Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1 ACCIDENTE DE MUNCĂ A. Definiţia şi clasificarea accidentelor de muncă ART. 1 Prin accident de muncă, în sensul prezentei hotărîri, se înţelege vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate ori deces. ART. 2 Accidentele de muncă se clasifica astfel: a) accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi; b) accident care produce invaliditate; Accidentarea a cel puţin 3 persoane în condiţiile arătate la literele a, b şi c, în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză, se consideră accident colectiv. ART. 3 Se consideră de asemenea accident de muncă în sensul art. 1: a) accidentul suferit în afară organizaţiei socialiste, în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, de către conducătorii mijloacelor de transport şi însoţitorii acestora, precum şi accidentul suferit de tractorişti şi mecanizatori, în timpul deplasării pe drumuri publice de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; b) accidentul produs înainte de începerea sau după încetarea lucrului, dacă lucrătorul se afla în organizaţia socialistă unde îşi are locul de muncă sau în altă organizaţie pentru interese legate de serviciu, precum şi accidentul produs în timpul pauzelor ce au loc în desfăşurarea procesului de muncă; c) accidentul suferit de elevi, studenţi sau ucenici, în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizaţiile productive; d) accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. B. Declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă 1. Declararea accidentelor de muncă ART. 4 În caz de accident, conducătorul procesului de muncă va înştiinţa de îndată, prin orice mijloace, pe conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau, precum şi comitetul sindicatului. Orice persoană care a luat cunoştinţa de accident sau accidentatul este obligat să înştiinţeze despre accident pe conducătorul procesului de muncă. ART. 5 În cazul accidentelor de muncă colective, mortale şi al celor care au produs invaliditate, conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau va anunţa imediat telefonic sau prin orice alte mijloace organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, ale Procuraturii şi Ministerului Afacerilor Interne, precum şi organul ierarhic superior al organizaţiei socialiste şi consiliului local sau raional al sindicatului respectiv. De asemenea, în cazul cînd accidentele produse sînt generate de instalaţiile mecanice sub presiune sau de instalaţiile de ridicat, se va anunţa şi inspectoratul regional pentru cazane şi instalaţii de ridicat al Direcţiei Generale pentru Metrologie, Standarde şi Invenţii, pe teritoriul căruia s-a produs accidentul. Accidentele de muncă colective, mortale şi cele care au produs invaliditate prevăzute la art. 3 lit. a vor fi anunţate de îndată de către organele Ministerului Afacerilor Interne organelor Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, ale Procuraturii, precum şi conducătorului organizaţiei socialiste din care fac parte cei accidentaţi. ART. 6 Conducătorul organizaţiilor socialiste şi al proceselor de muncă sînt obligaţi să ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din procedura accidentelor prevăzute la art. 5 alineatul 1, afară de cazurile cînd menţinerea acestei stări ar da loc la alte accidente, ar periclita viaţa sau sănătatea accidentaţilor ori securitatea organizaţiei socialiste. În cazul cînd este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea accidentului, se vor face schiţe ale locului de muncă în care s-a produs accidentul, iar în măsura posibilităţii, şi fotografii sub supravegherea conducătorului organizaţiei socialiste sau înlocuitorului sau. 2. Cercetarea accidentelor de muncă ART. 7 Accidentele de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi vor fi cercetate îndată după anunţarea lor conducătorului organizaţiei socialiste care răspunde de efectuarea cercetării. Cercetarea nu poate fi făcută de acei care - potrivit dispoziţiilor legii - aveau obligaţia de a organiza, controla şi conduce procesul de muncă la locul unde a avut loc accidentul, precum şi lucrătorii subordonaţi direct acestora. ART. 8 Accidentele de muncă ce au produs invaliditate, accidentele mortale sau colective, vor fi cercetate de îndată - potrivit dispoziţiilor legii - sub aspectul cauzelor şi răspunderilor, de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa şi organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti sînt obligate să urmărească rezultatele şi concluziile cercetării cu privire la cauzele tehnico-organizatorice ale accidentelor de muncă prevăzute la alineatul precedent şi vor stabili măsuri corespunzătoare în vederea prevenirii altor accidente de muncă. ART. 9 Cu prilejul cercetării tuturor accidentelor de muncă, se vor stabili: - cauzele şi împrejurările în care a avut loc accidentul; - prevederile din normele de protecţie a muncii şi ale altor dispoziţii legale, care nu au fost respectate; - persoanele care se fac răspunzătoare de încălcarea lor; - măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu arătarea termenelor de executare. Rezultatul cercetării se va consemna într-un proces-verbal care se va întocmi conform instrucţiunilor de aplicare. ART. 10 Accidentele de muncă considerate iniţial ca accidente care produc incapacitate temporară de muncă şi care ulterior se constata că au ca urmare validitate vor fi anunţate inspectoratului de stat pentru protecţia muncii pe teritoriul căruia s-a produs accidentul şi conducătorului organizaţiei socialiste de care aparţine accidentatul, de către organul de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care emite decizia de încadrare a accidentatului într-un grad de invaliditate. Pe aceasta baza, inspectoratul de stat pentru protecţia muncii procedează la cercetarea accidentului. Cazurile de deces survenite ulterior producerii accidentului vor fi anunţate aceloraşi organe, de către unitatea medicală care eliberează certificatul constatator de deces, în vederea cercetării lor. ART. 11 Accidentele de muncă prevăzute la art. 3 lit. a vor fi cercetate, potrivit legii, de organele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Procuraturii, care - dacă va fi necesar - vor solicita participarea organelor Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii în vederea stabilirii cauzelor tehnice şi organizatorice care au dus la producerea accidentului. ART. 12 Organizaţiile socialiste sînt obligate, la cererea Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii sau inspectoratelor de stat pentru protecţia muncii regionale, interraionale, raionale şi orăşeneşti, să pună la dispoziţie specialişti solicitaţi de acestea pentru efectuarea unor expertize, precum şi pentru lămurirea problemelor ce se ridica cu ocazia cercetării unor accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. 3. Evidenţa accidentelor de muncă ART. 13 Accidentele de muncă se înregistrează de organizaţia socialistă unde s-a produs accidentul, prin completarea formularului tip, întocmit potrivit instrucţiunilor de aplicare. Formularul tip se completează pe baza procesului-verbal de cercetare a accidentului şi se semnează de conducătorul organizaţiei socialiste sau înlocuitorul sau. ART. 14 Dacă cel accidentat provine de la o alta organizaţie socialistă, fiind trimis în interes de serviciu pentru practica sau schimb de experienţa, accidentul se înregistrează şi se trece în evidenta organizaţiei socialiste, care - potrivit normelor de protecţie a muncii - avea obligaţia să-l instruiască şi să ia măsurile de protecţie a muncii la locul de muncă unde a avut loc accidentul. În acest caz, o copie a formularului tip de înregistrare a accidentului se trimite şi organizaţiei socialiste de la care provine accidentatul. ART. 15 Accidentele de muncă care au produs incapacitate de muncă de cel puţin o zi se vor înregistra în baza procesului-verbal de cercetare, efectuată potrivit prevederilor art. 7. ART. 16 Accidentele de muncă care au produs invaliditate se vor înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii după încadrarea accidentului într-un grad de invaliditate de către comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care emite decizia respectiva de încadrare. Accidentele de muncă mortale sau colective se vor înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. ART. 17 Accidentele de muncă prevăzute la art. 3 lit. a vor fi înregistrate pe baza cercetărilor făcute potrivit legii de organele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Procuraturii, care au obligaţia de a trimite organizaţiei socialiste al carei angajat sau membru cooperator este accidentatul şi inspectoratului de stat pentru protecţia muncii al regiunii sau oraşului Bucureşti, pe teritoriul căruia se afla sediul organizaţiei socialiste de care aparţine accidentatul, concluziile cu privire la cercetarea efectuată. Pe baza acestor concluzii, inspectoratele de stat pentru protecţia muncii respective hotărăsc dacă accidentele care au avut loc sînt accidente de muncă şi în acest caz dispun înregistrarea lor la organizaţiile socialiste. ART. 18 Pe baza formularelor tip pentru înregistrarea accidentelor de muncă, organizaţiile socialiste sînt obligate să întocmească dările de seama statistice, potrivit instrucţiunilor emise de directorul general al Direcţiei Centrale de Statistica, cu consultarea Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii. ART. 19 Accidentele de muncă ce au loc în unităţile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate vor fi cercetate prin organe proprii ale acestora. Declararea, cercetarea şi evidenta atît a accidentelor de muncă ce se produc în unităţile aparţinînd Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Forţelor Armate, cît şi a accidentelor suferite în timpul muncii de persoanele aflate sub supravegherea ori controlul organelor acestor ministere sau cînd persoanele respective prestează muncă în alte organizaţii socialiste, se pot face potrivit instrucţiunilor emise în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Forţelor Armate şi avizate de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii. CAP. 2 BOLILE PROFESIONALE ART. 20 Bolile profesionale, în sensul prezentei hotărîri, sînt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. ART. 21 Bolile profesionale a căror declarare este obligatorie sînt cele prevăzute în anexa la prezenta hotărîre. ART. 22 Declararea bolilor profesionale se face de către medicii unităţii sanitare care acorda asistenţă medicală lucrătorilor din organizaţia socialistă respectiva. Acestea se declara inspectoratului sanitar de stat teritorial, indiferent dacă sînt sau nu urmate de incapacitate temporară de muncă. ART. 23 Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale în vederea confirmării sau infirmării lor, precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri din aceleaşi cauze, se efectuează de către inspectoratul sanitar de stat teritorial. Cercetarea se efectuează împreună cu medicul de întreprindere sau de instituţie sau cu medicul de circumscripţie teritorială la organizaţiile socialiste fără medic, în prezenta conducătorului unităţii sau înlocuitorului acestuia. Cercetarea are drept scop: - stabilirea cauzelor care au provocat îmbolnăvirile profesionale şi a măsurilor care au fost încălcate; - stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor îmbolnăviri profesionale, cu indicarea termenelor de executare. ART. 24 Intoxicaţia acută profesională se declara, se cercetează şi se înregistrează atît ca boala profesională, cît şi ca accident de muncă. ART. 25 Boala transmisibilă profesională se declara, se cercetează şi se înregistrează atît ca boala profesională, cît şi ca boala transmisibilă. ART. 26 Conducătorii organizaţiilor socialiste sînt obligaţi să organizeze evidenta bolilor profesionale conform instrucţiunilor de aplicare. ART. 27 Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa şi organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti sînt obligate să urmărească rezultatele şi concluziile cercetării cu privire la cauzele bolilor profesionale şi să stabilească măsurile corespunzătoare în vederea prevenirii acestora. CAP. 3 DISPOZIŢII FINALE ART. 28 Prevederile prezentei hotărîri se aplica angajaţilor tuturor organizaţiilor de stat, cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, membrilor cooperativelor de producţie agricole şi meşteşugăreşti, precum şi elevilor, studenţilor şi ucenicilor, dacă aceştia se accidentează în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizaţiile productive. ART. 29 Nerespectarea prevederilor prezentei hotărîri se sancţionează conform dispoziţiilor legale. ART. 30 Prezenta hotărîre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1967. Pe aceeaşi data, preşedintele Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii şi Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale vor emite instrucţiuni de aplicare a prevederilor prezentei hotărîri. ART. 31 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, Regulamentul privind înregistrarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi asigurarea şi utilizarea fondurilor pentru protecţia muncii aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 966/1964, publicată în Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 56 din 4 decembrie 1964, cu excepţia art. 21-28, se abrogă. ANEXA 1 TABELUL BOLILOR PROFESIONALE DECLARABILE
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea bolii Noxele profesionale care
provoacă boala
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Intoxicaţii (acute,subacute şi cro- Substanţe cu acţiune toxică
nice) şi consecinţele lor cunoscută
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu, sili-
cauzate de pulberi minerale, cum câţi, azbest, cărbune şi altele, în
sînt: silicoza, azbestoza, alte si- atmosfera locurilor de muncă.
licatoze, aluminoza, precum şi
forme mixte ca: silico-antracoza,
silico-sideroza şi altele) simple
sau asociate cu tuberculoza.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Îmbolnăviri respiratorii cauzate de Pulberi vegetale textile (bumbac,în
pulberile organice (bisinoza, bron- cînepa şi altele) în atmosfera locu-
sita cronica) rilor de muncă
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Îmbolnăviri respiratorii cronice Substanţe toxice iritante (bioxid de
cauzate de substanţe toxice iritante sulf, clor, oxizi de azot şi altele)
(iritaţia căilor aeriene, emfizemul în atmosfera locurilor de muncă
pulmonar şi fibroza pulmonară conse-
cutive bronşitei cronice)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Astm, bronşic, rinita vasomotorie Substanţe de natura vegetala sau
animala, precum şi substanţele chi-
mice cu proprietăţi alergizante
(praf de ursol, sidef, ricin, ipeca-
cuana şi altele)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Boli infecţioase şi parazitare a) contact cu bolnavii infecţioşi
sau cu materiale contaminate
b) contact cu animalele bolnave sau
cu produse contaminate de origine
animala sau vegetala (carne, piele,
lina, par, plante şi altele)
c) contact cu sol contaminat sau cu
apa contaminată
d) contact cu culturi de germeni,
vaccinuri vii şi altele
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Îmbolnăviri datorate compresiunilor Condiţii de muncă în care muncitorii
şi decompresiunilor sînt expuşi la compresiune şi decom-
presiune
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Tumori maligne, ale pielii şi lezi- a) acţiunea radiaţiilor ionizante şi
uni precanceroase (hipercheratoze, corpusculare produse de instalaţiile
papiloame şi altele) Rontgen, de acceleratorii de părţi-
cule elementare sau de materialele
radioactive ; acţiunea îndelungată a
radiaţiilor ultraviolete
b) contact îndelungat în timpul mun-
cii cu produse de distilare a hui-
lei, petrolului şi şisturilor bitu-
minoase (smoală, asfalt, ulei antra-
cenic, derivate de antracen, fenan-
tren, combinaţii azoaminice, gudron,
parafină, compuşi ai arsenicului şi
altele)
Tumori ale căilor urinare (papiloa- Expuneri la compuşi aminici canceri-
me, cancer) geni
Cancer pulmonar, al căilor aeriene, Inhalarea gazelor şi pulberilor ra-
al mucoasei sinusurilor paranazale dioactive, inhalarea vaporilor şi
pulberilor de compuşi cancerigeni ai
cromului şi nichelului ; inhalarea
prafului sau vaporilor din gudroa-
nele de huila
Cancer pulmonar, mezotelion pleural Inhalarea pulberilor de azbest
şi peritoneal
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Nevroze de coordonare Mişcări numeroase şi frecvent repe-
tate
Miotendosinovite şi tendinite cro- Încordarea sistematica a muşchilor
nice şi ligamentelor respective, sau pre-
siune pe tendoanele respective
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Artroze cronice, periatrite, stilo- Presiune sistematica în regiunea ar-
idite, necroze aseptice, osteo-condi- ticulaţiilor respective, supraîncor-
lite, bursite, epicondilite darea şi traumatizarea lor, muncă
îndelungată la temperatura scăzută
şi umiditate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Boala de vibraţii (angionevroze şi Vibraţii şi trepidaţii legate de
modificări osteoarticulare) muncă cu instrumente care vibrează
puternic
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Varice foarte accentuate ale vene- Poziţie ortostatică îndelungată
lor membrelor inferioare complicate
cu tulburări trofice sau cu procese
inflamatorii (tromboflebita)
Tromboflebita de efort a membrelor Efort cu mişcări ample ale membre-
superioare lor superioare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Dermite acute şi cronice, ulceraţii, a) contact prelungit cu substanţe
melanodermii şi leucodermii chimice iritante (lacuri, solvenţi,
uleiuri minerale, hidrocarburi clo-
rate, compuşi ai arsenului, cromu-
lui, acizi, baze şi altele)
b) contact cu substanţe sensibili-
zante (nichel, ursol, fluor, compuşi
ai beriliului, dinitroclorbenzen,
antibiotice, răşini formaldehidice,
formalina, compuşi ai mercurului,
novocaina, coloranţi organici şi
altele)
c) acţiunea diferitelor radiaţii
ionizante
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Laringite cronice accentuate, no- Încordarea îndelungată a coardelor
dulii cîntăreţilor vocale în exercitarea profesiunii
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Hipoacuzie şi surditate de percep- Acţiunea prelungită a zgomotului
ţie intens
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
16. Astenomiopie acomodativă, agrava- Încordarea permanenta a vederii în
rea miopiei preexistente munci cu solicitarea aparatului
vizual
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
17. Cataracta a) acţiunea îndelungată şi intensivă
a energiei radiante (radiaţii infra-
roşii, radiaţii ionizante penetran-
te, unde electromagnetice de înalta
frecventa)
b) acţiunea îndelungată a unor sub-
stanţe toxice (trinitrotoluenul,
dinitrofenolul şi altele)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
18. Electrooftalmie Acţiunea radiaţiilor ultraviolete
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
19. Conjunctivite şi cheratoconjunc- Substanţe toxice iritante şi pulberi
tivite iritante în zonele de muncă
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20. Boala de iradiaţie Acţiunea radiaţiilor ionizante
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
21. Sindrom cerebro-astenic şi tul- Acţiunea prelungită a undelor elec-
burări de termoreglare provocate tromagnetice de înalta frecventa
de undele electromagnetice de
înalta frecventa
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
22. Nistagmus Încordarea îndelungată a aparatului
vizual în condiţii defavorabile de
iluminat
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
23. Şoc caloric, colaps caloric, Expunere la condiţii meteorologice
crampe calorice defavorabile care provoacă supra-
încălzirea organismului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
24. Psihonevroze Îngrijirea îndelungată a bolnavilor
psihici în unităţi de psihiatrie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
