Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 27 octombrie 2003, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: -------------- Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, Elena Dumitru Ministrul sănătăţii, Ovidiu Brînzan p. Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat Bucureşti, 7 aprilie 2004. Nr. 537. ANEXĂ NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă ART. 1 Prezentele norme metodologice cuprind dispoziţii în vederea aplicării unitare a măsurilor de protecţie a maternităţii pentru femeile încadrate cu contract individual de muncă sau funcţionari publici, denumite în continuare salariate, prevăzute la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă. ART. 2 În vederea aplicării prevederilor ordonanţei de urgenţă se parcurg în mod obligatoriu următoarele etape: a) salariata gravidă efectuează consultaţii prenatale la medicul de familie şi, după caz, la medicul specialist, în vederea atestării stării sale fiziologice de graviditate, în conformitate cu art. 2 lit. c) din ordonanţa de urgenţă; b) medicul de familie şi/sau, după caz, medicul specialist completează Carnetul gravidei şi Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei pentru atestarea fie a stării fiziologice de graviditate, fie a faptului că salariata a născut recent sau că alăptează, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 12/2004 pentru adoptarea Protocolului privind Metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, Carnetului gravidei şi Anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004; c) salariata înştiinţează angajatorul, depunând, în copie, Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, completată corespunzător de medic, la compartimentul resurse umane din cadrul unităţii, însoţită de o cerere scrisă care să conţină informaţii referitoare la starea proprie de maternitate, în conformitate cu art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă, şi, după caz, solicitarea de a i se aplica măsurile de protecţie prevăzute de aceasta; d) angajatorul transmite copii de pe documentele depuse de salariată, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii lor, medicului de medicina muncii, care asigură supravegherea stării de sănătate a angajaţilor din unitate, precum şi inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; e) angajatorul împreună cu medicul de medicina muncii efectuează evaluarea privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei de muncă, întocmesc şi semnează Raportul de evaluare privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei de muncă, denumit în continuare Raport de evaluare, întocmit conform art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă; f) în baza Raportului de evaluare, angajatorul înştiinţează salariata, în termenul prevăzut la art. 9 alin. (3), despre rezultatele evaluării privind riscurile la care poate fi supusă la locul ei de muncă şi despre măsurile suplimentare de protecţie pe care trebuie să le respecte atât angajatorul, cât şi salariata prin Informarea privind protecţia maternităţii la locul de muncă, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice; g) salariata ia cunoştinţă de conţinutul Informării privind protecţia maternităţii la locul de muncă şi, dacă este cazul, solicită concediu de risc maternal, în condiţiile prevăzute la art. 5, 6 şi 7; h) inspectoratul teritorial de muncă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii documentelor, efectuează o verificare a condiţiilor de muncă ale salariatei pentru a verifica modul în care se respectă prevederile ordonanţei de urgenţă şi ale prezentelor norme metodologice. Rezultatele controlului vor fi înaintate în scris angajatorului, iar în cazul constatării neîndeplinirii unor măsuri vor fi aplicate sancţiunile prevăzute de lege. ART. 3 (1) Salariata care a născut recent, definită la art. 2 lit. d) din ordonanţa de urgenţă, este femeia care revine în unitate şi îşi reia activitatea după efectuarea concediului de maternitate, respectiv a concediului postnatal obligatoriu de 42 de zile, sau, după caz, a numărului total de 63 de zile ale concediului de lăuzie, prevăzut în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Salariata prevăzută la alin. (1) poate solicita, pe baza documentului medical eliberat de medicul de familie, măsuri de protecţie corespunzătoare, în termen de 6 luni de la data la care a născut. ART. 4 (1) Concediul postnatal obligatoriu, prevăzut la art. 2 lit. g) din ordonanţa de urgenţă, cuprinde perioada primelor 42 de zile calendaristice după data naşterii copilului, din timpul concediului de sarcină şi lăuzie, acordat conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pe perioada concediului postnatal obligatoriu, mama beneficiază de indemnizaţie pentru maternitate, acordată în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în baza certificatului de concediu medical eliberat conform reglementărilor legale în vigoare. (3) Pentru protecţia sănătăţii mamei şi a copilului este interzis angajatorilor să permită salariatelor să revină la locul de muncă în cele 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu. ART. 5 (1) Concediul de risc maternal, definit la art. 2 lit. h) din ordonanţa de urgenţă, este concediul pe care poate să îl solicite o salariată care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă, în cazul în care angajatorul, ca urmare a evaluării riscurilor prezente la locul de muncă al salariatei, nu poate, din motive justificate în mod obiectiv, să dispună măsura modificării condiţiilor şi/sau programului de muncă al acesteia sau măsura repartizării ei la alt loc de muncă, fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa şi/sau a fătului ori a copilului. (2) Concediul de risc maternal se solicită de către salariata prevăzută la alin. (1) ca urmare a primirii Informării privind protecţia maternităţii la locul de muncă, prevăzută la art. 2 lit. f). ART. 6 (1) Documentul medical eliberat de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist care atestă faptul că o salariată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă este fie adeverinţa medicală-tip aprobată de Ministerul Sănătăţii, fie Carnetul gravidei şi Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 12/2004. (2) Documentul medical menţionat la alin. (1) trebuie să conţină constatarea stării fiziologice de sănătate a salariatei şi recomandări privind protecţia acesteia la locul de muncă. (3) În cazul salariatei gravide, documentul medical trebuie să conţină data prezumtivă a naşterii, precum şi recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia pe timp de zi sau, dacă este cazul, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de muncă definite în prezentele norme metodologice ca insalubre sau greu de suportat. (4) În cazul salariatei care a născut recent şi/sau alăptează, documentul medical trebuie să conţină datele privind începutul şi sfârşitul prezumtiv al perioadei vizate şi recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia. (5) Consultaţiile postnatale efectuate de salariată pe o perioadă de 6 luni după naştere vor lua în considerare eventualele modificări ale capacităţii de muncă a salariatei şi vor conţine recomandări corespunzătoare. (6) Salariata va prezenta angajatorului, în copie, documentul medical menţionat la alin. (1), în maximum 5 zile lucrătoare de la data eliberării. ART. 7 (1) Salariata poate solicita concediul de risc maternal, în întregime sau fracţionat, în funcţie de recomandarea medicului şi de justificarea angajatorului privind perioada posibilă de eliminare a riscurilor de la locul de muncă, pentru sănătatea sau securitatea ei. (2) Angajatorul aprobă solicitarea salariatei pentru concediul de risc maternal numai dacă solicitarea este însoţită de documentul medical prevăzut la art. 6. (3) Concediul de risc maternal se acordă pe durate care nu pot depăşi, cumulat, 120 de zile calendaristice, astfel: a) integral sau fracţionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate; b) integral sau fracţionat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu şi, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani; c) integral sau fracţionat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii. ART. 8 (1) Evaluarea riscurilor prevăzută la art. 5 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă este de natură particulară, în raport cu evaluarea care se realizează în cazul oricărui alt salariat aflat la acelaşi loc de muncă, deoarece stabileşte riscurile specifice datorate agenţilor, proceselor şi condiţiilor existente la locul de muncă, la care este supusă salariata gravidă, care a născut recent sau care alăptează şi, după caz, fătul sau copilul, de-a lungul unui proces evolutiv, respectiv sarcină, lăuzie sau alăptare. (2) Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (1) se efectuează de către angajator: a) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, pentru toate salariatele care se află în situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă; b) după expirarea termenului prevăzut la lit. a), în termen de 10 zile de la data informării în scris a angajatorului de către salariată sau concomitent cu evaluarea riscurilor pe care angajatorul o realizează ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor care îi revin potrivit prevederilor art. 11 lit. b) din Normele generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 508/933/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 6 decembrie 2002. (3) Evaluarea riscurilor pentru salariata care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă se evidenţiază într-un capitol special al documentului pe care angajatorul îl întocmeşte potrivit obligaţiilor ce îi revin, stabilite de prevederile art. 11 lit. b) din Normele generale de protecţie a muncii, cu respectarea art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. ART. 9 (1) Raportul de evaluare, întocmit potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, va fi semnat de către toţi cei implicaţi şi va fi structurat astfel: a) descrierea procesului, a tehnologiei, a activităţii supuse evaluării; b) lista agenţilor, procedeelor sau a condiţiilor de lucru care sunt identificate drept pericole pentru sănătatea salariatei gravide, care a născut recent şi, respectiv, fătului, copilului născut şi, după caz, salariatei care alăptează. (2) Pentru fiecare element din lista prevăzută la alin. (1) lit. b) trebuie menţionate următoarele: a) justificarea utilizării şi alegerii agentului, procedeului sau condiţiilor de lucru; în cazul în care informaţiile sunt confidenţiale, este necesar să se indice posibilităţile de eliminare sau de diminuare a riscului; b) durata, intensitatea, frecvenţa şi natura expunerii la agenţi a salariatei la locul de muncă; c) măsurile de prevenire care trebuie aplicate în vederea reducerii riscului la cel mai scăzut nivel posibil; d) recomandarea medicului de medicina muncii cu privire la schimbarea locului de muncă, de la început sau după o anumită perioadă; e) concluzia evaluării: dacă salariata poate rămâne sau nu la locul ei de muncă. Dacă este necesară schimbarea locului de muncă, vor fi indicate locurile de muncă unde poate fi repartizată, pe baza evaluării riscurilor. (3) Angajatorul este obligat să transfere salariata vizată la un nou loc de muncă dacă se recomandă aceasta prin concluzia raportului menţionat la alin. (1), în cel mult 15 zile lucrătoare de la data încheierii raportului de evaluare a riscului. (4) Face excepţie de la prevederile alin. (3) situaţia prevăzută la art. 8 alin. (2) lit. a), pentru care schimbarea se va face la cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii Raportului de evaluare. (5) În termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii, Raportul de evaluare se înaintează după cum urmează: a) medicului de medicina muncii din direcţia de sănătate publică teritorială; b) inspectoratului teritorial de muncă; c) în unitate, după caz, Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, Compartimentului de protecţie a muncii sau responsabilului cu protecţia muncii desemnat de angajator; d) celor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă. ART. 10 Medicul de medicina muncii sau medicul cu competenţă în medicină de întreprindere, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii, care asigură supravegherea stării de sănătate a angajaţilor, va dispune efectuarea de examene paraclinice şi de laborator, după caz, în funcţie de noxele constatate la locurile de muncă, cu respectarea Normelor generale de protecţie a muncii, pentru a se stabili influenţa acestora asupra stării de sănătate a salariatelor. ART. 11 Medicul de medicina muncii din direcţia de sănătate publică teritorială şi inspectoratul teritorial de muncă, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data informării acestora de către angajator, efectuează verificarea condiţiilor de muncă ale salariatei care a anunţat angajatorul în scris că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă. ART. 12 Medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică împreună cu inspectoratul teritorial de muncă vor efectua periodic un control la locurile de muncă din unitatea la care lucrează salariata prevăzută la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă, pentru a verifica modul în care se respectă măsurile stabilite. Rezultatele controlului vor fi înaintate în scris angajatorului, iar în cazul constatării neîndeplinirii unor măsuri vor fi aplicate sancţiunile prevăzute de lege. ART. 13 (1) Dacă în urma efectuării controalelor medicale periodice se constată modificări ale stării de sănătate a salariatei, în condiţiile în care buletinele de analiză dovedesc că nu au existat depăşiri ale valorilor limită de expunere profesională la agenţi în cadrul locului de muncă al salariatei, atunci angajatorul va aplica prevederile art. 9 din ordonanţa de urgenţă, la recomandarea medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale. (2) Angajatorul va aplica prevederile art. 9 şi, după caz, prevederile art. 10 din ordonanţa de urgenţă în cazul salariatelor care se încadrează la art. 14 din ordonanţa de urgenţă. ART. 14 Amenajările pentru repaus şi încăperile speciale pentru alăptat destinate femeilor gravide sau care alăptează, potrivit art. 12 alin. (1) şi art. 17 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă, trebuie să îndeplinească toate condiţiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare şi cerinţelor prevăzute la cap. IV titlul IV din Normele generale de protecţie a muncii în vigoare. ART. 15 Dacă locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă este încadrat în condiţii deosebite, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, sau în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, în mod obligatoriu se vor aplica măsurile de protecţie prevăzute la art. 9 sau, după caz, la art. 10 din ordonanţa de urgenţă. ART. 16 În toate cazurile, indiferent dacă salariata este trecută sau nu la alt loc de muncă, se vor respecta prevederile legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă. ART. 17 (1) Potrivit art. 10 şi 11 din ordonanţa de urgenţă, pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal care se suportă din bugetul asigurărilor sociale, plătită de angajator. (2) Indemnizaţia de risc maternal se plăteşte salariatei, la cerere, pe baza certificatului medical care se eliberează de medicul de familie sau de medicul specialist, cu avizul medicului de medicina muncii. (3) După caz, certificatul medical