Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 123 din 5 decembrie 2017  la Documentul de reflecţie privind aprofundarea uniunii economice şi monetare -  COM (2017) 291 final    Twitter Facebook
Cautare document

 HOTĂRÂRE nr. 123 din 5 decembrie 2017 la Documentul de reflecţie privind aprofundarea uniunii economice şi monetare - COM (2017) 291 final

EMITENT: Senatul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 975 din 8 decembrie 2017
    În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
    în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/584 din 23.11.2017,
    Senatul adoptă prezenta hotărâre.
    ART. 1
    Senatul:
    (1) întăreşte faptul că Uniunea Economică şi Monetară nu este un scop în sine, ci un cadru în care crearea locurilor de muncă, creşterea economică, echitatea socială, convergenţa economică şi stabilitatea financiară să fie principalele obiective urmărite;
    (2) apreciază abordarea Comisiei Europene de a da dovadă de transparenţă faţă de statele membre care, în prezent, nu fac parte din zona euro în ceea ce priveşte măsurile suplimentare avute în vedere în direcţia aprofundării UEM;
    (3) sprijină:
    - propunerile Comisiei în domeniul convergenţei economice şi sociale, dat fiind faptul că acest obiectiv are o importanţă deosebită, atât la nivelul zonei euro, cât şi la nivelul Uniunii Europene;
    – propunerea preşedintelui Comisiei Europene de a se institui un instrument de aderare la zona euro pentru statele membre non-euro;

    (4) consideră:
    - în ceea ce priveşte Mecanismul Fondului Unic de Rezoluţie, că utilizarea cheii de distribuţie în cazul Fondului Unic de Rezoluţie trebuie să fie determinată în funcţie de dimensiunea sistemului bancar din fiecare stat membru. De asemenea, activarea acestui mecanism şi utilizarea fondurilor trebuie să se realizeze doar cu aprobarea prealabilă a statelor membre, şi nu automat;
    – în ceea ce priveşte modificarea tratamentului normativ al obligaţiunilor suverane, că aceasta ar putea conduce la reducerea portofoliilor de obligaţiuni suverane deţinute de investitori, ceea ar avea implicaţii în asigurarea necesarului de finanţare pentru state precum România, în creşterea costurilor de finanţare, cu efecte negative asupra capacităţii băncilor de a-şi îndeplini activitatea de formatori de piaţă şi de distribuţie a titlurilor către investitori;
    – în ceea ce priveşte sistemul european de asigurare a depozitelor EDIS, că:
    (i) mutualizarea contribuţiilor de la SGD naţionale ar fi echitabilă numai după atingerea unui nivel minim uniform al resurselor acumulate de SGD naţionale;
    (ii) înfiinţarea EDIS pentru statele din Uniunea Bancară nu trebuie să afecteze funcţionarea pieţei unice;
    (iii) lista de indicatori de risc ai băncilor ar trebui completată cu gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante.


    (5) respinge dezvoltarea de instrumente noi de finanţare la nivelul zonei euro, care să fie asimilate de investitori în categoria activelor sigure (safe assets), de tipul sovereign bond-backed securities (SBBS), şi anume instrumente de datorie colateralizate cu portofolii de titluri de stat din zona euro, pe două tranşe, de nivel junior şi senior, în condiţiile în care:
    a) asigurarea lichidităţii noului instrument ar avea un impact negativ asupra lichidităţii şi formării preţului pentru celelalte titluri de stat la nivel suveran şi, deci, a costurilor cu refinanţarea datoriei publice, afectând în special pieţele mai mici de datorie;
    b) interesul investitorilor pentru a achiziţiona această nouă clasă de instrumente ar trebui stimulat, cel puţin la început, prin remunerarea acestora la un nivel superior faţă de cele existente (primă de lichiditate), ceea ce s-ar transpune în costuri mai mari pentru contribuabili, aspect care ar deveni cu atât mai relevant în perioadele de criză, când statutul de „activ sigur“ al acestor instrumente (tranşei senior) ar fi pus sub semnul întrebării;
    c) nivelul ridicat de coordonare necesar la nivelul agenţiilor de datorie publică/trezoreriilor, în ceea ce priveşte calendarul emisiunilor şi maturităţilor, care să permită o structurare fezabilă a acestui instrument, poate afecta funcţionarea pieţelor de referinţă ale titlurilor de stat suverane şi, deci, creşterea riscurilor de refinanţare şi de accesare a pieţelor de datorie în statele membre;
    d) evaluarea riscurilor şi beneficiilor introducerii unui instrument atât de complex implică, de asemenea, evaluarea probabilităţii de default parţiale sau totale la nivelul zonei euro, unele state membre putând fi în pericolul de a intra în incapacitate de plată;
    e) analiza preliminară a agenţiilor de rating a acestui nou instrument arată că tranşa senior nu va putea primi ratingul cel mai ridicat de AAA, având în vedere că portofoliul de active care va fi securizat include titluri de stat cu ratinguri diferite din care numai unele au rating AAA.
    În ceea ce priveşte pachetul cuprinzător de măsuri pentru reducerea riscurilor la nivelul băncilor prin consolidarea în continuare a gestionării prudenţiale şi prin întărirea disciplinei de piaţă, pe problematica menţinerii echilibrului în relaţia state membre de origine - state membre gazdă (home-host), se resping propunerile care:
    (i) restrâng competenţele actuale ale Băncii Naţionale a României (BNR) în calitate de autoritate competentă/de rezoluţie la nivel individual; şi/sau cele care
    (ii) afectează negativ capacitatea de acoperire a pierderilor şi de recapitalizare la nivelul filialelor din statele membre gazdă.

    De asemenea, pe problematica amendamentelor din domeniul expunerilor mari se cere clarificarea noilor prevederi cu scopul evitării interpretării care ar conduce la anularea efectului prevederilor actuale care permit exceptarea de la aplicarea limitelor expunerilor mari a datoriilor suverane în moneda locală;


    (6) atrage atenţia asupra faptului că o arhitectură bugetară cu un buget separat al zonei euro ar însemna o ameninţare la adresa politicilor tradiţionale (politica agricolă comună şi politica de coeziune), adâncind astfel decalajele dintre statele net contribuitoare şi cele net beneficiare, respectiv creşterea divergenţelor economice şi politice dintre statele membre ale Uniunii Europene.
    Se resping astfel formalizarea Eurogrupului şi crearea mecanismelor decizionale centralizate în cadrul zonei euro din cauză că acest lucru ar echivala cu instituirea scenariului „cercurile concentrice“, formulă respinsă chiar de către preşedintele UE Jean Claude Juncker în discursul privind Starea Uniunii din 13 septembrie 2017.


    ART. 2
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    IULIAN-CLAUDIU MANDA

    Bucureşti, 5 decembrie 2017.
    Nr. 123.

    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice