Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 22 din 25 aprilie 2018 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educaţiei favorabile incluziunii şi a dimensiunii europene a predării - COM(2018) 23
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 369 din 27 aprilie 2018
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/170 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 17 aprilie 2018, Camera Deputaţilor:
1. Îşi exprimă susţinerea deplină cu privire la valorile fundamentale ale Uniunii, aşa cum s-au concretizat în 70 de ani de pace, şi consideră că toleranţa, promovarea valorilor comune, a educaţiei morale şi cetăţeneşti, a educaţiei favorabile incluziunii reprezintă o garanţie a unui viitor aşa cum şi-l doresc copiii şi tinerii de astăzi.
2. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la preocuparea şi neliniştea cetăţenilor pentru generaţiile următoare şi cheamă la o analiză atentă a politicilor Uniunii care vizează educaţia şi dezvoltarea durabilă, în special a celor ce se află în proces de elaborare sau reformare, în scopul identificării şi corectării obiectivelor al căror orizont de timp este mai apropiat decât cel la care se raportează generaţia următoare.
3. Recomandă ca eforturile dedicate promovării valorilor comune ale Uniunii şi educaţiei favorabile incluziunii să vizeze creşterea capacităţii cetăţenilor de a recunoaşte răspândirea ştirilor false şi dezinformarea, atât pe calea educaţiei instituţionalizate, cât şi prin formele moderne neinstituţionalizate răspândite şi acceptate la nivelul Uniunii, prin autoînvăţare şi educaţie în afara şcolii.
4. Subliniază că o mare varietate de provocări, printre care populismul, xenofobia, naţionalismul care instigă la dezbinare, discriminarea, radicalizarea, sunt fenomene recente, care, sub forma utilizării canalelor moderne de comunicare, într-un mediu digitalizat, fără precedent în istorie, impune intensificarea eforturilor de cunoaştere a acestora în profunzime, în vederea controlării şi combaterii, inclusiv prin colectarea şi prelucrarea informaţiilor disponibile prin manifestarea în culturi naţionale diverse.
5. Reaminteşte relevanţa geografiei şi istoriei pentru cunoaşterea diversităţii sociale, religioase şi culturale, a patrimoniului, a tradiţiilor din spaţiul european şi consideră că, alături de alte discipline de studiu clasice, acestea oferă un cadru propice suficient pentru cunoaşterea originilor UE, a motivelor pentru care a fost creată şi a principiilor sale de funcţionare şi consideră că integrarea obiectivelor declarate în programa acestor discipline este suficientă.
6. Reaminteşte că educaţia prezintă o inerţie socială ridicată şi, în consecinţă, este indicat ca sprijinirea cadrelor didactice şi a metodelor de predare să fie realizată în paralel cu un efort cuprinzător de atragere a familiilor şi a comunităţilor în direcţia schimbărilor dorite, spre a facilita adaptarea la noile cerinţe ale mediului digital şi ale noilor realităţi sociale determinate de acesta.
7. Consideră că ar fi indicat ca eforturile Comisiei Europene să se orienteze preponderent spre sprijinirea schimburilor fizice între unităţile şcolare din statele membre şi mai puţin în direcţia schimburilor virtuale dintre şcoli, deoarece primele prezintă avantajul imersiei culturale, al contactului cu lumea în care s-au format tradiţii şi valori, în plus faţă de împărtăşirea de cunoştinţe, practici şi informaţii care au loc prin reţeaua de înfrăţire virtuală.
8. Reaminteşte că destrămarea ţesutului social şi alienarea politică afectează pe multiple căi tineretul Europei şi, prin urmare, Uniunea este chemată să sprijine atât educaţia, cât şi sectorul de afaceri, familia şi comunităţile locale pentru a genera în rândul tinerilor responsabilitate socială, afirmarea libertăţii individuale, solidaritate şi simţ moral.
9. Reaminteşte importanţa iniţiativei personale, a autonomizării tinerilor, a deciziei şi a asumării responsabilităţii alegerii, ca premisă a înţelegerii şi promovării valorilor comune europene şi a educaţiei favorabile incluziunii.
10. Subliniază că Anul european al patrimoniului cultural 2018, care are drept obiectiv sensibilizarea opiniei publice cu privire la istoria şi la valorile comune, se aşteaptă să ofere cadrul favorabil al continuării dezvoltării valorilor comune ale Uniunii, pe baze democratice, cu implicarea sectorului de afaceri şi a comunităţilor locale.
11. Îşi manifestă reţinerea cu privire la eficienţa Corpului european de solidaritate, destinat organizării voluntariatului tinerilor şi a implicării în proiecte în propria ţară sau în străinătate pentru a ajuta comunităţi şi oameni din toată Europa, deoarece asemenea iniţiative pot fi mai bine organizate la nivelul statelor membre.
12. Recomandă ca în reuniunile consultative destinate formulării politicilor de promovare a valorilor comune, a educaţiei favorabile incluziunii şi a dimensiunii europene a predării să fie invitaţi reprezentanţi ai sectorului de afaceri şi ai organizaţiilor profesionale şi sindicale, aceste obiective fiind de larg interes.
13. Îşi manifestă preocuparea faţă de direcţia de acţiune ce vizează ca toţi copiii să fie înscrişi în sistemele de educaţie de la o vârstă fragedă, deoarece aceştia se pot afla în contradicţie cu cerinţa demonstrată a unui climat afectiv familial la aceste vârste, precum şi cu obiectivele de ocrotire a vieţii de familie incluse în politicile Uniunii.
14. Recomandă încurajarea toleranţei la nivelul colectivelor de elevi prin schimburi de experienţă, precum şi prin promovarea activităţilor extracurriculare sportive la nivelul Uniunii, deoarece acestea au potenţialul de a atrage o mare diversitate de participanţi, cu un efect benefic asupra înţelegerii şi conştientizării respectului reciproc.
15. Recomandă, la nivelul Uniunii, studierea aprofundată şi extinsă a fenomenului de hărţuire între elevii din şcoli, pentru a preveni formarea timpurie şi manifestarea discursului de ură şi a intoleranţei.
16. Atrage atenţia asupra necesităţii de a sprijini rolul cadrelor didactice şi al furnizorilor de educaţie extraşcolară în îndrumarea elevilor şi tinerilor pe calea toleranţei şi în sprijinirea reciprocă pentru incluziune socială.
17. Recomandă studierea modului în care digitalizarea şi progresul tehnologic au afectat relaţiile sociale, precum şi a modului în care ecranele şi deplasarea accentului de la modelele fizice la cele virtuale, în didactica modernă, au un impact asupra capacităţii de înţelegere şi toleranţă.
18. Reaminteşte că există un număr ridicat de factori extraşcolari care favorizează fenomene negative în procesele educative, cum ar fi absenţa părinţilor, familiile monoparentale, comunităţile cu un grad de diversificare socioeconomică redus, izolate sau reduse ca populaţie, care se află în afara sferei educaţionale.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 25 aprilie 2018.
Nr. 22.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
