Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 38 din 12 martie 2018 referitoare la Pachetul de toamnă din cadrul Semestrului european: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Analiza anuală a creşterii pentru 2018 - COM (2017) 690 final - Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Comitetul Economic şi Social European - Raport privind mecanismul de alertă 2018 - COM (2017) 771 final - Proiectul de raport comun al Comisiei şi al Consiliului privind ocuparea forţei de muncă care însoţeşte Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creşterii 2018 - COM (2017) 674 final - Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro - COM (2017) 770 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 242 din 20 martie 2018
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/102 din 2.03.2018,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. Constată ca fiind întemeiată neintroducerea României în categoria statelor pentru care se va efectua o analiză aprofundată în contextul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, dat fiind faptul că în ultimii 5 ani (2012-2016), în România, poziţia investiţională internaţională netă (ca % din PIB) s-a îmbunătăţit cu 17,5 puncte procentuale, ajungând de la –67,4% din PIB în anul 2012 la –49,9% din PIB în anul 2016. În acest context, există perspective favorabile în următorii ani pentru respectarea pragului specific al indicatorului din cadrul procedurii (–35,0% din PIB).
2. Atrage atenţia că, deşi starea economică UE este optimistă datorită creşterii economice, scăderii şomajului, redresării investiţiilor şi îmbunătăţirii finanţelor publice, persistă şomajul ridicat în rândul tinerilor, migraţia internă, insuficienta finanţare a educaţiei şi a cercetării-dezvoltării, creşterea decalajului dintre veniturile minime şi cele maxime, precum şi a decalajelor dintre regiunile europene periferice şi cele din centrul şi vestul Europei.
3. Salută faptul că Analiza anuală a creşterii pe 2018 recunoaşte nevoia de sisteme fiscale eficiente şi echitabile pentru a asigura finanţe sustenabile şi a inversa actuala tendinţă de reducere a impozitării veniturilor din capital.
4. Reaminteşte faptul că, în timp ce multe state membre dispun de pârghii fiscale limitate pentru a implementa reforme structurale sustenabile şi favorabile creşterii, unele state membre au în continuare surplusuri considerabile care ar trebui utilizate pentru susţinerea investiţiilor şi a creşterii pe întreg teritoriul UE.
Reaminteşte, de asemenea, importanţa investiţiilor publice pentru stimularea şi favorizarea investiţiilor în UE. Actualul nivel al investiţiilor afectează autorităţile locale şi regionale, ameninţându-le capacitatea de a furniza servicii publice de calitate.
5. Punctează faptul că un mecanism fiscal suplimentar - în plus faţă de cel existent şi nu prin realocări care ar submina rolul vital jucat în prezent de fondurile structurale şi de politica de coeziune - reprezintă un instrument necesar pentru creşterea stimulentelor pentru convergenţă şi pentru a face faţă şocurilor economice asimetrice sau simetrice.
6. Subliniază importanţa unei creşteri salariale la nivel european, pentru a stimula consumul privat ca principal motor al creşterii. Este astfel necesar să se acorde atenţie interacţiunii dintre politicile monetare, fiscale şi de venituri (inclusiv evoluţia salariilor şi profitului), mai degrabă decât pe chestiunile fiscale.
Subliniază, de asemenea, faptul că semestrul european şi recomandările specifice fiecărei ţări ar trebui să îndeplinească obiectivele stabilite în Pilonul drepturilor sociale. În plus, subliniază faptul că rolul statelor membre este să garanteze accesul la educaţie şi formare de calitate.
7. Consideră că moneda euro nu este o monedă unică, ci o monedă comună care acţionează ca un burete ce absoarbe valoarea adăugată de la statele membre mai sărace către cele mai bogate, accentuând divergenţa dintre statele membre.
În plus, deşi avem o economie fără frontiere (numită Piaţa unică şi considerată cea mai importantă realizare a Uniunii), sunt utilizaţi indicatori cu graniţe (indicatori naţionali) pentru elaborarea politicilor şi evaluarea rezultatelor implementării acestora. Analizând structura veniturilor, se remarcă astfel o realitate îngrijorătoare: deşi convergenţa profitului este excelentă în România, spre exemplu, de peste 80% din media europeană, venitul gospodăriilor, pe de altă parte, este doar undeva la 32%.
8. Propune extinderea evaluării făcute doar pe baza criteriilor MTO şi Maastricht prin analizarea balanţei de plăţi, mai ales dacă este vorba de excedente importante, pentru că excedentul unor state membre este de fapt deficitul altor state membre ale pieţei unice.
De asemenea, propune luarea în considerare a indicatorului cel mai important pentru a măsura dezechilibrele - partea din PIB care revine muncii, respectiv capitalului - şi introducerea sa în sistemul general de evaluare alături de cei 14 indicatori care urmăresc starea macroeconomică şi cea a pieţei muncii sau rapoartele de ţară din cadrul semestrului european.
9. Susţine o reformă extinsă a Pactului de stabilitate şi de creştere (PSC), pentru a-i îmbunătăţi flexibilitatea şi eficienţa.
10. Insistă asupra componentei democratice, atât rolul Parlamentului European, cât şi al parlamentelor naţionale trebuie întărit astfel încât să se asigure legitimitatea deciziilor şi controlul implementării lor.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ŢUŢUIANU
Bucureşti, 12 martie 2018.
Nr. 38.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
