Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Balta Albă şi Gherăseni, judeţul Buzău, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.
(3) Anexele nr. 1.1, 1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
---------------
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Bucureşti, 27 iulie 2016.
Nr. 545.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Balta Albă, judeţul Buzău*)
──────────
*) Notă CTCE:
Imaginea stemei se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 10 august 2016 la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).
──────────
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Balta Albă, judeţul Buzău
Descrierea stemei
Stema comunei Balta Albă, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, încărcat cu patru peşti albaştri, cu cozile ridicate în bară şi înotând spre dreapta.
În partea superioară se află patru trandafiri de aur, astfel:
- doi din dextra, orientaţi oblic spre senestra, dotaţi cu tulpini şi cu câte trei frunze, două la dreapta şi una la stânga;
- doi din senestra orientaţi oblic spre dextra, dotaţi cu tulpini şi cu câte trei frunze, una la dreapta şi două la stânga.
În vârful scutului se află un mănunchi compus din doi ştiuleţi de porumb, două spice de grâu şi o floarea-soarelui, totul de aur, dispuse în evantai şi alternând.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brâul undat simbolizează atât etimologia numelui localităţii, cât şi existenţa Bălţii Amara şi a Bălţii Albe.
Peştii reprezintă bogăţia piscicolă a zonei, iar trandafirii semnifică existenţa pepinierelor de pe raza localităţii.
Numărul peştilor sau al trandafirilor indică numărul satelor componente ale comunei.
Mănunchiul face referire la principala ocupaţie a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Gherăseni, judeţul Buzău*)
──────────
*) Notă CTCE:
Imaginea stemei se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 10 august 2016 la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).
──────────
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Gherăseni, judeţul Buzău
Descrierea stemei
Stema comunei Gherăseni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp albastru, se află o diademă de aur, reprezentată sub forma unei fascii alezate, având în zona centrală o piatră rotundă roşie, iar dedesubt se află un grupaj de patru pietre triunghiulare roşii, cu vârfurile spre interior, dispuse în jurul uneia rombice roşii. Pe exterior şi sub acestea, dispuse pe patru rânduri paralele, sunt montate câte 34 de pietre roşii semipreţioase granate, aflate în casete proprii. Pietrele de pe primul rând au formă dreptunghiulară, cele de pe următoarele două rânduri au formă triunghiulară, cu vârfurile orientate spre exterior, iar cele de pe ultimul rând sunt ovoidale. Marginile diademei sunt decorate cu două, respectiv trei şiruri perlate. Două porţiuni din marginile de sus şi de jos din dreapta lipsesc.
În partea inferioară, în câmp roşu, se află un mănunchi de trei spice de grâu de aur, poziţionate cel din dreapta în bandă, cel central în pal, cel din stânga în bară şi ale căror extremităţi inferioare se intersectează.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Diadema aminteşte de "Diadema de la Gherăseni", care a fost descoperită în mormântul unei prinţese din neamul hunilor din perioada sfârşitul secolului IV-începutul secolului V.
Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
