Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 HOTĂRÂRE nr. 51 din 30 septembrie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda UE în domeniul justiţiei pentru 2020 - Consolidarea încrederii, a mobilităţii şi a creşterii în cadrul Uniunii, COM (2014) 144, şi la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate, COM (2014) 154
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 51 din 30 septembrie 2014  privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda UE în domeniul justiţiei pentru 2020 - Consolidarea încrederii, a mobilităţii şi a creşterii în cadrul Uniunii, COM (2014) 144, şi la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate, COM (2014) 154    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂRE nr. 51 din 30 septembrie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda UE în domeniul justiţiei pentru 2020 - Consolidarea încrederii, a mobilităţii şi a creşterii în cadrul Uniunii, COM (2014) 144, şi la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate, COM (2014) 154

EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 2 octombrie 2014
    În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

    Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/236, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 19 iunie 2014,
    1. Camera Deputaţilor se asociază poziţiei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care apreciază propunerile Comisiei privind realizarea unui spaţiu european de justiţie pe deplin funcţional până în anul 2020: armonizarea viitoarelor acţiuni specifice ale UE cu dispoziţiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, recomandarea în privinţa soluţionării cu celeritate a litigiilor în statele membre prin utilizarea mecanismelor extrajudiciare de recurs dezvoltate în Uniunea Europeană, consolidarea şi extinderea reţelei europene de formare judiciară, angajamentul de cooperare mai eficientă cu Conferinţa de la Haga privind dreptul internaţional privat, în cadrul diplomaţiei multilaterale, accelerarea procedurilor de aderare a UE la Convenţia europeană a drepturilor omului.
    2. Camera Deputaţilor agreează punctul de vedere al Comisiei juridice, care consideră că:
    - este corectă abordarea Comisiei pentru realizarea consolidării acquis-ului existent în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii şi demersurile sale pentru punerea în aplicare a instrumentelor deja existente, înainte de identificarea şi aplicarea unor noi soluţii şi strategii;
    - nevoile şi interesele cetăţeanului trebuie să se plaseze în centrul viitoarei agende europene privind spaţiul de justiţie, libertate şi securitate;
    - dezvoltările politice privind spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ) trebuie să se axeze pe consolidarea progresului realizat, implementarea şi ameliorarea instrumentelor existente, corelarea strategiilor şi iniţiativelor sectoriale, iar îndeplinirea obiectivelor neatinse din cadrul Programului Stockholm trebuie să constituie priorităţi în cadrul viitoarei programări;
    - în contextul angajamentului ferm al Uniunii Europene faţă de respectarea deplină a drepturilor fundamentale, transpunerea şi aplicarea drepturilor enunţate de Carta drepturilor fundamentale necesită o cooperare extinsă între diferite paliere de autoritate, un rol special, important şi activ revenind comunităţii locale, aflată în imediata proximitate a cetăţeanului şi, din acest motiv, cea mai în măsură să asigure protecţia persoanelor vulnerabile;
    - eforturile depuse în vederea garantării drepturilor fundamentale trebuie privite ca un proces continuu, pe termen lung, iar îndeplinirea lor trebuie să se bazeze pe o viziune comună, integrată la nivel local, regional, naţional şi european;
    - în cazul în care cooperarea dintre diferitele paliere de autoritate nu funcţionează corect, poate exista riscul apariţiei unui avantaj pentru elementele de extremă dreaptă, de rasism şi de xenofobie, ceea ce ar împiedica evoluţia pozitivă a UE în ansamblul său;
    - pentru realizarea obiectivului principal al Agendei UE în domeniul justiţiei pentru 2020 ar fi utilă dezvoltarea unor noi canale de comunicare şi foruri pentru schimbul de informaţii între palierele administrative (local, regional, naţional, european), la care UE să contribuie cu măsuri punctuale;
    - este necesară punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE la fiecare nivel de reprezentare şi pentru monitorizarea rezultatelor şi evoluţiilor specifice, în contextul raportului anual privind carta;
    - realizarea spaţiului european comun de justiţie, pe deplin funcţional, până în anul 2020 ar trebui să includă şi concilierea competenţelor diferitelor paliere de acţiune pentru evitarea conflictelor dintre obiective, dar şi supravegherea punerii în aplicare a drepturilor fundamentale, efectuarea unor analize în materie juridică, verificarea informaţiilor factuale, încurajarea statelor membre să ratifice şi să pună în aplicare principalele instrumente de drept internaţional, consultarea diferiţilor actori implicaţi şi monitorizarea efectelor acţiunilor UE la nivel naţional şi european.