va fi însoţit de certificatul de naştere al copilului. (4) Certificatul medical pentru acordarea concediului de risc maternal se va completa pe formularul cu regim special - tipizat, utilizat la plata indemnizaţiilor de asigurări sociale reglementate de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, fără înscrisuri privind: a) codul diagnosticului; b) codul indemnizaţiei; c) elementele de identificare a cauzelor incapacităţii temporare de muncă; d) avize privind prelungirea concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă; e) orice alte date specifice indemnizaţiilor de asigurări sociale reglementate de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (5) În caseta "Cod diagnostic" se va înscrie "Concediu de risc maternal". (6) Indemnizaţia de risc maternal se plăteşte cu condiţia ca, prin grija angajatorului, medicul de medicina muncii care a efectuat evaluarea prevăzută la art. 5 din ordonanţa de urgenţă să vizeze certificatul medical, în caseta "Cod diagnostic", sub semnătură, parafă şi ştampilă, cu privire la imposibilitatea îndeplinirii de către angajator a obligaţiilor prevăzute de lege şi la motivul pentru care nu a putut fi evitată acordarea acestei prestaţii. (7) Nerespectarea prevederilor alin. (6) atrage răspunderea angajatorului, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. (8) Controlul corectitudinii completării certificatelor medicale pentru concediu de risc maternal se efectuează de serviciile specializate sau de persoanele împuternicite din direcţiile teritoriale de sănătate publică. ART. 18 (1) Baza de calcul a indemnizaţiei de risc maternal se constituie din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare primei zile înscrise în certificatul medical, pentru care s-a datorat contribuţia individuală de asigurări sociale, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În cazul în care concediul de risc maternal se acordă în cursul lunii, intervalul celor 10 luni din care se determină baza de calcul a indemnizaţiei de risc maternal cuprinde 9 luni şi 2 fracţiuni de lună, respectiv luna în care începe şi luna în care se sfârşeşte perioada din care se stabileşte baza de calcul a drepturilor. (3) În situaţia în care, în una sau mai multe dintre lunile ori, după caz, în una sau în ambele fracţiuni de lună din care se constituie baza de calcul a indemnizaţiei de risc maternal, numărul de zile pentru care s-a datorat contribuţia individuală de asigurări sociale este mai mic decât numărul de zile lucrătoare legale, perioada respectivă se întregeşte cu numărul corespunzător de zile lucrătoare. (4) Pentru perioadele în care s-a întregit numărul de zile lucrătoare prevăzute la alin. (3), în calculul indemnizaţiei de risc maternal se ia în considerare salariul minim brut pe ţară, corespunzător numărului de zile lucrătoare creditate. ART. 19 (1) Media zilnică a indemnizaţiei de risc maternal se determină prin raportarea sumei veniturilor salariale pentru care s-a datorat contribuţia individuală de asigurări sociale şi/sau a salariului minim brut pe ţară la numărul total de zile lucrătoare legale existente în perioada din care se constituie baza de calcul a dreptului. (2) În fiecare dintre lunile sau, după caz, fracţiunile de lună din care se constituie baza de calcul a indemnizaţiei de risc maternal veniturile salariale pentru care s-a datorat contribuţia individuală de asigurări sociale cumulate cu salariul minim brut pe ţară nu pot depăşi plafonul prevăzut la art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Pentru constituirea bazei de calcul a indemnizaţiei de risc maternal cuvenite persoanelor care realizează venituri exprimate în moneda altor ţări, se ia în considerare contravaloarea în lei a acestor venituri, obţinută prin aplicarea cursului de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, din data stabilită pentru plata drepturilor salariale. ART. 20 (1) Cuantumul lunar al indemnizaţiei de risc maternal este egal cu 75% din media lunară a bazei de calcul, determinată potrivit art. 18. (2) Indemnizaţia de risc maternal se plăteşte pentru numărul de zile lucrătoare din durata calendaristică a concediului de risc maternal. ART. 21 (1) Concediul de risc maternal nu poate fi acordat simultan cu un concediu medical sau cu concediul pentru creşterea copilului, acordate conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Calculul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se efectuează lunar de către angajator, cel mai târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă concediul de risc maternal. (3) Sumele reprezentând indemnizaţii de risc maternal plătite de angajator se deduc de către plătitori din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă. ART. 22 (1) Pentru indemnizaţia de risc maternal nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat. (2) La stabilirea drepturilor de asigurări sociale prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează cuantumul indemnizaţiei de risc maternal. (3) Durata concediului de risc maternal reprezintă perioadă asimilată stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. ART. 23 Sumele reprezentând indemnizaţii de risc maternal cumulate