Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 61 din 19 noiembrie 2014  privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii - COM (2014) 339    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂRE nr. 61 din 19 noiembrie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii - COM (2014) 339

EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 848 din 20 noiembrie 2014

    În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

    Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/340 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 29 octombrie 2014,
    1. Camera Deputaţilor constată că acest document prezintă situaţia investiţiilor şi cheltuielilor publice la nivelul statelor membre ale UE pentru activităţile de cercetare şi inovare, arătând totodată detaliat noile orientări strategice şi recomandările UE în această privinţă pentru perioada 2014-2020.
    2. Camera Deputaţilor ia act de argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acţiunii pe o scară cât mai extinsă în cadrul UE, deoarece:
    - piaţa unică reprezintă un atu important care poate atrage investiţii în inovaţie înspre Europa;
    - sectorul public este un actor economic important şi trebuie să devină mai antreprenorial pentru a profita de inovare astfel încât să crească productivitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor publice, precum şi pentru a crea cerere din partea sectorului privat;
    - cetăţenii Europei trebuie să constate că cercetarea şi inovarea îmbunătăţesc calitatea vieţii şi răspund preocupărilor lor;
    - în conformitate cu măsurile de consolidare fiscală favorabilă creşterii, statele membre trebuie să prioritizeze cheltuielile cu privire la cercetare şi inovare;
    - pentru atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, guvernele europene trebuie să continue să investească în cercetare şi inovare, asigurând eficienţa şi randamentul investiţiilor private;
    - politica de coeziune a UE pentru 2014-2020 accentuează în mod deosebit necesitatea susţinerii investiţiilor în cercetare şi inovare prin noi abordări ale politicilor publice în domeniu, respectiv prin elaborarea strategiilor de specializare inteligentă.
    3. Camera Deputaţilor susţine poziţia exprimată de Ministerul Educaţiei Naţionale care consideră că România:
    - a utilizat din plin resursele puse la dispoziţie prin fondurile structurale, în special cele de investiţii în infrastructură, fiind create noi facilităţi de cercetare, distribuite în majoritatea centrelor universitare, dar şi în formarea cercetătorilor, dezvoltarea programelor doctorale şi postdoctorale;
    - utilizează un sistem de evaluare internaţională a propunerilor de proiecte de cercetare şi îşi propune ca în cadrul noului Program naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 să utilizeze finanţarea unor priorităţi în sistemul topdown prin identificarea cerinţelor mediului economic;
    - ţine cont de obiectivul naţional de finanţare asumat pentru 2020, respectiv 2% din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, sub forma de 1% de la bugetul public şi 1% din mediul economic, luând în calcul şi cheltuielile companiilor multinaţionale străine care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul naţional;
    - doreşte rezolvarea problemei brevetării, prin introducerea brevetului unic european (în prezent, cererile de brevet sunt înregistrate de firmele multinaţionale în statele în care acestea îşi au sediul).
    4. Camera Deputaţilor apreciază că statele membre trebuie să dezvolte modalităţi şi scopuri inteligente de investiţii în domeniu, având în vedere cele trei axe de reformă care sunt relevante pentru toate statele membre ale UE:
    - îmbunătăţirea calităţii dezvoltării de strategii şi a procesului de elaborare de politici;
    - îmbunătăţirea calităţii programelor, a concentrării resurselor şi a mecanismelor de finanţare;
    - optimizarea calităţii instituţiilor publice care desfăşoară activităţi de cercetare şi inovare.
    5. Camera Deputaţilor apreciază prevederile Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) pentru perioada 2014-2020, document naţional strategic ce are în vedere:
    - viziunea pentru cercetarea şi inovarea românească în 2020;
    - obiectivele generale şi specifice ale strategiei;
    - direcţiile şi liniile principale de acţiune;
    - impactul anticipat al strategiei;
    - descrierea guvernanţei sistemului CDI pentru intervalul strategic 2014-2020.
    6. Camera Deputaţilor informează că în România:
    - strategia este pusă în practică printr-o serie de instrumente, respectiv Planul naţional de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare 2014-2020 şi Programul operaţional "Competitivitate" - axa prioritară "Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru susţinerea afacerilor şi competitivitate", alături de câteva alte politici publice conexe;
    - strategia şi principalele sale instrumente au introdus transformări importante în sistemul românesc de cercetare şi inovare; calitatea şi cantitatea publicaţiilor ştiinţifice a crescut, iar evaluarea proiectelor CDI a ajuns la o participare internaţională semnificativă, astfel că la momentul elaborării strategiei cercetarea românească era mai bine conectată la cercetarea internaţională, comparativ cu ciclul strategic precedent, 2007-2013;