    3. Camera Deputaţilor reţine concluzia Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale că cele două comunicări sunt convergente cu liniile strategice exprimate de România, inclusiv în reuniunile de la nivelul Consiliului, de susţinere a obiectivului UE de consolidare a SLSJ, şi că aceste documente pot fi considerate ca oportune şi obiective, reprezentând o viziune pentru viitor care va permite realizarea de noi progrese în direcţia creării, până în 2020, a unui spaţiu european comun de justiţie pe deplin funcţional, întemeiat pe încredere, mobilitate şi creştere.
    4. Camera Deputaţilor ia act de evaluarea pozitivă a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în ce priveşte definirea provocărilor, a obiectivelor şi a modalităţilor avute în vedere de Comisia Europeană pentru îndeplinirea acestora.
    5. Camera Deputaţilor, în evaluarea Programului de la Stockholm, observă că:
    - unele declaraţii politice nu au reuşit să depăşească o retorică teoretică;
    - UE a preferat o abordare operaţională unei abordări de reglementare, ceea ce a dus la crearea de "soft law", constând din diferite "strategii", "programe" şi "foi de parcurs", şi a amânat "comunitarizarea" politicilor din spaţiul de libertate, securitate şi justiţie;
    - programul nu a eliminat dezechilibrele structurale care au afectat domeniul justiţiei şi afacerilor interne încă de la începuturile sale şi care au avut un impact de lungă durată la punerea sa în aplicare;
    - dezechilibrele între libertate şi securitate, între justiţie şi securitate sau între armonizarea legislativă şi o abordare operaţională s-au perpetuat;
    - decalajul între obiectivul politic al unei "Europe care protejează" şi o "Europă a drepturilor" nu a fost rezolvat;
    - s-a perpetuat opţiunea unor state membre de a se îndepărta de la "regimul comunitar", prin exercitarea drepturilor la derogări, ceea ce a creat dezechilibre de natură politică;
    - prioritatea politică care implică "promovarea cetăţeniei şi drepturilor fundamentale" nu a fost complet realizată;
    - nu s-a reuşit instituirea unei politici penale europene.
    6. Camera Deputaţilor apreciază că următorul exerciţiu de programare ar trebui să realizeze armonizarea principiilor şi eficienţa spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, să confirme capacitatea UE de a oferi o viziune comună a statului de drept, de a gestiona crizele şi să reflecte şi mai accentuat cerinţa solidarităţii între statele membre.
    7. Camera Deputaţilor observă că plasarea SLSJ în "zona" principiilor fundamentale ale UE din tratat dovedeşte că în arhitectura UE nu prevalează economia şi piaţa internă şi recunoaşte că prosperitatea adusă de măsurile economice nu poate asigura o calitate a vieţii adecvată decât dacă este dublată de standarde superioare care garantează libertăţile civile şi siguranţa cetăţenilor; crede că această "filozofie" a construcţiei europene este în continuare viabilă.
    8. Camera Deputaţilor salută faptul că principiul solidarităţii a devenit fundamental în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, atât prin prevederi din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special art. 80 şi 222, cât şi prin rolul care i-a fost conferit în Programul de la Stockholm, dar atrage atenţia că sensul său precis şi domeniul de aplicare judiciar încă nu au fost clarificate în mod adecvat; în acelaşi timp, opinează că disocierea dintre principiul solidarităţii de la nivelul construcţiei europene în general şi reflecţia sa în politicile spaţiului de justiţie nu poate fi acceptată şi recomandă raportarea oricăror acţiuni de reglementare, de programare, de implementare ale UE la acest principiu; apreciază că atât elaborarea, cât şi punerea în practică şi apoi evaluarea noului program din SLSJ ar trebui să se întemeieze pe principiul solidarităţii.
    9. Camera Deputaţilor recunoaşte că solidaritatea financiară reprezintă o formă-cheie de solidaritate, care are potenţialul de a restabili un echilibru între situaţiile asimetrice ale statelor membre ale UE şi de a relaxa tensiunile naţionale asociate.
    10. Camera Deputaţilor agreează opinia Parlamentului European că obiectivul de a institui un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie necesită aplicarea uniformă a tratatelor şi a legislaţiei secundare în întreaga UE şi că întârzierile înregistrate în ceea ce priveşte alinierea actelor aparţinând fostului pilon III la noile norme în materie de ierarhizare afectează îndeplinirea acestui obiectiv.
    11. Camera Deputaţilor consideră că după aproape 5 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a venit timpul să se renunţe la ultimele rezerve în ce priveşte definitivarea tranziţiei de la logica interguvernamentală a fostului pilon III la logica "comunitară", prin eliminarea exceptărilor de la utilizarea procedurii legislative ordinare care încă mai persistă, aceasta fiind singura modalitate de a finaliza spaţiul european de justiţie; pentru aceasta susţine revizuirea tratatelor, regândirea instituţiei "normelor minime" şi derogărilor de tip "opt-out"; invită noua Comisie Europeană să prezinte propuneri vizând includerea instrumentelor de cooperare poliţienească transfrontalieră adoptate în cadrul celui de-al treilea fost pilon, precum Decizia Prum şi "iniţiativa suedeză", în cadrul juridic al Tratatului de la Lisabona.
    12. Camera Deputaţilor subliniază că tratatul nu obligă să se utilizeze sistemul "normelor minime", ci doar permite aceasta; atrage atenţia că recursul extins la "norme minime" în procesul de reglementare produce blocarea integrării politice, precum şi situaţia paradoxală în care orice proiect de act elaborat pe această bază să poată fi considerat ca încălcând principiul subsidiarităţii, pe motiv că propunerea UE nu are suficientă valoarea adăugată care să justifice acţiunea UE; în acelaşi timp, faptul că propunerile Comisiei permit statelor membre să continue utilizarea mecanismelor naţionale, dacă acestea se află la un standard mai înalt decât cel propus de către Comisie sub imperiul "normelor minime", ridică întrebarea de ce alte state membre ar opta pentru implementarea mecanismelor propuse de Comisie, şi nu pentru mecanismele superioare ale statului membru mai performant.
    13. Camera Deputaţilor atrage atenţia asupra răspândirii interpretării greşite că recunoaşterea reciprocă ar fi o alternativă la armonizarea legislativă; reaminteşte, în acest context, că prioritatea acordată încrederii reciproce a dus cooperarea în aplicarea legii la un impas, în pofida unei serii de succese iniţiale.
    14. Camera Deputaţilor reaminteşte că principiul încrederii reciproce este în opoziţie cu derogările ("opt-out") permise de Tratatul privind Uniunea Europeană în SLSJ, fapt semnalat în mod constant de Camera Deputaţilor, şi reiterează opinia că starea actuală a regimurilor "opt-out" produce probleme de coerenţă, consistenţă şi compatibilitate între prerogativele naţionale şi integrarea UE.
    15. Camera Deputaţilor consideră că recurgerea la principiul încrederii reciproce nu ar trebui limitată la funcţionarea sistemelor judiciare ale statelor membre, ci ar trebui extinsă şi la riscurile induse de diverse ilegalităţi grave comise în state membre UE; recomandă tranziţia spre o justă interpretare a principiului încrederii reciproce, prin prisma principiilor fundamentale ale Uniunii.
    16. Camera Deputaţilor consideră că simplul fapt al menţinerii sistemului judiciar din România sub monitorizarea UE prin mecanismul de cooperare şi verificare afectează "încrederea" partenerilor, deşi riscurile provocate UE în ansamblul său de ilegalităţi severe prin efectele lor, precum operaţiuni financiare oneroase, frauda şi evaziunea fiscală, traficul de arme etc., sunt incomparabil mai mari în alte state membre.
    17. Camera Deputaţilor admite viziunea Parlamentului European, a Consiliului şi a preşedinţiei elene că dezvoltarea unei culturi judiciare europene este o condiţie prealabilă esenţială pentru a transforma spaţiul de libertate, securitate şi justiţie într-o realitate pentru cetăţeni şi pentru a asigura o mai bună aplicare a legislaţiei UE.
