Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 46 din 28 martie 2018 referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziţii de consolidare a responsabilităţii fiscal-bugetare şi a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre - COM (2017) 824 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 305 din 4 aprilie 2018
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII/129 din 14.03.2018,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
(1) Constată că directiva propusă respectă parţial principiul subsidiarităţii în ceea ce priveşte coordonarea economică şi guvernanţa europeană, inclusiv responsabilitatea. Cu toate acestea, există semne de întrebare cu privire la baza legală a criteriilor cantitative, precum şi a instituirii unor organisme independente.
(2) Consideră că obiectivele numerice pe termen mediu (MTO-s) afectează competenţa bugetară a statelor membre şi a parlamentelor lor naţionale. Principiul one-size-fits-all (acelaşi pentru toţi) s-a dovedit în practică neviabil din punct de vedere economic în contextul numeroaselor provocări cu care se confruntă Uniunea la ora actuală şi al diferenţelor de dezvoltare şi potenţial dintre statele membre.
(3) Propunerea respectă principiul proporţionalităţii sub aspectul formei juridice alese, directivă, dar sub aspectul conţinutului fie depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale, fie este inadecvat.
(4) Supoziţiile TSCG - aplicarea austerităţii în domeniul public - drept soluţie pentru dificultăţile generate de criză şi de construcţia sistemului monetar au fost infirmate teoretic şi practic.
(5) Constituirea unor „organisme independente“, cu autonomie funcţională faţă de autorităţile bugetare ale statelor membre şi care funcţionează în temeiul unor dispoziţii legale naţionale, pentru a monitoriza şi a cere autorităţilor bugetare să activeze mecanismul de corecţie, nu are nicio legitimitate din punct de vedere democratic şi nicio garanţie de responsabilitate mai mare decât organismele democratic alese/învestite. Propunerea este şi inoportună, în contextul acuzaţiilor repetate privind funcţionarea nedemocratică a instituţiilor europene; ea poate fi utilizată de curentele eurosceptice şi populiste pentru amplificarea reacţiilor antieuropene.
Argumente suplimentare:
a) Contextul şi învăţămintele trase după 5 ani de aplicare a TSCG-ului duc la concluzii diferite. Austeritatea publică a întârziat ieşirea din recesiune. Criza economică a fost rezultatul şi condiţia unor acţiuni riscante din zona privată, nu a risipei cetăţeanului de rând. Statele, în general, au intervenit utilizând bani şi garanţii publice pentru a salva sistemul financiar-bancar, nu sunt cauza crizei şi nu trebuie pedepsite pentru asta.
b) Dezvoltarea serviciilor publice poate fi finanţată prin credit, de asemenea; deficitul în limite rezonabile nu este în sine rău, cum nu este nici un bine. Depinde de obiectivele pentru care este utilizat şi de eficienţa şi responsabilitatea realizării lor. Politica de austeritate promovată de anumite guvernări este în fapt o politică de menţinere a statu-quoului: cei bogaţi rămân bogaţi, cei săraci, săraci, iar decalajele se conservă. Pe de altă parte, reduce capacitatea statelor/ponderii sectorului public şi, drept urmare, cantitatea şi calitatea serviciilor publice, afectând direct cetăţeanul şi încrederea acestuia în instituţii. Din aceste motive, austeritatea nu este o normă de comportament macroeconomic care să garanteze succesul dezvoltării unei societăţi.
c) „Organismele independente“ propuse pentru monitorizarea abaterilor fiscale sau a respectării normelor bugetare nu au capacitatea necesară de a asigura o viziune economică pe termen mediu şi lung aşa cum o au parlamentele şi guvernele (responsabile de stabilirea obiectivelor de dezvoltare). Or, apare o contradicţie atât timp cât gândirea „pe termen scurt“ (short-term-ism-ul) a fost identificată de Comisia Europeană însăşi drept una dintre cauzele crizei.
d) Se folosesc în continuare indicatori şi concepte neclare sau care se bazează pe teorii economice discutabile sau demult infirmate - „deficit structural“, „rata naturală de şomaj“ sau „curba Phillips“.
e) Propunerea nu ţine cont de necesitatea reformei indicatorilor din PSC în două direcţii - flexibilizarea aplicării în funcţie de condiţiile concrete şi adăugarea unor indicatori precum balanţa de plăţi. Dezechilibrele macroeconomice sunt corelate cu excedentele/deficitele balanţei de plăţi într-o măsură mult mai mare decât cu deficitele bugetare.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ŢUŢUIANU
Bucureşti, 28 martie 2018.
Nr. 46.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
