Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stema oraşului Buziaş, judeţul Timiş, prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei oraşului Buziaş, judeţul Timiş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, interimar,
Sirma Caraman,
secretar de stat
Bucureşti, 8 februarie 2019.
Nr. 72.
ANEXA 1
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
STEMA
oraşului Buziaş, judeţul Timiş
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei oraşului Buziaş, judeţul Timiş
Descrierea stemei
Stema oraşului Buziaş se compune, conform anexei nr. 1, dintr-un scut triunghiular din aur cu marginile rotunjite, cu o terasă boltită albastră.
Sus, în câmpul auriu, sunt figuraţi doi lei afrontaţi, care susţin cu labele superioare un vas tip „hidria“ albastru cu valuri de argint.
Cu labele inferioare se sprijină pe terasa albastră, pe care se găsesc trei frunze de viţă-de-vie identice poziţionate 1-2 şi trei ciorchini, de asemenea 1-2. Frunzele sunt din argint, iar ciorchinii din aur - cel din mijloc sus este mai mare.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Vasul are forma consacrată pentru transportul apei „hidria“, element întărit şi de culoare şi valuri, apa de Buziaş fiind una dintre valorile cu care se mândresc bănăţenii.
Cei doi lei exprimă cele două monumente istorice care marchează naşterea şi renaşterea utilizării apei termale. Primul, în secolul XIII, de când datează prezenţa conductelor de aducţiune descoperite de arheologi, iar al doilea între anii 1796-1805, când au fost redescoperite apele tămăduitoare şi au început din nou a fi exploatate cu momentul de vârf în 1819, când Buziaşul a fost declarat staţiune balneară.
Frunzele şi ciorchinii simbolizează cele trei localităţi care compun oraşul, precum şi calitatea vinurilor albe care aduc faimă zonei viticole.
Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