    18. Camera Deputaţilor sprijină demersurile pentru formarea judiciară europeană pentru toţi specialiştii din domeniul judiciar, inclusiv îmbunătăţirea cunoştinţelor de drept european şi a competenţelor lingvistice în rândul magistraţilor, înfiinţarea şi menţinerea unor reţele în acest domeniu, precum şi alte măsuri urmărind facilitarea cooperării judiciare de zi cu zi, pentru asigurarea încrederii reciproce şi a cooperării şi recunoaşterii reciproce ce decurg din aceasta.
    19. Camera Deputaţilor observă că fragmentarea SLSJ nu s-a diminuat în timpul punerii în aplicare a Programului de la Stockholm, ceea ce reprezintă o sursă majoră de îngrijorare pentru coerenţa UE; acest fapt este ilustrat printre altele şi de situaţia actuală a gestionării spaţiului Schengen, în care Bulgaria şi România nu pot accede, din cauza incapacităţii UE de a-şi impune propriile valori, principii şi criterii de performanţă; avertizează asupra riscului ca recrudescenţa forţelor politice extremiste, antieuropene să contamineze discursul şi acţiunile politicienilor din marile familii politice europene şi invită instituţiile relevante ale UE şi statele membre să lanseze acţiuni pentru contracararea acestei tendinţe.
    20. Camera Deputaţilor opinează că adoptarea şi implementarea efectivă a legislaţiei urmărind eradicarea infracţiunilor săvârşite din ură şi a discursurilor care incită la ură şi combaterea celor care promovează, sprijină şi comit infracţiuni din ură sau ţin discursuri care incită la ură prezintă o importanţă capitală şi lansează un apel pentru dezvoltarea în continuare a acestei legislaţii în deplin acord cu principiul solidarităţii.
    21. Camera Deputaţilor este preocupată de manifestarea în unele cercuri politice a unei intoleranţe făţişe în ceea ce priveşte mobilitatea cetăţenilor UE, cu scopul subminării drepturilor lucrătorilor din unele state membre noi, şi observă că aceste poziţii împrumută multe caracteristici ale discursurilor care incită la ură.
    22. Camera Deputaţilor consideră că absenţa controalelor la frontierele interne este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene; solicită Comisiei să joace pe deplin rolul său de coordonator al evaluărilor Schengen şi de gardian al tratatelor, să acorde o atenţie deosebită absenţei controalelor la frontierele interne şi respinge cu fermitate orice încercări de a limita libertatea de circulaţie a persoanelor, încercări ce nu sunt conforme cu acquis-ul.
    23. Camera Deputaţilor salută finalizarea negocierilor referitoare la Pachetul privind guvernarea spaţiului Schengen şi reaminteşte susţinerea de către Camera Deputaţilor a tuturor reglementărilor privind reforma Schengen, inclusiv a celor referitoare la suspendarea temporară a acordului; consideră că o reflecţie pe termen lung cu privire la dezvoltarea ulterioară a spaţiului Schengen nu ar trebui blocată, dar această reflecţie ar trebui să se desfăşoare în cadrul normativ şi instituţional existent; consideră că inovaţii ca de exemplu paza frontierelor externe Schengen cu poliţişti de frontieră europeni pot fi acceptate.
    24. Camera Deputaţilor remarcă două caracteristici importante ale SLSJ după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, anume consolidarea unei geometrii variabile şi afirmarea unei dimensiuni externe consolidate pentru politicile europene legate de SLSJ; consideră că măsura în care ambiţiile regionale şi globale de securitate ale UE pot fi reconciliate cu constrângerile legale care afectează SLSJ din perspective instituţionale şi substanţiale rămâne problematică; evidenţiază importanţa intensificării la toate nivelurile a cooperării cu ţările terţe în domeniul securităţii, migraţiei, drepturilor fundamentale şi gestionării frontierelor; are convingerea că principiul "mai mult pentru mai mult" prin care se condiţionează tipul şi nivelul implicării UE în raport cu ţările terţe ar trebui dezvoltat în continuare; consideră că UE şi statele sale membre nu ar trebui să semneze acorduri cu ţările terţe în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, în cazul în care există un risc grav de încălcare a drepturilor omului, iar statul de drept nu este respectat; subliniază faptul că orice acord în acest domeniu ar trebui încheiat după o evaluare atentă a impactului asupra drepturilor omului şi că ar trebui să cuprindă o clauză suspensivă în ceea ce priveşte drepturile omului; observă că UE continuă să prefere să includă clauze relative la SLSJ, în acorduri de cooperare mai largi, reducând astfel profilul prevederilor din sfera justiţiei şi afacerilor interne; apreciază că încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale dedicate exclusiv unor aspecte referitoare la justiţie şi afaceri interne are avantajul de a asigura vizibilitatea lor, chiar dacă dezvăluie sensibilitatea lor politică, cum a fost cazul cu acordurile privind registrul pasagerilor ori acordurile privind lupta împotriva terorismului.
