Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 100 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent COM (2016) 379
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 794 din 10 octombrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1100, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 28 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Salută această comunicare deoarece:
- stabileşte acţiuni concrete de sprijinire a statelor membre în adoptarea de iniţiative şi politici care să contribuie la prevenirea radicalizării şi a extremismului violent în Uniunea Europeană şi în ţările terţe;
- în contextul recentelor atacuri teroriste din Europa s-a demonstrat că prevenirea radicalizării constituie o parte esenţială a luptei împotriva terorismului; însă este una dintre cele trei priorităţi ale Agendei europene privind securitatea - document care conferă un cadru clar pentru colaborarea în materie de securitate a statelor membre ale UE;
- Comisia Europeană încurajează statele membre să utilizeze diferite măsuri de sprijin şi instrumente de cooperare la nivelul Uniunii Europene, folosirea platformelor de cooperare, dezvoltate recent, în activitatea lor;
- vizează, îndeosebi, modul în care activităţile derulate la nivelul Uniunii Europene, concentrate în 7 domenii specifice, identificate de către Comisia Europeană, pot sprijini statele membre pentru a combate radicalizarea; aceste 7 domenii reprezintă rezultatul unor acţiuni conjugate şi derulate în mai multe domenii de politică şi prin efortul comun al autorităţilor competente, al actorilor societali şi al comunităţilor locale, regionale, naţionale şi europene.
2. Susţine această comunicare întrucât:
- dezvoltarea cercetării, colectării dovezilor, monitorizării reţelelor, constituite prin Programul Orizont 2020, va facilita elaborarea de instrumente şi analize concrete privind politicile, care pot fi utilizate direct de profesioniştii din domeniul securităţii şi de factorii de decizie politică din statele membre;
- considerăm oportună şi necesară dezvoltarea Centrului de excelenţă din cadrul reţelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare pentru că va oferi un sprijin specific părţilor interesate din statele membre pentru proiectarea de strategii preventive complete, pentru înfiinţarea unor cadre şi reţele care vor include mai multe agenţii şi pentru punerea în aplicare a proiectelor concrete;
- promovează prin programul Orizont 2020 cercetarea cauzelor profunde şi complexe ale radicalizării violente, cu scopul de a elabora instrumente concrete care să permită intervenţii politice bazate pe o mai bună informare;
- consideră oportune şi justificate iniţiativele Forumului mondial pentru combaterea terorismului.
3. Consideră că:
- radicalizarea violentă este un fenomen complex, care constituie o provocare cu faţete multiple şi complexe;
- trebuie întreprinse eforturi prin îmbogăţirea temelor de cercetare pentru a se diminua decalajul dintre mediul academic şi profesioniştii în materie de securitate, teme care să vizeze radicalizarea şi incluziunea, în cadrul creat de programul Orizont 2020, şi ale căror rezultate să contribuie la consolidarea capacităţii statelor membre de a-şi ajusta abordările politice existente şi de a elabora politici şi practici noi;
- este necesar să se acorde un sprijin financiar pentru a ajuta statele membre să dezvolte instrumente de evaluare a riscurilor în vederea combaterii radicalizării în închisori;
- trebuie promovată educaţia favorabilă incluziunii şi valorilor comune ale Uniunii Europene ca metodă de combatere a excluziunii sociale şi de prevenire a radicalizării;
- trebuie acordat sprijin organizaţiilor internaţionale în activităţile lor de combatere a terorismului şi totodată susţinute iniţiativele suplimentare privind instrumentele financiare externe ale UE pentru prevenirea radicalizării violente.
4. Apreciază că:
- în contextul creşterii actelor de violenţă, a diversităţii acestora şi a numărului suspecţilor implicaţi în aceste atacuri teroriste care s-au radicalizat - persoane care au fost în majoritate cetăţeni europeni, născuţi şi crescuţi în statele membre - se impune întocmirea urgentă a unui registru central al strategiilor de prevenire la nivel naţional, regional sau local, al reţelelor de profesionişti şi al punctelor de contact naţionale/regionale în statele membre;
- trebuie intensificate schimburile de informaţii, în acest domeniu, prin intermediul reţelelor create la nivelul Uniunii Europene, alocarea de fonduri suplimentare pentru dezvoltarea acestora, precum şi o mai bună utilizare a fondurilor şi a proiectelor la scară europeană;
- şi factorul religios poate avea un rol vital în prevenirea sau combaterea radicalizării: acesta leagă comunităţile, întăreşte sentimentul de apartenenţă şi ghidează oamenii într-o direcţie care să nu genereze efecte extreme;
- trebuie promovate măsuri care să conducă la o societate favorabilă incluziunii, deschise şi reziliente, trebuie sensibilizaţi tinerii - prin promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate -, trebuie consolidat Serviciul European de Voluntariat, mai ales prin susţinerea organizaţiilor pentru tineret;
- este necesar, în acest sens, să se finanţeze proiectele de cooperare transnaţionale care să încurajeze incluziunea şi să promoveze valorile fundamentale, menite să sprijine educatorii şi instituţiile de învăţământ;
- pentru promovarea unor societăţi reziliente la extremism este necesară combaterea excluziunii sociale şi a discriminării - inclusiv pe criterii de convingeri religioase, rasă sau origine etnică - şi întărirea măsurilor de protecţiei socială şi consolidarea justiţiei - un prim pas în acest sens a fost realizat prin adoptarea directivei privind combaterea discriminării;
- este necesar să se dezvolte în cadrul reţelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare o platformă comună pentru semnalarea propagandei teroriste şi, din această perspectivă, schimbul de bune practici şi experienţă pentru consolidarea educaţiei în domeniul mass-mediei şi a gândirii critice pe internet, precum şi lansarea şi dezvoltarea unei campanii la nivelul UE în vederea consolidării rezilienţei la radicalizarea on-line, în scopul elaborării unor discursuri sau acţiuni alternative;
- trebuie combătute propaganda teroristă şi discursurile de incitare la ură în mediul on-line, prin stimularea colaborării cu întreprinderile şi societatea civilă, utilizând Forumul UE pentru internet; discursurile ar putea fi identificate prin Unitatea UE de semnalare a conţinutului on-line, iar accesul la conţinutul terorist de pe internet să fie limitat cu ajutorul companiilor din mediul on-line;
- se impune o revizuire a sistemului de informaţii Schengen în vederea îmbunătăţirii valorii adăugate a acestuia, precum şi a combaterii terorismului aplicării legii şi, din această perspectivă, trebuie intensificat între statele membre şi Europol schimbul de bune practici şi informaţii relevante referitoare la condamnaţii eliberaţi suspectaţi de radicalizare sau alte persoane radicale cunoscute, în vederea obţinerii unui înalt grad al monitorizării pentru persoanele care prezintă un risc ridicat.
5. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:
- în abordarea radicalizării violente trebuie avute în vedere mutaţiile suferite de caracteristicile acestui fenomen: tehnici noi de recrutare şi comunicare, ţinte globalizate, ideologii extremiste care se adresează unor segmente noi de public (femei, persoane foarte tinere din medii sociale diferite), determinate de o combinaţie complexă de factori declanşatori;
- efectele produse de platformele de comunicare socială care asigură conectivitatea în accentuarea sentimentelor de alienare personală sau culturală, nedreptate percepută sau umilire întărită de marginalizarea socială, xenofobie şi discriminare, posibilităţi de educaţie sau de angajare limitate, criminalitate, traume personale şi alte probleme psihologice, pot fi folosite de recrutorii care exploatează punctele vulnerabile şi nemulţumirile prin manipulare şi s-a constatat că determină scurtarea perioadei de radicalizare;
- factorii ideologici şi religioşi constituie doar o parte a multitudinii de factori declanşatori ai radicalizării, întrucât recrutorii şi predicatorii extremişti au devenit experţi în exploatarea nemulţumirilor şi folosesc în mod abuziv discursurile şi simbolurile religioase pentru a justifica actele de violenţă;
- trebuie acordată o importanţă sporită combaterii radicalizării în închisori şi, în acest sens, ar trebui intensificate colaborarea şi schimbul de experienţă prin intermediul reţelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, intensificarea programelor de educare a deţinuţilor, precum şi a schimbului de informaţii în cadrul Eurojust între procurorii specializaţi.
6. Apreciază că din perspectiva României:
- sprijinim ferm lupta împotriva terorismului, în toate formele de manifestare;
- consideră că este necesar să fie luate în considerare atât consecinţele, cât şi cauzele profunde ale terorismului, care constituie elemente esenţiale ale prevenirii radicalizării şi deplasării către extremismul violent;
- trebuie acordată o atenţie sporită îmbunătăţirii condiţiilor socioeconomice ale persoanelor din comunităţile vulnerabile la fenomenul de radicalizare şi recrutarea pentru terorism;
- este necesară o conjugare a măsurilor politice şi economice cu cele informative, în mod special în ce priveşte fenomenul luptărilor terorişti străini şi cel al radicalizării;
- se impune combaterea finanţării fenomenului terorist, care poate fi conectat şi la alte fenomene infracţionale emergente sau asimetrice, în contextul în care grupările teroriste au demonstrat că deţin abilităţi avansate privind utilizarea internetului şi a noilor tehnologii de comunicare pentru propagandă, pentru a atrage adepţi, prin platforme sociale care facilitează recrutarea şi/sau autoradicalizarea acestora;
- lupta împotriva unor astfel de ameninţări emergente sau asimetrice, în mod special cele care provin din mediul virtual, trebuie inclusă în strategia generală de luptă împotriva terorismului;
- suntem în favoarea ideii de a se crea patrule privind securitatea cibernetică, care să combată manifestarea în mediul virtual a oricăror fenomene teroriste, implicit a radicalizării, precum şi a altor elemente ce ţin de sfera criminalităţii cibernetice;
- atragem atenţia că în stabilirea măsurilor propuse trebuie luată în considerare respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
7. Susţinem Comunicarea întrucât stabileşte acţiuni concrete prin care statele membre pot fi sprijinite în demersul de adoptare a unor iniţiative şi politici care să contribuie la prevenirea radicalizării şi a extremismului violent, atât în UE, cât şi în ţările terţe.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 4 octombrie 2016.
Nr. 100.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