    - însă, judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, ţara noastră nu are în prezent destui cercetători; lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi pentru cercetarea interdisciplinară; numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în România se arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locale şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare; mobilitatea intra- şi intersectorială este limitată; accesul sectorului privat la infrastructura publică de cercetare este dificil;
    - sectorul naţional de cercetare şi inovare este subdimensionat, pe de o parte, aceasta se datorează finanţării reduse (în cifre absolute, în România se cheltuieşte pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană), pe de altă parte, cererea pentru cercetare şi inovare este scăzută, nu este stimulată suficient şi nici nu stimulează alte sectoare economice; sectorul cercetare-inovare se dovedeşte insuficient conectat cu mediul de afaceri şi cu publicul larg;
    - în cadrul Strategiei naţionale CDI se constată şi se precizează că, în prezent, inovarea nu reprezintă încă un factor central al dezvoltării economice şi sociale în România, prin prisma priorităţilor la nivel naţional şi la nivelul obiectivelor UE.
    7. Camera Deputaţilor apreciază că pentru relansarea sectorului cercetării şi inovării în România, trebuie privit sistemul de învăţământ ca vector principal de stimulare a întregului domeniu; atenţia acordată sistemului educaţional public devine esenţială pentru formarea pe termen lung a unei "mase critice", deopotrivă creativă şi receptivă alcătuită din cercetători calificaţi, importantă fiind şi susţinerea educaţiei profesionale continue (educaţia vocaţională), inclusiv prin programe europene şi schimburi de experienţă între statele membre.
    8. Camera Deputaţilor constată că, la nivel naţional, un factor actual defavorabil îl constituie inegalităţile socio-economice faţă de alte state membre ale UE, decalaje acumulate şi din cauza efectelor crizei economice recente; această stare de fapt nu stimulează investiţiile sectorului privat în domeniu în ţara noastră.
    9. Camera Deputaţilor constată că pentru România provocarea majoră o constituie nivelul încă scăzut al competitivităţii economiei, care se caracterizează prin prevalenţa sectoarelor bazate pe tehnologii de nivel mediu şi inferior, cu o cultură a inovării şi o cerere pentru cercetare insuficient dezvoltate; România se clasează modest la capitolul inovare (semnificativ sub media UE) şi înregistrează un nivel redus de brevetare.
    10. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să ia în considerare următoarele:
    - robotica, domotica, automatizările moderne, programarea calculatoarelor şi alte asemenea domenii de vârf au de înfruntat atât dificultăţile de intrare în producţia curentă de serie, cât şi barierele de disponibilitate la nou pe care oamenii le ridică inconştient în faţa progresului accelerat; din acest motiv ar fi de analizat oportunitatea unei iniţiative la nivel european de conştientizare a acestor dificultăţi, pentru formarea unui spirit deschis la progresul tehnologic încă din faza manifestărilor sale incipiente;
    - România se confruntă, ca şi alte state membre cu resurse bugetare limitate, cu fenomenul de "migrare a creierelor" (brain drain) care are grave efecte asupra capacităţii ţării de a susţine activitatea de cercetare-inovare; astfel, apare necesitatea unor sisteme de compensaţii, eventual prin finanţarea suplimentară a unor programe de cercetare pentru statele membre care sunt afectate în acest fel;
    - extinderea procesului inovării poate conduce la fenomene nedorite, de deviere a spiritului inovativ, fapt pentru care s-ar impune o analiză serioasă a riscurilor de distorsionare a eforturilor de cercetare ştiinţifică prin exacerbarea importanţei bazelor de date indexate şi a modalităţilor de cuantificare a cercetării ştiinţifice şi a articolelor ştiinţifice publicate;
    - un alt efect advers al avansului ştiinţific, indus prin activitatea de cercetare şi inovare, îl reprezintă captarea reţelelor informatice şi a altor inovaţii ştiinţifice din domeniul telecomunicaţiilor pentru a creşte controlul asupra vieţii private, chiar în cazurile în care acest control nu se poate justifica democratic; se impune o dezbatere publică serioasă pe plan european asupra acestor pericole, inclusiv în ce priveşte garanţiile şi măsurile legale, administrative şi tehnice pentru a elimina acest risc şi pentru a consolida sentimentul de ocrotire pe care cetăţeanul european ar trebui să îl încerce în era postindustrială;
    - implicarea tinerilor cercetători, a sectorului privat şi nonguvernamental în cercetarea spaţială sunt încă firave, majoritatea eforturilor în acest domeniu fiind îndreptate spre finanţarea din surse publice; de aceea este necesară regândirea acestor strategii de încurajare, pentru a cuprinde într-o măsură cât mai mare această categorie de sectoare neglijate.
    11. Camera Deputaţilor susţine pe fond această iniţiativă şi, totodată, se alătură poziţiei exprimate şi de alte state membre ale UE, care au solicitat informaţii suplimentare cu privire la mecanismele europene de sprijin pentru politicile propuse în domeniu.

    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 noiembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                  PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                         VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA


    Bucureşti, 19 noiembrie 2014.
    Nr. 61.
                                ----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice