Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 57 din 22 iunie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale COM (2016) 127
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 iunie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c - 19/598, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 iunie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Salută această comunicare care anunţă lansarea consultării publice privind un pilon european al drepturilor sociale (PDES), adresată îndeosebi statelor din zona Euro deoarece:
- această iniţiativă se înscrie în eforturile Comisiei Europene de a realiza o Uniune Economică şi Monetară (UEM) mai profundă şi mai echitabilă, fiind anunţată de preşedintele Junker încă din 15 iulie 2014, cu prilejul lansării Orientărilor politice pentru viitoarea Comisie Europeană: "Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creştere, echitate şi schimbări democratice";
- oferă cetăţenilor europeni posibilitatea să se pronunţe asupra constituirii pilonului european al drepturilor sociale, din perspectiva stabilirii principiilor care stau la baza iniţiativei, a rolului, a sferei de aplicare şi a naturii acesteia şi, pe această cale, să transmită un feedback Comisiei Europene pe care aceasta să îl valorifice în propunerile sale ulterioare;
- pilonul european al drepturilor sociale urmează să stabilească un număr de principii fundamentale care să contribuie la buna funcţionare a unei pieţe a muncii echitabile şi a sistemelor de protecţie socială în zona Euro;
- în elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale care ulterior să poată fi considerat un punct de reper pentru convergenţa reînnoită din cadrul zonei euro partenerii sociali vor avea un rol central;
- această consultare sprijină şi statele membre ale Uniunii Europene care nu sunt membre ale zonei Euro în decizia lor privind participarea la acest pilon pe baze voluntare.
2. Susţine propunerea Comisiei Europene privind lansarea acestei consultări publice pentru că:
- îşi propune să realizeze o evaluare a aquis-ului social al Uniunii Europene în ansamblu, prin analizarea acquis-ului la nivelul fiecărui stat membru participant, să identifice tendinţele actuale la nivelul noilor modele economie şi societale şi să furnizeze punctele de vedere şi feedback-uri asupra conceptelor şi principiilor preliminare care vor contribui la alcătuirea pilonului european al drepturilor sociale, lansate deja de Comisia Europeană în discuţie;
- contorizează şi sintetizează principalele tendinţe economice ale pieţei forţei de muncă şi societale care au stat la baza formulării pilonului şi care trec în revistă cele mai relevante acquis-uri juridice la nivelul Uniunii Europene în această privinţă, prezentate în cele două documente de lucru ale Comisiei care însoţesc comunicarea;
- îşi propune să stabilească dacă drepturile prevăzute în legislaţiile statelor membre participante şi la nivel european sunt practicate şi relevante, precum şi dacă sunt necesare identificarea şi utilizarea de noi modalităţi de aplicare;
- principiile propuse de acest instrument nu înlocuiesc drepturile existente, ci oferă o nouă modalitate de a evalua şi de a apropia performanţele politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă la nivel naţional, în vederea optimizării acestora;
- va contribui la stabilirea unui echilibru al drepturilor şi obligaţiilor între angajaţi şi angajatori, precum şi între flexibilitate şi securitate;
- include în definiţia "acquis-ului social" normele sociale existente în ordinea juridică a Uniunii Europene, care fac referire la obiectivele şi competenţele din domeniul social, prevăzute în legislaţia primară comunitară (Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale ale UE);
- rezultatele acestei consultări vor contribui la finalizarea componentelor şi mecanismelor care se vor constitui în pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), care va deveni cadrul de referinţă pentru evaluarea performanţelor economice şi sociale, precum şi a modului în care sunt conduse reformele naţionale de către statele membre şi, de asemenea, la identificarea paşilor de urmat în această direcţie;
- acest pilon va deveni un instrument necesar pentru a readuce şi a stabiliza permanent convergenţa în zona Euro;
- pilonul abordează şi domeniile în care Uniunea Europeană nu are competenţe şi nici nu are în vedere să adopte legi, dar care sunt importante pentru orientările şi schimbul de bune practici;
- creşterea numărului locurilor de muncă şi afirmarea capitalului uman al Europei se pot realiza printr-o politică socială concepută ca un factor productiv, care să reducă inegalitatea, care să conducă la progres şi să crească coeziunea socială, prin asigurarea mecanismelor de siguranţă adecvate, în concordanţă cu valorile europene.
3. Consideră că:
- societatea în ansamblul său şi sectorul ocupaţional în mod deosebit se confruntă cu provocări noi faţă de cele ale secolului trecut, de aceea trebuie reconsiderate obiectivele politicii sociale şi reevaluate rezultatele acestora, care trebuie să asigure o funcţionare corectă, echitabilă a pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială, pentru a stimula productivitatea, competitivitatea pe piaţa mondială, pentru a consolida coeziunea socială şi pentru a creşte nivelul de trai al cetăţenilor săi;
- acest proces de consultare reprezintă o oportunitate pentru toate statele membre de a-şi împărtăşi opiniile privind domeniul de aplicare a documentului şi de a contribui la îmbunătăţirea şi finalizarea acestuia;
- criza economică din ultimii ani a avut consecinţe sociale grave, care ar putea limita oportunităţile de creştere viitoare şi performanţa economică în întreaga Europă;
- în elaborarea pilonului european al drepturilor sociale trebuie avute în vedere atât modalităţile de depăşire a crizei şi perspectiva ulterioară acesteia, cât şi evoluţia către o Uniune Economică şi Monetară (UEM) mai aprofundată şi mai echitabilă;
- modificarea obiectivelor şi a modului în care se construieşte piaţa muncii reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea, întrucât acestea trebuie să facă faţă globalizării, revoluţiei digitale şi noilor modele economice care produc un impact deosebit asupra modului în care lucrăm, în general;
- trebuie să se armonizeze politicile sociale pe care le dezvoltă statele membre ale Uniunii Europene cu obiectivele şi aspiraţiile secolului al XXI-lea, în vederea construirii unui model social european pentru viitor;
- principiile incluse în pilonul european al drepturilor sociale sunt bine definite şi cuprinzătoare, iar documentul recomandă că acestea trebuie avute în vedere;
- dezvoltarea economică ar trebui să conducă la ameliorarea progresului şi coeziunii sociale, iar politica socială trebuie concepută ca un factor productiv care reduce inegalitatea;
- având în vedere că echitatea socială este asociată creşterii economice pe termen lung, pentru a putea susţine creşterea, trebuie ţinute sub control dezechilibrele sociale şi de ocupare, deoarece acestea pot amplifica potenţialul crizelor financiare, pot duce la instabilitate politică şi, în consecinţă, la descurajarea investiţiilor în sănătate, educaţie, capital uman, dar şi în antreprenoriat;
- aspectele sociale şi de ocupare trebuie să beneficieze de o atenţie sporită, mai ales în statele din zona Euro din Uniunea Europeană, deoarece şocurile sociale şi de ocupare pot să se extindă prin efectele lor de la o ţară la alta, datorită interdependenţei lor economice puternice;
- ritmul actual şi amploarea schimbărilor din sectorul ocupaţional, la care se adaugă şi tendinţele demografice, contribuie la transformarea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă;
- în ultima perioadă se manifestă semnele acordării unei atenţii mai mari aspectelor sociale şi de ocupare, lucru demonstrat de o creştere a incidenţei acestora în recomandările specifice de ţară, dacă avem în vedere evaluările privind Semestrul european, realizate în perioada 2011-2016.
4. Apreciază că:
- ritmul actual şi amploarea schimbărilor din sectorul ocupaţional, coroborate cu tendinţele demografice, contribuie la transformarea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă;
- în statele membre Euro, succesul zonei Euro în viitor depinde în mare măsură de eficacitatea pieţelor naţionale ale muncii şi a sistemelor de protecţie socială, dar trebuie avută în vedere şi capacitatea economiei de a absorbi şi de a se adapta la şocuri, motiv pentru care se impun o flexibilitate şi un mecanism de control eficient; în acest mecanism pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) va avea un rol important;
- atunci când recomandările specifice de ţară fac referire şi la problemele sociale, sunt mai degrabă din perspectiva eficienţei cost-beneficii şi a sustenabilităţii economice, nepunându-se accentul pe sărăcie, pensii sau reforme în sistemul de sănătate;
- Comunicarea Comisiei Europene cu privire la lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale este oportună şi pentru că promovează complementaritatea pieţei muncii cu sistemele de protecţie socială;
- atenţia sporită acordată de Comisia Europeană aspectelor sociale în coordonarea politicilor economice prin intermediul Semestrului european este semnalată de iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri", recomandarea privind reintegrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă, "Actul european privind accesibilitatea" în scopul facilitării accesului persoanelor cu handicap la bunurile şi serviciile esenţiale în piaţa unică precum şi de Fondurile structurale şi de investiţii europene (FSI) şi fondul social european (FSE), care acordă anual sprijin la peste 15 milioane de persoane, în scopul îmbunătăţirii competenţelor în vederea integrării pe piaţa muncii, combaterii sărăciei şi excluziunii sociale sau creşterii eficienţei administraţiilor publice;
- în dezvoltarea acestui pilon ar trebui avut în vedere şi modul în care persoanele cu dizabilităţi ar putea accesa acest instrument: fizic, informaţional şi comunicaţional, astfel încât dezvoltarea PEDS să conducă şi la creşterea gradului de ocupare a acestor categorii de persoane, precum şi la respectarea egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii;
- este necesară crearea unui model social pentru o protecţie socială adecvată şi durabilă, care să asigure combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, un model care să realizeze o abordare coordonată a tuturor politicilor, programelor şi intervenţiilor întreprinse în acest domeniu;
- pentru implementarea acestui pilon şi pentru operaţionalizarea acestuia se impune o strânsă cooperare între toate părţile implicate: cooperarea la nivelul Uniunii Europene, ca instrument pentru schimbul de opinii şi de bune practici, cooperarea între instituţiile de la nivel central pentru crearea unei legislaţii mai eficiente şi corelate, precum şi cooperarea tuturor factorilor sociali de la nivel local (autorităţi locale, ONG-uri, membrii comunităţii).
5. Atrage atenţia Comisiei Europene asupra următoarelor aspecte:
- aşa cum rezultă dintr-un studiu realizat de Institutul pentru Cercetare Socială din Italia (IRS), la cererea Comisiei pentru muncă (EMPL) a Parlamentului European, dacă nu se vor lua în considerare problemele sociale şi de ocupare în creşterea economică, există riscul ca dezechilibrele care ar putea apărea la nivelul societăţii şi al ocupării în urma măsurilor de austeritate să submineze creşterea pe termen lung;
- din experienţa ultimilor ani a rezultat că dezechilibrele persistente în unele state membre pot conduce la apariţia unor riscuri în stabilitatea zonei Euro în ansamblu şi, în consecinţă, se impune o mai mare atenţie creşterii numărului locurilor de muncă şi performanţelor sistemelor de protecţie socială, drept componente ale procesului larg de creştere a convergenţei către structuri economice mai flexibile în zona Euro;
- pentru a obţine o evaluare realistă la nivel european, trebuie analizate evoluţiile şi modificările care se produc în toate statele membre ale Uniunii Europene, nu numai la nivelul statelor aflate în zona Euro;
- trebuie evaluat impactul evoluţiei demografice, al noilor tehnologii şi al altor factori de mare importanţă pentru viaţa activă şi condiţiile sociale, care pot produce modificări în domeniul de aplicare şi conţinutul pilonului european al drepturilor sociale;
- spre exemplu, în cazul schimbărilor demografice, în România amploarea şi viteza de îmbătrânire a populaţiei depind de tendinţele viitoare înregistrate de speranţa de viaţă, fertilitate şi migraţie; în consecinţă, procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populaţia aflată la vârsta de pensionare şi populaţia activă, care la rândul său va conduce la schimbări majore în structura pe grupe de vârstă şi la implicaţii negative pe piaţa forţei de muncă;
- pentru a se ajunge la o piaţă a forţei de muncă performantă, favorabilă incluziunii sociale, ar trebui reformulată şi completată noţiunea de "flexicuritate", concept care necesită o sincronizare temporală şi procedurală în obţinerea flexibilităţii angajatorului şi securităţii locurilor de muncă ale angajaţilor.
6. Consideră că:
- la momentul lansării acestei consultări privind elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale (PEDS), din perspectiva contextului economic şi social naţional, România a făcut progrese în ceea ce priveşte flexibilitatea şi securitatea în domeniul relaţiilor de muncă, încadrându-se astfel în practica statelor europene;
- în ceea ce priveşte nivelul de trai, în ciuda reluării creşterii economice rapide şi a reducerii dezechilibrelor macroeconomice, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie sau de excluziune socială din Uniunea Europeană (40,2% faţă de 24,4% pe ansamblul UE - 28 în 2014);
- în România lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale reprezintă o prioritate naţională, astfel că strategiile la nivel naţional privind reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale reflectă atenţia deosebită acordată aspectelor sociale menită să diminueze considerabil efectele dezechilibrelor economice existente; în cadrul acestor strategii o mare importanţă este acordată creşterii gradului de ocupare a persoanelor aflate în sărăcie şi a grupurilor vulnerabile, creşterii suportului financiar acordat persoanelor cu venit minim, introducerea stimulentelor proactive şi îmbunătăţirea funcţionalităţii şi serviciilor sociale şi creşterii economiei sociale în general.
7. Susţine propunerea Comisiei Europene privind lansarea unei consultări publice referitoare la elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale (PEDS), menită a evalua acquisul social actual al Uniunii Europene, reflectarea asupra noilor tendinţe ale modelelor de organizare a muncii şi societale şi primirea de opinii şi reacţii faţă de principiile identificate într-o structură preliminară a pilonului. Pilonul, în forma sa finală, va deveni un important instrument de lucru, un cadru de referinţă pentru verificarea ocupării forţei de muncă şi a performanţelor sociale ale statelor membre participante, precum şi pentru iniţierea de reforme la nivel naţional. În acelaşi timp, acesta va reprezenta şi un punct de reper pentru convergenţa reînnoită din cadrul zonei Euro.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 22 iunie 2016.
Nr. 57.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
