Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 7 din 7 iunie 2019  pentru modificarea Normelor privind competenţele profesionale, educaţia, formarea şi atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2019     Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂRE nr. 7 din 7 iunie 2019 pentru modificarea Normelor privind competenţele profesionale, educaţia, formarea şi atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2019

EMITENT: Colegiul Psihologilor din România
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 570 din 11 iulie 2019
    Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare,
    Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăşte:
    ART. I
    Normele privind competenţele profesionale, educaţia, formarea şi atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 5 martie 2019, se modifică după cum urmează:
    1. La anexa nr. 2, articolul 1 va avea următorul cuprins:
    "ART. 1
    (1) Educaţia şi formarea profesională a psihologilor au două componente: educaţia şi formarea iniţială şi educaţia şi formarea continuă.
    (2) Educaţia iniţială a psihologilor, necesară în vederea obţinerii dreptului de liberă practică, constă în absolvirea unui program de licenţă în psihologie sau deţinerea unei diplome asimilate în condiţiile legii.
    (3) Formarea continuă este ulterioară educaţiei iniţiale şi se orientează spre dezvoltarea de competenţe care pot defini un traseu de specializare profesională sau asigură psihologilor dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continuă reprezintă o condiţie a menţinerii atestatului de liberă practică şi de schimbare a treptei de atestare.
    (4) Prin excepţie, educaţia şi formarea iniţială a psihologilor din specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică, precum şi a altor specialişti care pot accesa competenţa generală în psihoterapie includ şi un program specific de formare profesională complementară de lungă durată în domeniul psihoterapiei, respectiv consilierii psihologice, urmat după absolvirea studiilor de licenţă, derulat prin intermediul unei asociaţii profesionale de psihoterapie cu statut de furnizor de formare profesională înregistrat de către Colegiul Psihologilor din România - denumit în continuare CPR, sau prin colaborarea unei asociaţii profesionale cu statut de furnizor de formare profesională înregistrat de către CPR cu o universitate.
    (5) Atestarea dreptului de liberă practică la nivel de psiholog specialist include la nivel de educaţie şi formare iniţială cerinţa absolvirii unui program de master în psihologie, respectiv domeniul general de specializare sau deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente în condiţiile legii."

    2. La anexa nr. 3, articolul 4 va avea următorul conţinut:
    "ART. 4
    (1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant sunt următoarele:
    a) deţinerea diplomei de licenţă în psihologie sau a unei diplome asimilate în condiţiile legii;
    b) pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă cerinţa absolvirii unui program de formare de lungă durată în psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, conform standardelor pentru programele de formare;
    c) pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă cerinţa parcurgerii unui număr minim total de 150, respectiv 100 de ore de dezvoltare personală/autocunoaştere/ experienţă terapeutică personală, după caz, recunoscute de către şcoala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul;
    d) promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor.
    (2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:
    a) deţinerea diplomei de master în psihologie, respectiv în domeniul de specializare sau deţinerea unei diplome asimilate în condiţiile legii;
    b) încheierea supervizării obligatorii: minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie şi 100 de ore pentru celelalte specialităţi;
    c) minimum 5 ani de experienţă demonstrabilă ca psiholog practicant;
    d) formare continuă, 10 credite/an;
    e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor şi a interviului bazat pe portofoliu;
    f) pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă cerinţa parcurgerii unui număr minim total de 100, respectiv 50 de ore de dezvoltare personală/autocunoaştere/ experienţă terapeutică personală, după caz, recunoscute de către şcoala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul.
    (3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal:
    a) minimum 5 ani experienţă demonstrabilă ca specialist;
    b) formare continuă, 10 credite/an;
    c) promovarea interviului bazat pe portofoliu.
    (4) Exercitarea profesiei de psiholog în regim autonom se poate realiza după absolvirea unui program de master în psihologie, respectiv domeniul general de specializare şi terminarea perioadei de supervizare obligatorii cu un raport favorabil. Menţiunea privind exercitarea profesiei în regim autonom va fi înregistrată în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România."

    3. La anexa nr. 3, articolul 5 va avea următorul conţinut:
    "ART. 5
    Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel:
    1. Absolvenţii de licenţă în psihologie sau deţinătorii de diplome asimilate în condiţiile legii care îndeplinesc şi celelalte condiţii legale pentru atestarea profesională pot aplica pentru înscrierea în CPR şi atestarea dreptului de practică în psihologie şi vor susţine procedura specifică de atestare. Absolvenţii de
    psihologie pot accesa competenţa generală în psihopedagogie specială, absolvenţii de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenţii de studii universitare în domenii conexe psihologiei - medicină/ psihopedagogie/filosofie/teologie/asistenţă socială pot accesa, în condiţiile generale definite prin prezentele norme, competenţa în psihoterapie.
    2. Candidaţii declaraţi admişi în urma parcurgerii procedurii de atestare dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta psiholog practicant, în condiţii de supervizare, în specialitatea/competenţa pentru care optează. Excepţie fac cei care optează pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică sau pentru competenţa generală în psihoterapie, care trebuie să parcurgă prima etapă a unui program de formare de lungă durată într-o formă specifică de psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, avizat de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4. Licenţiaţii în celelalte domenii care pot accesa competenţele generale, care au fost declaraţi admişi, dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta practicant, în competenţa generală pentru care au aplicat.
    3. După minimum 5 ani de liberă practică la nivel de practicant, psihologul se poate prezenta pentru obţinerea nivelului/treptei de specialist în aceeaşi specialitate/competenţă generală şi poate parcurge procedura specifică de atestare dacă:
    a) a absolvit un program de master în psihologie acreditat de MEN şi avizat de CPR pentru un domeniu profesional sau deţine o diplomă echivalentă în condiţiile legii. Domeniile de avizare profesională a masteratelor sunt: clinic, muncă-organizaţii-transporturi, educaţie. Un program de master poate să fie acreditat numai în unul dintre cele trei domenii şi poate include pachete de discipline care pot fi avizate/recunoscute ca formare profesională în cadrul altui domeniu decât cel de bază al programului. Pentru programele de master absolvite în străinătate şi echivalate de CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora şi va decide avizarea în unul dintre domenii. Sunt exceptaţi de la cerinţa absolvirii unui program de master în domeniul de specialitate absolvenţii facultăţilor de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competenţa în psihoterapie;
    b) cel puţin 1 an de practică psihologică s-a realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competenţa în psihoterapie şi 100 de ore pentru restul specialităţilor, pe baza unui contract cu cel puţin un supervizor în domeniu;
    c) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă de 10 credite anual sau însumat pe perioada de practică ca psiholog practicant.
    4. Specialitatea/Competenţa generală în psihoterapie şi specialitatea consiliere psihologică presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare de lungă durată avizate de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4.
    5. După minimum 1 an de la obţinerea dreptului de liberă practică la nivel de practicant în condiţii de supervizare, psihologul poate solicita trecerea la practica autonomă în aceeaşi specialitate/competenţă generală dacă:
    a) a efectuat orele obligatorii de supervizare;
    b) deţine o diplomă de master în psihologie sau o diplomă echivalentă în condiţiile legii;
    c) a practicat minimum 1 an în condiţii de supervizare.
    6. Psihologul cu drept de liberă practică la nivel de specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de principal în aceeaşi specialitate/competenţă generală dacă:
    a) a practicat minimum 5 ani la nivelul treptei de specialist;
    b) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă anual sau însumat pe 5 ani."

    4. La anexa nr. 3 articolul 6, punctul 3 se abrogă.
    5. La anexa nr. 3 articolul 15, alineatul (2) va avea următorul conţinut:
    "(2) Pentru o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, obţinerea dreptului de liberă practică se va putea realiza şi în baza procedurilor aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme, respective cele aplicabile anterior datei de 5.03.2019 pentru absolvenţii care la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme se aflau înscrişi într-un program de formare complementară şi pentru psihologii aflaţi pe treapta de practicant la momentul intrării în vigoare a acestora."



    ART. II
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.



                    Preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România,
                    Ion Dafinoiu

    Bucureşti, 7 iunie 2019.
    Nr. 7.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice