Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 39 din 11 mai 2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 355 din 12 mai 2017
Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o posibilă viciere a rezultatului votului pentru alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în anul 2009,
în vederea elucidării circumstanţelor producerii acestor evenimente şi pentru stabilirea măsurilor ce ar putea fi dispuse,
în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) Se constituie Comisia parlamentară de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru a verifica aspectele apărute în mass-media privind organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, având următoarele obiective:
a) verificarea dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009;
b) determinarea implicării unor instituţii şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuţiilor stabilite prin lege pentru aceste instituţii, în cadrul procesului electoral;
c) verificarea posibilei existenţe a unor mecanisme paralele de influenţare şi/sau de viciere a rezultatului votului, precum şi determinarea instituţiilor şi/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora;
d) determinarea practică a capacităţii de procesare în timp real a solicitanţilor care au votat în unele secţii de vot, în special din afara graniţelor;
e) verificarea legalităţii achiziţionării aplicaţiilor şi/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidenţiale din anul 2009, precum şi verificarea modalităţii prin care s-a asigurat transparenţa şi cunoaşterea de către reprezentanţii partidelor politice a acestor aplicaţii;
f) verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării;
g) verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială - voce şi transmitere de date -, precum şi posibile interferenţe nelegitime în procesul electoral;
h) verificarea modului în care au fost soluţionate de către instituţiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informaţiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri şi alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat;
i) verificarea modului în care au fost stabiliţi preşedinţii şi locţiitorii acestora pentru secţiile de vot din străinătate, precum şi modul în care au fost constituite birourile secţiilor de vot din străinătate;
j) verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secţiile de vot din ţară, cât şi pentru cele din străinătate;
k) verificarea modului în care au fost desemnaţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora şi dacă aceste persoane au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege;
l) verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secţiile de votare din ţară şi străinătate;
m) verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secţiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ştampilele de control, precum şi cele cu menţiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secţie de vot din străinătate, precum şi algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secţii de vot din străinătate;
n) verificarea modului în care şi-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secţiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacităţii de procesare a solicitărilor de vot în unele secţii de vot din străinătate, precum şi a celor care şi-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale;
o) verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripţiile din străinătate, precum şi a modului în care au fost transmise informaţiile către Biroul Electoral Central.
(2) Obiectivele prevăzute la alin. (1) pot fi extinse cu verificarea oricăror aspecte relevante care rezultă din derularea activităţii Comisiei parlamentare de anchetă.
(3) Nu constituie obiect al Comisiei parlamentare de anchetă elementele ce ţin de infracţiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzute de art. 391 alin. (3) şi (4) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, infracţiuni pentru care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări in rem, conform comunicatelor din data de 24 aprilie 2017, respectiv 26 aprilie 2017.
ART. 2
(1) Comisia parlamentară de anchetă este formată din 15 membri titulari şi are un birou compus din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar. Fiecare grup parlamentar desemnează câte 1-2 membri supleanţi care pot participa la şedinţele comisiei, fără drept de vot.
(2) Componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 3
În condiţiile în care unul dintre membrii Comisiei parlamentare de anchetă se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor, dintre membrii supleanţi care vor participa la şedinţă şi vor avea drept de vot.
ART. 4
Convocarea şedinţelor Comisiei parlamentare de anchetă se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către vicepreşedintele care îl înlocuieşte.
ART. 5
(1) Pentru ca şedinţele Comisiei parlamentare de anchetă să aibă loc în mod legal este necesară participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.
(2) Hotărârile Comisiei parlamentare de anchetă se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este deschis.
ART. 6
Detaliile privind organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare de anchetă vor fi cuprinse într-un regulament propriu, elaborat şi prezentat Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în termen de 5 zile de la constituirea acesteia.
ART. 7
Împiedicarea în orice fel a activităţii Comisiei parlamentare de anchetă în îndeplinirea atribuţiilor sale se sancţionează potrivit legii penale.
ART. 8
(1) În vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei parlamentare de anchetă.
(2) În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris Comisiei parlamentare de anchetă, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile Comisiei parlamentare de anchetă.
(4) Refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, care sunt utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.
(5) Dispoziţiile procesual civile cu privire la citarea, invitarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.
ART. 9
(1) Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în termen de 60 de zile de la data înfiinţării Comisiei parlamentare de anchetă.
(2) La cererea motivată a biroului Comisiei parlamentare de anchetă, plenul Parlamentului poate prelungi o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.
(3) După primirea raportului, Birourile permanente reunite îl pun la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl înscriu pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
ART. 10
În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Camera Deputaţilor şi Senatul vor asigura personalul de specialitate şi logistica necesare, cu aprobarea Birourilor permanente reunite.
ANEXĂ
COMPONENŢA NOMINALĂ
a Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor
pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009
şi de rezultatul scrutinului prezidenţial
I. Componenţa comisiei - membri titulari:
1. domnul senator Fifor Mihai (PSD);
2. domnul senator Ţuţuianu Adrian (PSD);
3. domnul deputat Căprar Dorel Gheorghe (PSD);
4. domnul deputat Weber Mihai (PSD);
5. domnul deputat Pleşoianu Liviu Ioan Adrian (PSD);
6. doamna deputat Florea Oana-Consuela (PSD);
7. domnul deputat Nicolicea Eugen (PSD);
8. domnul deputat Preda Cezar-Florin (PNL);
9. domnul deputat Varga Vasile (PNL);
10. domnul senator Fenechiu Cătălin-Daniel (PNL);
11. domnul senator Goţiu Mihai (USR);
12. domnul senator Dircă George-Edward (USR);
13. doamna deputat Cătăniciu Steluţa-Gustica (ALDE);
14. domnul deputat Antal István-János (UDMR);
15. domnul deputat Turcescu Robert-Nicolae (PMP).
II. Componenţa comisiei - membri supleanţi:
- domnul deputat Dunava Costel Neculai (PSD);
– domnul senator Pavel Marian (PSD);
– domnul senator Oprea Mario Ovidiu (PNL);
– domnul deputat Neagu Nicolae (PNL);
– domnul deputat Dehelean Silviu (USR);
– domnul deputat Ion Stelian-Cristian (USR);
– domnul deputat Calotă Florică Ică (ALDE).
III. Componenţa biroului comisiei:
- domnul senator Fifor Mihai (PSD) - preşedinte.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 11 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU-GABRIEL VLASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
NICULAE BĂDĂLĂU
Bucureşti, 11 mai 2017.
Nr. 39.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
