Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 45 din 28 martie 2018 referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) - COM (2017) 753 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 304 din 4 aprilie 2018
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/144 din 27.03.2018,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
(1) Constată că prezenta propunere de directivă respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel naţional, iar măsurile propuse şi forma de directivă sunt adecvate. Evaluarea impactului care însoţeşte prezentul document arată că măsurile cele mai adecvate şi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor care ar putea fi luate la nivelul UE cu ocazia revizuirii se regăsesc în textul directivei. În acelaşi timp, textul propunerii necesită încă numeroase clarificări, drept care transmite următoarele observaţii.
(2) Consideră că:
1. Chiar dacă din punctul de vedere al protejării stării de sănătate a populaţiei nu putem contesta alegerile Comisiei Europene, totuşi subliniem că efortul financiar pe care îl implică monitorizarea tuturor parametrilor propuşi, precum şi măsurile care trebuie luate pentru conformarea la valori atât de stricte nu se justifică în raport cu beneficiul, cu atât mai mult cu cât valorile recomandate de OMS răspund obiectivului de protejare a sănătăţii tuturor categoriilor populaţionale şi se bazează pe studii demne de încredere.
2. Motivaţia Comisiei, conform căreia, întrucât valorile actuale sunt în vigoare de decenii, se presupune că nu vor exista costuri suplimentare, întrucât se aplică deja tehnicile de tratare necesare pentru conformarea la aceste limite, nu este sustenabilă.
3. Introducerea noilor parametri, precum şi creşterea frecvenţei de monitorizare presupun investiţii importante în tehnică de laborator şi personal calificat pentru care sunt necesare cel puţin un interval rezonabil de timp, dar şi fonduri importante.
4. Introducerea de noi parametri va induce costuri semnificative şi pentru operatorii de apă, metodele de analiză fiind costisitoare, iar numărul laboratoarelor care pot realiza aceste determinări este limitat.
5. Sunt necesare precizări pentru unii parametri, ca de exemplu:
a) pentru turbiditate, trebuie să se clarifice introducerea acesteia în grupul parametrilor microbiologici şi frecvenţa de monitorizare zilnică sau online (frecvenţa va creşte de la săptămânal la zilnic);
b) pentru crom sunt necesare precizări care să clarifice scăderea valorii maxime admise;
c) pentru unele familii de substanţe cum ar fi PFAS (fiecare substanţă perfluoroalchilată şi polifluoroalchilată) este necesară denumirea substanţelor individuale pentru fiecare familie; totalul va reprezenta suma acestor substanţe individuale.
6. Expunerea prin apa potabilă este diferită de cea privind aditivii alimentari, astfel că o valoare de 0,5 este suficient de sigură. De asemenea, riscul de supraexpunere este exprimat de EFSA în 0,7 mg/kg corp, or concentraţia în apă este de 0,7 mg/l. Pentru a ajunge la o încărcare de 0,7 mg/kg corp, un sugar ar trebui să bea în fiecare zi o cantitate de apă egală cu greutatea lui, respectiv 3 l/zi, ceea ce nu este posibil.
7. Parametrii trebuie analizaţi în acele zone de aprovizionare cu apă potabilă (ZAP) unde există industrie de profil şi riscul apariţiei acestora în apa potabilă.
8. Ţinând cont şi de punctul de vedere al OMS, trebuie să propunem eliminarea parametrilor: benzen, cianură, 1,2-dicloretan, mercur şi hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), din cauza faptului că aceşti parametri apar de regulă în urma unor incidente de poluare.
9. Efortul financiar şi de resurse umane pe care îl presupune implementarea monitorizării perturbatorilor endocrini nu se justifică raportat la riscul asupra sănătăţii şi aceştia ar trebui analizaţi exclusiv din ZAP, în care sursa este de suprafaţă.
10. În ceea ce priveşte perturbatorii endocrini (beta-estradiol, bisfenol A, nonifenoli), în prezent nu există dovezi că ar exista riscuri pentru sănătate asociate apei potabile, care este o sursă minoră de expunere, iar astfel de riscuri sunt improbabile.
11. Aceste substanţe pot reprezenta o problemă pentru apele de suprafaţă, fiind prezente în râuri care sunt afectate de efluenţi proveniţi din tratarea apelor uzate municipale şi industriale, astfel încât suntem de părere că analiza acestora ar putea fi impusă numai în apele care provin din surse de suprafaţă.
12. Există ZAP mici care ar trebui să realizeze investiţii pentru conformare în condiţiile în care valorile înregistrate nu impun niciun risc pe sănătate.
13. Parametrul Legionella pneumophila ar trebui analizat doar în clădirile publice prioritare, de exemplu spitale, instituţii de sănătate publică, clădiri cu capacităţi de cazare, unităţi penitenciare şi campinguri care sunt dotate cu sistemele cu duşuri sau alte sisteme care produc aerosoli şi care găzduiesc populaţii vulnerabile.
14. Nota prin care se preciza că este necesară analiza doar a pesticidelor care pot fi prezente într-o anumită sursă de apă supusă potabilizării ar trebui păstrată, deoarece multe dintre pesticidele prevăzute ca parametri de analizat pot să nu se regăsească în sursa de apă supusă potabilizării, ca urmare a istoricului agricol al terenului pe care este situată captarea.
15. În urma introducerii definiţiei privind operatorul de apă şi clasificării acestuia în foarte mare, mare şi mic, nu mai este clar dacă monitorizarea şi raportarea se vor efectua cu luarea în considerare a zonei de aprovizionare cu apă (aşa ca până în prezent) sau a operatorului de apă (acesta poate distribui apa din mai multe surse, în diverse zone de aprovizionare).
16. Directiva ar trebui să precizeze în mod explicit valori-prag sau să clarifice dacă nu există pentru a asigura încrederea populaţiei asupra informaţiilor.
17. Frecvenţa minimă de prelevare pentru operatorii care furnizează peste 100 mc este foarte mare şi imposibil de realizat.
18. Referitor la evaluarea pericolelor corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt necesare o clarificare şi o corelare a termenilor utilizaţi în această propunere de directivă cu cei folosiţi în terminologia Directivei-cadru privind apa şi a celorlalte directive din domeniul apei menţionate la art. 8 (exemple: identificarea pericolelor, măsuri de atenuare, evaluarea pericolelor).
19. Pentru evaluarea microplasticelor directiva ar trebui să prevadă adoptarea unor metode analitice care să ghideze statele membre.
20. În ceea ce priveşte evaluarea riscului de distribuţie internă nu se menţionează cum se va face accesul pe proprietăţile private pentru realizarea analizei de risc. Abrogarea vechiului articol 10 referitor la asigurarea calităţii tratamentelor, echipamentelor şi materialelor este prematură şi nu va conduce la eliminarea în sine a barierelor comerciale denunţată în considerentul 12. În plus, materialele care intră în contact cu apa potabilă reprezintă o problemă în întreaga reţea de la sursă până la robinet şi nu doar în sistemele interne.
21. Perioada de 6 ani este prea mare în ceea ce priveşte posibilitatea revizuirii programelor de monitorizare.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ŢUŢUIANU
Bucureşti, 28 martie 2018.
Nr. 45.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
