cu un nivel apropiat de dezvoltare al statelor membre;
7. solicită Guvernului:
a) să identifice şi să pregătească portofoliul de proiecte relevante în conformitate cu priorităţile prezentate în cadrul noilor propuneri bugetare ale Comisiei;
b) să pregătească Planul naţional de redresare şi rezilienţă cât mai curând, având în vedere faptul că sprijinul nerambursabil cu distribuţie teritorială va fi pus la dispoziţie de către Comisia Europeană doar până la 31 decembrie 2022. După această dată, până la 31 decembrie 2024, Comisia va putea aloca finanţări doar pe bază concurenţială între statele membre, nu pe baza algoritmului repartizării teritoriale;
c) să pregătească cu celeritate Planul naţional de investiţii care va fi finanţat din Fondul pentru tranziţie justă, aferent noilor obiective climatice;
d) să analizeze oportunitatea angajării cheltuielilor necesare în avans aprobării lor de către Comisia Europeană, pentru planurile finanţate din CFM 2021-2027 şi apoi să se deconteze din resursele UE, astfel încât să fie asigurată o absorbţie ridicată a acestor fonduri;
e) să facă demersuri cu celeritate pentru adaptarea la obiectivele viitorului CFM legate de tranziţia către o Europă verde şi digitală, deoarece accesul la fonduri este condiţionat de alinierea la aceste obiective majore;
f) să participe activ la stabilirea noilor resurse proprii ale UE, astfel încât acestea să nu dezavantajeze din start România.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 30 iunie 2020.
Nr. 83.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: