Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 29 din 19 iunie 2019 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi EUROGRUP Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele bilanţurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 - COM (2019) 150
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 522 din 26 iunie 2019
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/142 din 6.06.2019,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
- constată că:
a) prezenta comunicare susţine necesitatea coordonării economice, dar se apreciază că eficienţa acesteia în cadrul Semestrului este relativ slabă la nivel european, din motive legate de diagnoză, capacitate şi voinţa politică de implementare a măsurilor, aspecte vizibile în gradul foarte diferit de aplicare a recomandărilor specifice de ţară. În medie, aproximativ jumătate dintre recomandări sunt luate în considerare, dar nu în mod egal. Recomandările referitoare la consolidarea fiscală şi normele financiare sunt preluate aproape integral; în acelaşi timp, recomandările care vizează ameliorarea condiţiilor sociale sunt larg ignorate;
b) indicatorii folosiţi în evaluarea situaţiei sunt insuficienţi sau inadecvaţi. Piaţa unică europeană reprezintă un spaţiu economic fără graniţe. Menţinerea echilibrelor macroeconomice în piaţa unică se face în baza unor indicatori naţionali (PIB, în primul rând) şi cu instrumente naţionale. Menţinerea echilibrelor macroeuropene cu instrumente naţionale s-ar putea realiza doar în condiţiile unei dezvoltări economice egale a statelor membre şi izolării pieţei unice de influenţele externe. Or, decalajele economice dintre statele membre, dar şi din interiorul acestora sunt mari, iar economia europeană este doar o parte a unei economii globale cu care interacţionează şi de care depinde. Diagnosticul mai puţin realist duce la recomandarea unor reforme necorespunzătoare. Pentru măsurarea convergenţei, utilizăm produsul intern brut (pe cap de locuitor, la puterea parităţii de cumpărare). Dar PIB-ul arată ceea ce este înregistrat pe o piaţă naţională, nu ceea ce rămâne în acea ţară, măsoară rezultatele prezente, neglijând stocurile de active, acumularea de bogăţie într-o societate, ca şi resursele, inclusiv capitalul uman; potenţialul de dezvoltare viitoare depinde de acestea din urmă, mai mult decât de un indicator foarte variabil precum nivelul PIB;
c) principalul dezechilibru macroeconomic este reprezentat de raportul dintre veniturile din muncă şi veniturile din capital, precum şi concentrarea averii. Acest dezechilibru conduce la un raport inadecvat între investiţii şi consum, raport esenţial pentru creşterea pe termen lung; dezechilibrul este unul global, iar exportarea efectelor negative nu mai este posibilă, pentru că nu mai sunt pieţe externe care să îl poată absorbi, aşa cum existau în trecut. Acest indicator - raportul dintre salarii şi dobânzi, profituri, rente - nu se regăseşte printre cei 14 indicatori care evaluează dezechilibrele macroeconomice;
d) se solicită Comisiei Europene o verificare a coerenţei supoziţiilor care stau la baza examinării realităţilor şi recomandărilor elaborate în cadrul Semestrului european. Se remarcă cu îngrijorare că observaţiile şi recomandările se contrazic direct sau prin efectele lor. Spre exemplificare, la un capitol se critică creşterile salariale ca subminând perspectivele economice, iar la un altul se vede drept piedică pentru dezvoltare ponderea ridicată a celor care, deşi sunt pe piaţa muncii, trăiesc în risc de sărăcie sau nivelul redus al pregătirii profesionale pentru a face faţă provocărilor revoluţiei digitale. Comparaţiile cu indicatori relativi pot fi extrem de înşelătoare, de asemenea. Salariul minim în România era la un nivel inuman de redus; în ciuda creşterii procentuale semnificative, el rămâne unul dintre cele mai reduse din Uniune. Această realitate determină un nivel calitativ scăzut al forţei de muncă (capacitatea de refacere, reproducere şi ameliorare este dependentă de nivelul veniturilor) şi o mobilitate forţată, din raţiuni economice, a forţei de muncă care afectează ţesutul social şi perspectivele economice;
e) majorarea costurile unitare cu forţa de muncă nu a deteriorat competitivitatea la nivel naţional. Această evoluţie s-a bazat mai mult pe creşterea veniturilor salariale pe piaţa forţei de muncă, în contextul în care nivelul salariilor se situa la niveluri extrem de reduse. Mai mult decât atât, costul unitar nominal cu forţa de muncă va intra pe o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, iar o abordare de tip forward-looking ar trebui să ia în considerare aceste aspecte. Conform estimărilor interne, de la o creştere estimată la 14,0% în 2018 a costului unitar nominal cu forţa de muncă, sporul indicatorului se va reduce la 3,9% în 2019, respectiv la 1,7% în 2020. De asemenea, creşterea salariului minim din ultimii ani nu a afectat ocuparea în economie şi competitivitatea firmelor. Sporirea salariilor a fost cu atât mai mult necesară cu cât ponderea remunerării salariaţilor în PIB a fost şi continuă să fie extrem de redusă, comparativ cu cea deţinută de excedentul brut de exploatare al firmelor. Un astfel de model de creştere favorizează persistenţa inegalităţilor de venit şi excluziunea socială. Abordarea riscurilor sociale a devenit cu atât mai importantă în cadrul Semestrului european din momentul integrării Pilonului european al drepturilor sociale în cadrul acestui proces prin includerea sa în rapoartele de ţară;
f) rezultatul analizei aprofundate realizate în cazul României s-a dovedit a fi nefavorabil în manieră preventivă; România este încadrată în categoria statelor cu dezechilibre, deşi doar un singur indicator din cadrul tabloului de bord aferent analizei a depăşit pragul său de referinţă (poziţia investiţională internaţională netă % din PIB - NIIP). Este necesară menţionarea faptului că pragul de –35% din PIB aferent poziţiei investiţionale internaţionale nu este respectat de către 13 state membre. Mai mult decât atât, dintre cele 15 state care nu se confruntă cu dezechilibre, nu există niciun stat care respectă pragurile specifice tuturor indicatorilor incluşi în tabloul de bord;
g) în România, indicatorul menţionat (NIIP) a înregistrat o evoluţie favorabilă, poziţia sa îmbunătăţindu-se cu 19,7 puncte procentuale din PIB din 2012 până în prezent, ajungând la –47,7% din PIB în 2017. Cu toate acestea, nivelul acestui indicator este cu atât mai puţin relevant cu cât România este un stat care se află în faza de recuperare a decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte state membre, astfel fiind esenţiale intrările de investiţii străine directe;
h) se propune o îmbunătăţire a reformelor structurale astfel încât să se eficientizeze alocarea resurselor. Este nevoie de o reforma a politicii fiscale privind ambele aspecte, structura şi nivelul, o distribuire şi redistribuire mai corecte şi mai eficiente, în special măsuri ferme de combatere a optimizării fiscale, cu accent special pe impozitarea digitală. Sunt necesare finalizarea Uniunii Economice şi Monetare, cu un buget european demn de această denumire, precum şi construirea unui pilon social european. De asemenea, se impun renunţarea la austeritate şi încurajarea investiţiilor pentru furnizarea de bunuri şi servicii publice.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite către instituţiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 iunie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ŞERBAN-CONSTANTIN VALECA
Bucureşti, 19 iunie 2019.
Nr. 29.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
