Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 73 din 9 septembrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul naţional de reformă al României pentru 2015 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2015 COM (2015) 272
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 694 din 15 septembrie 2015
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/429, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 29 iunie 2015, Camera Deputaţilor:
1. Ia act că recomandările specifice de ţară adresate României pentru 2015-2016 reflectă agenda economică şi socială a Comisiei Europene în cadrul Semestrului european şi au fost emise ca urmare a examinărilor aprofundate realizate de Comisie şi Consiliu pe baza Programului naţional de reformă (PNR), Programului de convergenţă (PC), măsurilor de răspuns la recomandările specifice de ţară din anii precedenţi, dar şi prin intermediul Raportului de ţară pentru România 2015; reaminteşte faptul că Semestrul european, introdus în anul 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice şi apreciază valoarea adăugată a analizei detaliate a politicii economice a României, a evaluării Programului de convergenţă (PC) şi a Programului naţional de reformă (PNR).
2. Ia act de cele 4 recomandări specifice pentru ţara noastră şi recunoaşte că în domeniile pentru care sunt făcute acestea sunt necesare reforme structurale, consolidarea redresării economice şi menţinerea responsabilităţii bugetare.
I. Referitor la prima recomandare specifică, privind stabilitatea macroeconomică:
1. Consideră că România a făcut paşi importanţi în cadrul procesului de consolidare a guvernanţei la nivel european, în vederea îmbunătăţirii procesului de evaluare a reformelor adoptate şi implementate în statele membre.
2. Este de acord că România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor fiscale în care a realizat progrese pentru ca rezultatul obţinut în stabilitatea macroeconomică să poată fi menţinut.
II. Referitor la a doua recomandare specifică, privind politica bugetară şi impozitarea:
1. Consideră că recomandările din domeniul fiscal-bugetar reprezintă o continuare firească a recomandărilor specifice de ţară din 2014 în acest domeniu şi reafirmă intenţia de a duce la bun sfârşit acordul actual.
2. Aminteşte că, în ultimii ani, România a adoptat măsuri destinate consolidării fiscale şi reducerii considerabile a deficitelor bugetare, până în momentul atingerii unui deficit de 1,5% în 2014. Menţinerea disciplinei fiscale rămâne în atenţia României, dar trebuie luate în considerare nevoile specifice ale unei economii cu decalaj faţă de media celorlalte state membre ale UE.
3. Consideră că relaxarea fiscală:
- devine necesară îndeplinirii ţintelor sociale asumate în cadrul Strategiei Europa 2020, mai ales pentru combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială;
- poate contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri, iar creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice conduce, în mod direct, la asigurarea condiţiilor pentru implementarea celorlalte reforme. Noile reforme incluse în cadrul PNR pentru 2015 se înscriu în coordonatele europene, fiind adaptate la condiţiile economice şi sociale actuale din România.
4. Recunoaşte că recenta reducere a contribuţiei de asigurări sociale (CAS) plătite de angajator a redus povara fiscală asupra muncii, dar într-un mod neţintit, şi aminteşte că au fost luate primele măsuri de reorganizare a administraţiei fiscale româneşti. Nivelul impozitelor de mediu a crescut în 2014, ajungând aproape de media Uniunii Europene.
III. Referitor la a treia recomandare specifică, privind:
A. Piaţa muncii:
1. Ia act că în documentul Comisiei Europene se subliniază că, deşi s-au înregistrat unele îmbunătăţiri în 2014, ratele de ocupare a forţei de muncă şi de activitate continuă să fie scăzute în rândul femeilor, al tinerilor, al vârstnicilor şi al cetăţenilor de etnie romă, finanţarea măsurilor active de pe piaţa forţei de muncă rămânând şi ea scăzută, şi subliniază următoarele:
a) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) lansează un program în care angajatorii vor primi subvenţii de sute de euro pentru noi locuri de muncă şi stagii de ucenicie. Ţinta acestuia este integrarea profesională a 441.000 de tineri între 16 şi 24 de ani. Pe primele două axe angajatorii vor putea intra pe proiecte, în special prin schemele prin care locurile de muncă vor fi subvenţionate. Este un beneficiu clar pentru un angajator. Companiile mari, deşi sub 1% ca număr între firmele româneşti, asigură peste 1,3 milioane de locuri de muncă şi peste 41% din cifra de afaceri totală a mediului privat;
b) alocarea financiară specială din iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri" va fi angajată prin proiecte eligibile până la sfârşitul anului 2015. În acest sens, Ministerul Fondurilor Europene are în vedere lansarea cererilor de propuneri de proiecte pentru tinerii din categoria NEET (respectiv tinerii care nu au un loc de muncă şi nu urmează o formă de învăţământ sau de formare profesională);
c) se vor căuta soluţii de finanţare pentru tineri privind: pachete personalizate, recomandare şi participare la programe de formare, posibilităţi de stagii de ucenicie şi de practică, posibilitatea de a se angaja la un nou loc de muncă, iar acesta să fie subvenţionat;
d) angajatorii sunt încurajaţi să intre în parteneriat cu instituţiile de învăţământ, să dezvolte împreună programe de formare, care să includă şi componente de formare la locul de muncă, stagii de ucenicie.
2. Arată că România:
- sprijină activ procesul desfăşurat în cadrul Semestrului european 2015, prin participarea la dezbaterile din principalele comitete din domeniul ocupării forţei de muncă (EMCO), al protecţiei sociale (SPC) şi al politicilor financiare (EFC);
- conştientizează necesitatea accelerării eforturilor la nivel naţional, în scopul atingerii ţintei Europa 2020. În acest sens, priorităţile pe termen mediu ale Guvernului rămân, în continuare, legate de consolidarea redresării economice şi crearea de locuri de muncă.
3. În ceea ce priveşte transferurile sociale în vederea reducerii sărăciei, domeniu evidenţiat în document cu eficacitate limitată, aminteşte că "Strategia naţională privind includerea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020" a fost adoptată de Guvern în luna mai 2015.
B. Educaţia:
1. Este de acord cu principalele provocări în domeniul educaţiei evidenţiate de Comisia Europeană, dar aminteşte că România a început deja abordarea acestora. Au fost implementate măsuri de îmbunătăţire a învăţământului profesional şi tehnic şi a fost conceput un Program naţional dedicat educaţiei şi îngrijirii timpurii, pentru perioada 2014-2019, care va intra în vigoare în anul şcolar 2015-2016.
2. Semnalează că România a înregistrat progrese semnificative în modernizarea sistemului de educaţie şi de formare profesională, prin adoptarea unor măsuri precum:
a) consolidarea clasei pregătitoare;
b) continuarea modernizării curriculare;
c) promovarea Metodologiei de elaborare şi revizuire a planurilor-cadru şi programelor şcolare: a fost definitivat procesul de revizuire a programelor şcolare pentru învăţământul primar, inclusiv pentru elevii din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale;
d) încurajarea participării şcolare;
e) creşterea numărului de elevi înscrişi la şcoala profesională şi încurajarea participării la învăţământul superior a tinerilor provenind din grupuri cu risc ridicat;
f) alocarea a 592 granturi de studii universitare de licenţă pentru tinerii de etnie romă pentru anul universitar 2014-2015 şi acordarea a circa 15.000 de burse sociale pentru studenţii cu venituri reduse.
3. Referitor la rata promovabilităţii specifică faptul că elevii care nu au promovat, dar au absolvit liceul, au participat la examenul de certificare a calificării profesionale care ce le conferă dreptul de a dobândi un certificat de calificare de nivel 4 în sistemul european de calificări EQF, ceea ce le oferă posibilitatea angajării pe piaţa muncii.
4. Menţionează că, în cadrul unui proiect european din Programul ERASMUS+, se află în curs de realizare un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea programelor de formare profesională în sistem dual, studiu pe baza căruia va fi dezvoltat un master-plan, care va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru formare profesională în sistem dual în România.
C. Sănătatea:
1. Recunoaşte că este nevoie ca Strategia naţională de sănătate 2014-2020 să fie continuată, în scopul de a elimina unele disfuncţionalităţi, precum cele legate de gradul redus de accesibilitate a pacienţilor la serviciile medicale moderne şi de calitate, dar subliniază că au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte:
a) creşterea accesului persoanelor aparţinând comunităţilor îndepărtate şi izolate la servicii medicale de calitate;
b) informatizarea sistemului de sănătate publică;
c) modernizarea infrastructurii de sănătate;
d) reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale.
2. Subliniază că Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au identificat deja o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii sistemului de finanţare din domeniul sănătăţii; măsurile de reformă deja introduse au redus deficitul de finanţare şi au îmbunătăţit standardul şi eficienţa serviciilor.
3. Menţionează că, pentru îmbunătăţirea calităţii sistemului de furnizare a serviciilor medicale, România derulează un proiect care are ca obiectiv calculul costurilor reale ale serviciilor spitaliceşti şi elaborarea unor niveluri de referinţă pentru costurile furnizării de servicii în spitale pentru asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor financiare din spitale.
IV. Referitor la a patra recomandare specifică, privind companiile de stat:
1. Admite că guvernanţa corporativă face mai transparente şi mai responsabile conducerile companiilor de stat.
2. Admite că este nevoie de măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative şi administrative care să conducă la creşterea eficienţei operatorilor economici.
3. Aminteşte că îmbunătăţirea guvernanţei corporative a societăţilor de stat reprezintă un obiectiv asumat de Guvern şi că un prim pas înainte în acest sens a fost făcut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, care a introdus unele reguli de guvernanţă corporativă în întreprinderile de stat.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 9 septembrie 2015.
Nr. 73.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