cu sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale plătite de angajator, care depăşesc contribuţiile datorate în luna respectivă, se recuperează de către plătitori de la casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare. ART. 24 Potrivit art. 17 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, pauzele pentru alăptare sau reducerea duratei normale a timpului de muncă prin comasarea acestor pauze, se includ în timpul de muncă, nu afectează drepturile salariale şi nu diminuează stagiul de cotizare necesar pentru acordarea prestaţiilor din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. ART. 25 În Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută la art. 6 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, toate datele privind salariata care beneficiază de indemnizaţie de risc maternal vor fi înscrise de angajatori în acelaşi mod ca cel pentru asiguraţii care beneficiază de prestaţii de asigurări sociale în temeiul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 26 În înţelesul art. 20 din ordonanţa de urgenţă, munci în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat sunt următoarele: a) colectarea, transportul şi depozitarea dejecţiilor menajere, umane, animaliere; b) igienizarea grupurilor sanitare; c) săpatul şanţurilor; d) încărcatul sau descărcatul cu lopata al diverselor produse; e) ridicarea unor greutăţi mai mari de 10 kg; f) munca în condiţii de expunere la temperaturi extreme, definite conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, aprobată prin Legea nr. 436/2001. ART. 27 Angajatorii au obligaţia ca, în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice să le aducă la cunoştinţă salariatelor, în scris, cu confirmare de luare la cunoştinţă. ANEXĂ la normele metodologice
Antetul unităţii
Nr. .... data.......
INFORMARE
privind protecţia maternităţii la locul de muncă
(model)*)
Prin prezenta, în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, aducem la
cunoştinţă doamnei..............................................., născută la
data de ......................, având CNP.................................., cu
domiciliul în judeţul............, localitatea ........................., str.
.......................... nr. ......, având profesia de ......................,
angajată în unitatea noastră în funcţia de ........................ şi care
ocupă locul de muncă .................. din secţia (atelier, compartiment etc.)
..............................................., faptul că în urma evaluării
locului său de muncă au fost constatate următoarele:
1. la locul dumneavoastră de muncă, şi anume ..................., există/nu
există riscuri pentru sănătatea sau securitatea dumneavoastră în perioada de
maternitate;
2. riscul este scăzut/mediu/crescut, fiind reprezentat de:
- agenţi fizici, biologici, chimici, procedee, condiţii de muncă ...........
...............................................................................;
3. conform rezultatelor Raportului de evaluare nr. ......... din data de
...................., riscul existent poate/nu poate aduce prejudicii evoluţiei
sarcinii, sănătăţii fătului/copilului sau sănătăţii salariatei gravide/care
alăptează;
----------
*) Se completează de către angajatori pe documente proprii, întocmite
conform modelului.
4. perioada de sarcină în care supunerea la risc este total interzisă este:
- în primele săptămâni [] ..........
- în ultimele luni [] ..........
- sau ...................;
5. în vederea protecţiei sănătăţii şi securităţii dumneavoastră:
- au fost luate următoarele măsuri suplimentare:
.......................................................................;
(se vor enumera în ordinea priorităţii)
- dumneavoastră aveţi obligaţia de a îndeplini următoarele:
......................................................................;
(se vor enumera în ordinea priorităţii)
6. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii dumneavoastră la locul de muncă
în perioada de maternitate vi se vor modifica:
a) programul de muncă: ..................................................;
b) condiţiile de muncă: ................................................;
c) locul de muncă, fiind repartizată la ................................;
7. menţionăm că nu este posibil ca pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
să fie efectuată nici o schimbare menţionată la pct. 6, din următoarele motive:
...............................................................................
..............................................................................;
8. având în vedere cele menţionate la pct. 1-7, medicul de medicina muncii
recomandă/nu recomandă concediu de risc maternal pe o perioadă de ...........,
până la eliminarea riscului existent pentru evoluţia sarcinii, sănătăţii
fătului/copilului sau sănătăţii salariatei gravide/care alăptează.
Semnătura angajatorului şi Semnătura şi parafa medicului
ştampila unităţii
.............................. ..............................
Data ....................... Data .........................
Am primit,
Semnătura salariatei..........
Data .........................
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