    25. Camera Deputaţilor observă că, în decursul ultimilor ani, politicile în domeniul justiţiei au fost mobilizate pentru a susţine întreprinderile, precum şi creşterea şi stabilitatea economică prin îmbunătăţirea accesului la justiţie şi prin facilitarea soluţionării litigiilor şi crede că, şi în viitor, politica UE în domeniul justiţiei ar trebui să continue să sprijine redresarea economică, creşterea şi lupta împotriva şomajului; admite că sistemele de justiţie de înaltă calitate, în care hotărârile judecătoreşti să fie predictibile, pronunţate în timp util şi să poată fi puse uşor în executare, pot juca un rol-cheie în restabilirea încrederii, ca şi în redresarea creşterii economice, constituind componente structurale importante ale unui mediu de afaceri atractiv.
    26. Camera Deputaţilor observă că discriminarea romilor se produce la nivelul întregii UE şi apreciază că lipsa de progrese în ceea ce priveşte implementarea strategiilor naţionale de integrare a romilor ar putea fi depăşită prin instituirea conceptului de etnie europeană a romilor şi implicit prin refacerea strategiilor şi programelor pe această bază.
    27. Camera Deputaţilor recunoaşte progresele realizate de statele membre şi de Comisie în contextul Strategiei de securitate internă şi al ciclului de politici UE privind formele grave de criminalitate internaţională şi criminalitatea organizată, în special în combaterea terorismului, a criminalităţii organizate transnaţionale, a criminalităţii informatice, protecţia infrastructurilor critice, combaterea corupţiei, a spălării banilor şi a comerţului cu arme de foc ilegale şi consideră că toate aceste progrese pot fi fructificate numai prin continuarea eforturilor din aceste sectoare.
    28. Camera Deputaţilor salută afirmarea rolului Parlamentului European de actor instituţional cu drepturi depline în domeniul politicilor de securitate, inclusiv dreptul de a participa activ la stabilirea trăsăturilor şi priorităţilor Strategiei de securitate internă, precum şi la evaluarea instrumentelor, inclusiv prin monitorizarea aplicării strategiei, în comun de către Parlamentul European, parlamentele naţionale şi Consiliu.
    29. Camera Deputaţilor recunoaşte recrudescenţa criminalităţii transfrontaliere la nivelul întregii UE şi subliniază importanţa unei alocări de competenţe şi resurse suficiente agenţiilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cooperării privind aplicarea legii; consideră că actualul "peisaj" al diferitelor instrumente, canale şi unelte în domeniul schimbului de informaţii dintre autorităţile europene de aplicare a legii este complicat şi dispersat, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a instrumentelor disponibile şi la o supraveghere democratică şi responsabilitate inadecvată la nivelul UE.
    30. Camera Deputaţilor salută acordul convenit asupra propunerii de directivă privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană; reaminteşte că confiscarea activelor de origine criminală este unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a organizaţiilor criminale şi recomandă intensificarea acţiunilor UE în această direcţie.
    31. Camera Deputaţilor subliniază că traficul de persoane nu poate fi tolerat de UE şi regretă faptul că numărul victimelor traficului din şi înspre UE este în creştere, în pofida intrării în vigoare, în decembrie 2011, a Directivei UE privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; încurajează perfecţionarea în continuare a cadrului asistenţei victimelor, prin măsuri care să includă elaborarea unor sisteme de compensare, întoarcerea în siguranţă, ajutoare pentru reintegrarea în ţara-gazdă în cazul întoarcerii voluntare, asistenţă şi ajutor pe perioada şederii pe teritoriul UE şi cooperarea cu autorităţile din ţările de origine în scopul protejării familiilor victimelor şi, nu în ultimul rând, precizarea definiţiei victimei.
    32. Camera Deputaţilor aminteşte că, încă din anul 2009, Parlamentul României a instituit un grup de lucru pentru combaterea traficului de persoane şi recomandă extinderea acţiunii de combatere a traficului de persoane şi sclaviei moderne la nivelul parlamentelor naţionale.
    33. Camera Deputaţilor consideră că politica UE de combatere a terorismului trebuie să se concentreze pe expunerea în detaliu a mecanismelor de creare şi funcţionare a grupărilor teroriste, pe identificarea şi contracararea furnizorilor de suport politic, financiar şi logistic, inclusiv prin informarea opiniei publice asupra scopurilor reale urmărite de aceştia; în al doilea rând, este de dorit mai buna coordonare a serviciilor UE care au responsabilităţi în ceea ce priveşte implementarea politicilor de combatere a terorismului, şi anume coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, Europol, Comitetul permanent pentru cooperarea operaţională în materie de securitate internă al Consiliului (COSI), Grupul de lucru pentru probleme de terorism (COTER) şi Eurojust; măsurile punctuale, cum ar fi consolidarea reţelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, ar trebui să beneficieze de resurse de calitate şi suficiente, pentru a dobândi o eficienţă sporită.
    34. Camera Deputaţilor îşi manifestă surprinderea faţă de frecvenţa confundării imigranţilor din state terţe cu cetăţenii europeni din alte state, care îşi exercită dreptul de liberă circulaţie; reaminteşte că un cetăţean european nu poate avea statut de imigrant în alt stat membru şi speră ca autorităţile statelor membre, acţionând în temeiul principiului cooperării loiale, să întreprindă cele necesare atât pentru informarea corectă a opiniei publice, cât şi pentru garantarea drepturilor cetăţenilor UE.
    35. Camera Deputaţilor consideră că Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită pentru a valorifica mai bine oportunităţile oferite de migraţia legală; iniţierea unor dialoguri structurale cu statele membre, cu mediul de afaceri şi cu sindicatele privind cererea în materie de migraţie a forţei de muncă ar facilita organizarea unei bune integrări a imigranţilor.
    36. Camera Deputaţilor consideră că prevenirea şi diminuarea fluxurilor migraţiei ilegale reprezintă o parte esenţială a oricărei politici bine gestionate în domeniul migraţiei, necesitând o combinaţie de măsuri, printre care: adoptarea de măsuri împotriva patronilor care angajează forţă de muncă ilegală, intensificarea măsurilor adoptate de UE pentru descurajarea migraţiei clandestine şi a traficului de persoane, precum şi consolidarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit.
    37. Camera Deputaţilor consideră că UE trebuie să răspundă obligaţiilor asumate în materie de azil într-un mod care să reflecte o solidaritate reală şi partajarea responsabilităţilor de către toate statele membre; măsuri precum: recunoaşterea reciprocă a deciziilor de acordare a protecţiei internaţionale de către statele membre, stabilirea de reguli pentru un cadru de efectuare a transferurilor de persoane care au dobândit o formă de protecţie internaţională, procesarea comună a cererilor de azil, punerea în comun a capacităţilor de primire a solicitanţilor de azil în situaţii de urgenţă, planuri de contingenţă, studiul privind procesarea în comun în afara teritoriului UE a cererilor de protecţie internaţională adresate UE, promovarea unor proceduri de acces protejat pe teritoriul UE, consolidarea angajamentului cu privire la relocare şi crearea unor mijloace legale pentru persoanele care solicită protecţie ar trebui dezvoltate şi de noul program.
    38. Camera Deputaţilor apreciază favorabil abordarea de către Comisia Europeană a politicilor din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cu deschidere către alte domenii de politică ale UE şi crearea de sinergii, în special pe dimensiunea externă, cu domenii precum: transport, piaţă internă, uniune vamală, cercetare şi dezvoltare, piaţa digitală, protecţie civilă.
    39. Camera Deputaţilor învederează necesitatea adaptării politicilor şi instrumentelor europene la provocările demografice, mobilitatea crescândă şi influenţa acestora asupra pieţei muncii în UE.
    40. Camera Deputaţilor consideră că un sistem de justiţie eficace, accesibil, echitabil şi care respectă drepturile fundamentale constituie un motor solid pentru democraţie, încrederea reciprocă şi bunăstarea cetăţenilor, precum şi pentru o economie prosperă.

    Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

              p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
                       VIOREL HREBENCIUC

    Bucureşti, 30 septembrie 2014.
    Nr. 51.

                           --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016