Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 66 din 27 noiembrie 2019  referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.012/2002 al Consiliului pentru a oferi asistenţă financiară statelor membre în scopul acoperirii sarcinii financiare considerabile suportate de acestea ca urmare a unei retrageri a Regatului Unit din Uniune fără un acord - COM (2019) 399 final    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 66 din 27 noiembrie 2019 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.012/2002 al Consiliului pentru a oferi asistenţă financiară statelor membre în scopul acoperirii sarcinii financiare considerabile suportate de acestea ca urmare a unei retrageri a Regatului Unit din Uniune fără un acord - COM (2019) 399 final

EMITENT: Senatul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 970 din 2 decembrie 2019
    În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
    în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/210 din 24.10.2019,
    Senatul adoptă prezenta hotărâre.
    ART. 1
    Senatul României constată următoarele:
    a) baza juridică este articolul 175 din TFUE. Statele membre îşi conduc politicile economice şi le coordonează în vederea realizării, în egală măsură, a obiectivelor lor. Formularea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor Uniunii, precum şi realizarea pieţei interne ţin seama de obiectivele menţionate la articolul 174 şi participă la realizarea acestora. De asemenea, Uniunea susţine realizarea acestor obiective prin acţiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale (Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea „Orientare“; Fondul Social European; Fondul European de Dezvoltare Regională), al Băncii Europene de Investiţii şi al celorlalte instrumente financiare existente;
    b) propunerea de Regulament respectă principiul subsidiarităţii;
    c) propunerea respectă principiul proporţionalităţii, însă sub aspectul conţinutului sunt necesare unele clarificări.


    ART. 2
    Senatul României:
    a) apreciază intenţia propunerii ca expresie concretă a unei solidarităţi reale în cadrul UE, prin care statele membre sunt de acord să se sprijine reciproc prin punerea la dispoziţie a unor resurse financiare suplimentare prin intermediul bugetului UE în cazuri de urgenţă, atunci când nu fac faţă singure unei crize;
    b) exprimă nedumerirea asupra motivelor alegerii sursei de finanţare din FSUE, şi nu din alte fonduri, sugerându-se inadecvat că Brexitul ar fi o catastrofă naturală, şi nu rezultatul deciziilor unor politicieni responsabili şi al unui referendum naţional;
    c) solicită o mai bună clarificare cu privire la aplicabilitatea noilor prevederi în cazul „no-deal Brexit“ în ceea ce priveşte eligibilitatea TVA. Astfel, textul în vigoare al Regulamentului FSUE prevede la art. 3 alin. (4) faptul că TVA nu constituie cheltuieli eligibile aferente unei operaţiuni, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale referitoare la TVA. Prin noile modificări se adaugă un nou articol, art. 3b, care prevede la alin. (2) că „TVA nu constituie cheltuială eligibilă“, fără a preciza că această prevedere s-ar aplica strict în cazul „no-deal Brexit“;
    d) constată faptul că, referitor la valoarea pierderilor/ pagubelor suferite de un stat membru în cazul unui scenariu „nodeal Brexit“, textul propus al Regulamentului nu este suficient de clar în ceea ce priveşte tipurile de pierderi care pot fi luate în calcul pentru stabilirea eligibilităţii unei cereri de asistenţă din Fond prin atingerea unui prag minim. Astfel, atât în memorandumul care precedă textul propus de Comisie, cât şi la art. 3a alin. (3) pare a se face o definire a acestor pagube financiare („financial burden“) ca reprezentând cheltuieli publice suplimentare cauzate de un „no-deal Brexit“. Mai mult, la art. 3b alin. (3) se menţionează clar că pierderile de venituri suferite de statele membre ca urmare a „no-deal Brexit“ nu pot constitui cheltuieli eligibile din FSUE. Ţinând cont că la noul propus art. 4a, care tratează modalitatea de depunere a unei solicitări de asistenţă din FSUE strict ca urmare a „no-deal Brexit“, se menţionează că o aplicaţie va trebui să includă toate informaţiile relevante legate de pagubele financiare, pe baza cărora s-ar calcula atingerea pragului de eligibilitate, nu este clar dacă pierderile de venituri suferite ca urmare a „no-deal Brexit“ pot fi luate în calculul pagubelor financiare, fără a fi ulterior cheltuieli eligibile din FSUE;
    e) propune o modificare a textului noului regulament, astfel încât să reiasă că pierderile de venituri (spre exemplu, pierderi ale statului din diminuarea unor taxe şi impozite în urma reducerii schimburilor comerciale) pot fi considerate parte din paguba financiară a unui stat membru, chiar dacă ele nu sunt eligibile pentru decontare din FSUE. Avem ca similitudine principiul folosit până în prezent în implementarea FSUE în cazul dezastrelor naturale, unde în cuantumul pagubelor sunt incluse toate pierderile directe cauzate de dezastru, însă asistenţa din FSUE nu poate acoperi decât o parte din cheltuielile publice derulate ca urmare a acelui dezastru;
    f) consideră că pragul propus pentru eligibilitatea unei aplicaţii FSUE, de 0,3% din VNB - circa 550 milioane euro în cazul României - este destul de ridicat, mai ales dacă luăm în calcul faptul că acesta ar reprezenta circa 15% din totalul schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie (bazat pe faptul că în anul 2017 schimburile comerciale au totalizat circa 4,25 miliarde euro). Mai mult, ca urmare a unor cifre estimative, cuantumul impactului asupra PIB-ului României ar fi undeva la circa 340-350 milioane euro, incluzând aici toate pierderile de venituri.


    ART. 3
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

    Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 octombrie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE SENATULUI
                    TEODOR-VIOREL MELEŞCANU

    Bucureşti, 27 noiembrie 2019.
    Nr. 66.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016