Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 1 din 14 martie 2020 pentru acordarea încrederii Guvernului
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 martie 2020 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ludovic Orban, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 14 martie 2020, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 14 martie 2020.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION-MARCEL CIOLACU p. PREŞEDINTELE SENATULUI, TITUS CORLĂŢEAN
Bucureşti, 14 martie 2020. Nr. 1. ANEXA 1 LISTA Guvernului României 1. Ludovic Orban - prim-ministru; 2. Raluca Turcan - viceprim-ministru; 3. Vasile-Florin Cîţu - ministrul finanţelor publice; 4. Marcel Ion Vela - ministrul afacerilor interne; 5. Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe; 6. Marian Cătălin Predoiu - ministrul justiţiei; 7. Nicolae-Ionel Ciucă - ministrul apărării naţionale; 8. Virgil-Daniel Popescu - ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri; 9. Lucian Nicolae Bode - ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor; 10. Nechita-Adrian Oros - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale; 11. Costel Alexe - ministrul mediului, apelor şi pădurilor; 12. Ion Ştefan - ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei; 13. Ioan Marcel Boloş - ministrul fondurilor europene; 14. Victor Sebastian Costache - ministrul sănătăţii; 15. Cristina Monica Anisie - ministrul educaţiei şi cercetării; 16. Bogdan Gheorghiu - ministrul culturii; 17. Marian Ionuţ Stroe - ministrul tineretului şi sportului; 18. Victoria Violeta Alexandru - ministrul muncii şi protecţiei sociale.
ANEXA 2 PROGRAM DE GUVERNARE
Preambul Situaţia politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt, care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european. Obiectivele propuse urmăresc în principal: - organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020, continuarea dezbaterilor publice privind legile Justiţiei pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituţiilor europene; – refacerea capacităţii administrative şi a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului prin reaşezarea structurilor de guvernare centrală şi locală pe principiile eficienţei instituţionale şi meritocraţiei administrative; – tranziţia de la modelul economic bazat pe creşterea consumului, fără asigurarea investiţiilor necesare sustenabilităţii cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiţii şi pe creşterea competitivităţii şi productivităţii, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice.
Din această perspectivă, Partidul Naţional Liberal va continua, în perioada următoare, să adopte măsuri de corectare a derapajelor înregistrate în guvernarea Partidului Social Democrat şi pentru reorientarea politicilor publice către o abordare durabilă în care creşterea economică să creeze bunăstare.
Politici sectoriale I. Justiţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti Obiectivele programului guvernamental în domeniul justiţiei sunt stabilite plecând de la competenţele legale ale Ministerului Justiţiei, ţinând cont de durata maximă a mandatului prezentului Guvern PNL, până la alegerile generale anticipate sau la termen din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar şi Justiţiei în ansamblu şi resursele financiare aflate la dispoziţia ministerului, evoluţiile instituţionale şi salariale din interiorul sistemului judiciar, recomandările şi obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, precum şi obiectivele României exprimate de ministrul justiţiei în cadrul Consiliului JAI din ianuarie 2020, desfăşurat la Zagreb, odată cu preluarea Preşedinţiei croate a Consiliului.
Obiective specifice 1. Buna funcţionare a justiţiei. Condiţii logistice. Resurse umane. Susţinere bugetară În anii precedenţi, România s-a concentrat cu predilecţie pe construcţia unui cadru normativ aplicabil justiţiei. Din nefericire, acest cadru normativ a fost serios deteriorat prin acţiunea guvernului PSD şi reparaţiile se impun a fi realizate în condiţii de transparenţă şi dialog. Dar este la fel de important ca în acest moment acţiunea în domeniul justiţiei să se concentreze pe condiţiile logistice şi pe pregătirea profesională şi moral-psihologică a magistraţilor şi a personalului de specialitate (grefieri, arhivari etc.), pe specializarea lor. Primul deziderat, condiţiile logistice, intră în atribuţiile Guvernului, al doilea, pregătirea şi specializarea magistraţilor, în responsabilitatea CSM. Condiţiile logistice adecvate contribuie direct la un act de justiţie de calitate. De aceea, ministerul se va concentra pe eficientizarea şi accelerarea tuturor lucrărilor aflate în curs pentru repararea şi refacerea sediilor de instanţe şi parchete şi construcţia de noi sedii de instanţe şi parchete. Cheltuirea fondurilor bugetare sau extrabugetare nerambursabile trebuie să se realizeze cu eficienţă şi cumpătare, iar furnizorii de lucrări şi servicii pentru efectuarea acestor lucrări, ordonatorii secundari şi terţiari, trebuie să se alinieze disciplinei contractuale şi să respecte termenii procedurali pentru desfăşurarea licitaţiilor, încheierea, executarea şi controlul executării întocmai a contractelor încheiate. Guvernul PNL va continua proiectul „Centrul Judiciar“ („Cartierul Justiţiei“), care presupune gruparea tuturor instituţiilor de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar şi va continua proiectele de infrastructură judiciară în curs. O altă prioritate este actualizarea şi repararea deficienţelor programului „Ecris“ şi trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar. Introducerea treptată, prin programe-pilot, a dosarului electronic ar putea fi un sprijin pentru justiţiabili, magistraţi şi profesiile juridice. Personalul alocat desfăşurării actului de justiţie trebuie să fie suficient pentru ca acesta să se desfăşoare cu costuri şi în termene rezonabile, atât pentru justiţiabil, cât şi pentru stat, pe baza aşezării unor competenţe ale instanţelor şi parchetelor care să asigure o încărcătură echilibrată şi scăderea volumului de dosare pe fiecare magistrat şi grefier. Ministerul va continua demersurile pentru completarea schemelor de personal şi extinderea celor existente, aşa cum a făcut în lunile ianuarie şi februarie ale anului 2020 în cazul ÎCCJ şi Ministerului Public.
2. Buna funcţionare a justiţiei. Cadru legislativ Cadrul legislativ consacrat justiţiei se impune ajustat, în raport cu evoluţiile sociale, practicii judiciare şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României. Din păcate, această necesitate a fost folosită drept pretext pentru modificări care au slăbit independenţa Justiţiei şi capacitatea organelor de urmărire penală de a derula anchete, unele modificări creând reale ameninţări la siguranţa cetăţenilor (recursul compensatoriu) prin aplicarea lor defectuoasă şi dezorganizată. Guvernul consideră că relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiţii esenţiale: a) să plece de la un proiect coerent şi unitar elaborat de o comisie de specialişti în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiţiei, la care reprezentanţii CSM şi ai organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, precum şi ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru; b) să fie precedat de o dezbatere largă şi incluzivă cu societatea civilă şi profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât şi înainte de sesizarea Parlamentului şi pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere; c) să aibă la dispoziţie inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneţia. Guvernul va iniţia, prin Ministerul Justiţiei, un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociaţiile profesionale, profesiile juridice şi nu în ultimul rând cu comisiile juridice din Parlament, COM şi Comisia de la Veneţia, pentru identificarea unor soluţii care să întrunească votul majorităţii parlamentarilor şi să poată fi adoptate de Parlament. Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilităţi în litera, dar şi spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiţiei desfăşurat la iniţiativa Preşedintelui României.
3. Politica penală. Crima organizată, traficul de persoane. Corupţia Principalul drept fundamental este dreptul la viaţă şi integritate fizică. Statistici şi cazuri dramatice recente au demonstrat că grupările de crimă organizată vizează traficul de persoane într-o manieră agresivă, cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL consideră acest lucru intolerabil şi va reacţiona metodic, planificat şi dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Grupările de crimă organizată, „clanurile de interlopi“, „mafiile“ de tot felul, de la cele care practică răpirile şi traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la „mafia“ drogurilor la „mafia“ lemnului sau „mafia“ ţigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport cu riscurile semnificative pe care le generează. În ciuda eforturilor depuse, corupţia rămâne un fenomen real care afectează cetăţenii prin efectele sale atât în sfera instituţiilor publice, cât şi în raporturile private, economice. Guvernul României va acţiona ferm pentru combaterea corupţiei, ca parte a efortului integrat al tuturor guvernelor statelor membre UE de combatere a corupţiei pe întreg teritoriul UE, inclusiv, deci, a corupţiei transfrontaliere. Politica penală va include principiul prevenţiei, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brăţări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupţie. În acest efort, dimensiunea preventivă din Strategia naţională anticorupţie are un rol esenţial, iar Guvernul va concentra acţiunea sa pe aspectul prevenţiei în instituţiile guvernamentale. În egală măsură, Guvernul PNL va accentua principiul recuperării prejudiciilor, în aplicarea căruia Ministerul Finanţelor, prin instituţiile din subordine, şi Ministerul Justiţiei, prin Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor provenite din Infracţiuni (ANABI), au un rol-cheie, ce ar putea fi extins, în special în privinţa ANABI. Deja, în aceste direcţii, Ministerul Justiţiei a luat câteva măsuri în intervalul noiembrie 2019-februarie 2020. Astfel, ministrul justiţiei a adresat procurorului general interimar o îndrumare, în temeiul art. 69 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, pentru ca Ministerul Public să abordeze structurat, planificat, energic şi competent crima organizată, traficul de persoane, de droguri, infracţiunile cu violenţă, infracţiunile la regimul silvic. Ministrul justiţiei a desfăşurat, de asemenea, trei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi numeroase alte întâlniri cu alţi ambasadori din state membre UE în vederea dezvoltării cooperării judiciare internaţionale care vizează traficul de minori, traficul de droguri, corupţia internaţională şi recuperarea prejudiciilor. Ministerul Justiţiei va dezvolta aceste demersuri, consolidat, sistematic, cu concentrarea pe măsuri concrete şi rezultate palpabile, în scopul protejării cetăţenilor de crima organizată. Ministerul Justiţiei a acţionat cu rezultat concret pentru crearea cadrului legislativ pentru înfiinţarea Fondului Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii. Sumele colectate în cadrul Fondului Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii vor fi utilizate pentru asistenţa acordată victimelor infracţiunilor, prevenirea criminalităţii, dar şi pentru implementarea de activităţi şi proiecte care au ca obiectiv educaţia juridică. În acest scop, anual sumele din Fondul Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii se alocă astfel: 20% pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 20% pentru Ministerul Sănătăţii, 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, 15% pentru Ministerul Public, 15% pentru Ministerul Justiţiei, 15% pentru ANABI în vederea finanţării nerambursabile a proiectelor propuse. Guvernul va sprijini constant activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alocând resursele logistice, financiare şi de resurse umane necesare.
4. Politica penitenciară Guvernul consideră luarea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei condiţiilor de detenţie şi, corelat, limitarea riscului condamnărilor României la CEDO din cauza condiţiilor de detenţie. Deja, în acest domeniu, Ministerul Justiţiei a avut intervenţii salutare şi a relansat programul de acţiuni aprobat, mult rămas în urmă în anii 2016-2019. Astfel, Ministerul Justiţiei a desfăşurat la nivel de ministru o misiune diplomatică la Consiliul Europei, Grefa Curţii Europene pentru Drepturile Omului - Serviciul de executări al CEDO, pentru a prezenta poziţia Guvernului României în problema abrogării recursului compensatoriu şi problematica condamnărilor la CEDO pentru condiţiile de detenţie. După mai multe ore de dezbateri intense, în urma poziţiei şi argumentelor prezentate, Comitetul de Miniştri a hotărât să amâne emiterea unei rezoluţii critice la adresa sistemului penitenciar din România şi să emită în locul acesteia o decizie de recomandare. Noi discuţii sunt planificate la Strasbourg în perioada 3-5 martie 2020. La nivelul penitenciarelor Ministerul Justiţiei a luat o serie de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie: continuarea lucrărilor la infrastructura fizică şi stabilirea unor termene realiste în îndeplinirea obiectivelor de investiţii; au fost demarate procedurile pentru redistribuirea deţinuţilor şi echilibrarea gradului de ocupare între penitenciare. În data de 12 decembrie 2019 a fost pusă în dezbatere publică Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020-2024. De asemenea, Guvernul a aprobat, în decembrie 2019, un Memorandum pentru finanţarea suplimentării în 2020 cu 615 posturi a Direcţiei de Probaţiune, iar în februarie 2020, Ministerul Justiţiei a scos deja la concurs o bună parte din aceste posturi. Astfel, capacitatea sistemului de probaţiune va fi adusă treptat la nivelul cerut de aplicarea legislaţiei penale. Ministerul Justiţiei va menţine un dialog constant atât la nivel politic, cât şi la nivel tehnic, cu reprezentanţii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, Serviciul de executări al CEDO, Grefa CEDO şi Preşedinţia CEDO. Au fost recent încheiate noi runde ale acestei consultări desfăşurate în data de 7.02.2020 la sediul Ministerului Justiţiei. Singura măsură care poate rezolva semnificativ problema îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare este extinderea capacităţii de detenţie. Guvernul a aprobat proiecte de lege în acest sens, pentru aprobarea unor acorduri-cadru de finanţare externă nerambursabilă. Realizarea programului de asistenţă oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro şi 100 de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării a 4.725 de locuri noi de cazare şi modernizarea a 969 de locuri de cazare), precum şi obţinerea unui împrumut de la o instituţie financiară internaţională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro), obiective în curs de realizare, vor contribui la rezolvarea pe termen lung a capacităţii de detenţie. Personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se va bucura de un statut şi dotări logistice adecvate pentru îndeplinirea misiunilor sale. Guvernul a aprobat recent o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii privind statutul poliţistului din penitenciare, adoptată în aplicarea unei decizii a CCR, care va permite consolidarea acestui statut şi a aparatului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
5. Calitatea legislaţiei. Educaţia juridică Ministerul Justiţiei va iniţia dezvoltarea, în limita competenţelor sale, de programe de răspândire a cunoaşterii legislaţiei şi apropiere a Justiţiei de cetăţeni şi va invita CSM, asociaţiile profesionale şi societatea civilă la o cooperare instituţională pentru a dezvolta astfel de programe comune. Ministerul Justiţiei va încuraja desfăşurarea de programe de pregătire profesională axate pe dobândirea unui limbaj adecvat, dar în acelaşi timp simplificat privind actul de justiţie, bazat pe acurateţea termenilor de specialitate, actul de justiţie fiind deopotrivă unul de dreptate, dar şi de educaţie civică şi cultură, care trebuie să ajungă la mintea şi sufletul cetăţenilor printr-un limbaj accesibil. Cunoaşterea legii şi construirea unei mentalităţi de respect a regulii de drept reprezintă nu numai un demers civic şi cultural, ci şi de prevenţie pe termen lung cu costuri mici.
6. MCV Guvernul PNL va continua să acţioneze în direcţia realizării obiectivelor MCV şi a ridicării sale pe baza unei cooperări pe care o doreşte şi o solicită fără echivoc loială şi onestă din partea COM şi a tuturor statelor membre. Guvernul este conştient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 şi voturile de care ar putea dispune în Parlament. De aceea, va acţiona constant, atât pe fondul problemelor, cât şi diplomatic, pentru a construi premisele unei decizii pozitive pentru România. Deja, în perioada decembrie 2019-februarie 2020, Ministerul Justiţiei a abordat două recomandări exprese importante din Raportul MCV, consolidarea Ministerului Public prin ocuparea locurilor de conducere vacante ale acestuia şi desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie („SIIJ“). Ministerul Justiţiei a lansat un proces transparent pentru selectarea candidaţilor pentru funcţiile de procurori de rang înalt, fără precedent. Pe parcursul a trei săptămâni au fost desfăşurate interviuri transmise online pe pagina de internet a ministerului. În paralel, au fost analizate dosarele de candidatură, sute de pagini de lucrări depuse de candidaţi, alături de planurile de management şi documentaţia privind studiile, capacitatea profesională etc. Ministrul justiţiei a fost ajutat în desfăşurarea interviurilor, analiza răspunsurilor, a profilurilor profesionale, manageriale şi psihologice ale candidaţilor de o comisie de interviu care a cuprins şi reprezentanţi din afara ministerului, din partea CSM, INM şi ASE. La capătul acestui demers, în temeiul legii, ministrul justiţiei şi-a finalizat propria evaluare şi a luat decizia de propunere a unui număr de candidaţi pentru un număr de funcţii de rang înalt din cadrul Ministerului Public, transmiţând aceste propuneri formulate către CSM - Secţia pentru procurori pentru avizul consultativ al acestui for. În ceea ce priveşte SIIJ, Ministerul Justiţiei a avut mai întâi consultări informale în cadrul CSM, apoi a lansat un proces de consultare a magistraţilor din instanţe şi parchete. Pe baza acestora, precum şi plecând de la propria analiză a modului de construcţie instituţională a SIIJ, a rezultatelor activităţii acesteia, a statisticilor şi a efectelor induse de crearea SIIJ, Ministerul Justiţiei a propus Guvernului desfiinţarea SIIJ, poziţie aprobată de Guvern printr-un Memorandum adoptat în luna decembrie 2019. Ulterior, Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de lege privind desfiinţarea SIIJ şi l-a transmis CSM pentru avizul său consultativ.
7. Consiliul JAI Ministerul Justiţiei va avea o atitudine proactivă în cadrul Consiliului JAI, orientată spre consolidarea statului de drept şi a Spaţiului de securitate, justiţie şi libertate în UE, cu exprimarea şi integrarea intereselor noastre naţionale. În cadrul Consiliului JAI de la Zagreb, Croaţia, desfăşurat în luna ianuarie 2020, ministrul justiţiei a subliniat sprijinul României pentru crearea unui mecanism european de evaluare a statului de drept în toate ţările membre UE, cu eliminarea paralelismelor în evaluare, acolo unde există şi alte forme sau instrumente de monitorizare sau evaluare în domeniul Justiţiei. De asemenea, ministrul justiţiei a exprimat sprijinul României pentru crearea Parchetului European, subliniind faptul că răspunsul celorlalte state membre ale UE cu privire la acest obiectiv reprezintă un test al disponibilităţii acestora pentru asigurarea aceloraşi standarde de integritate şi anticorupţie în toate ţările Uniunii şi pentru protecţia intereselor financiare ale UE. Măsuri propuse pe termen scurt: 1. Finalizarea proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ, în urma unei dezbateri cu reprezentanţii magistraţilor, CSM, ai asociaţiilor profesionale, ONG-urilor şi cu reprezentanţii Parlamentului 2. Constituirea a două grupuri de lucru extinse pentru modificarea Legilor justiţiei şi a Codurilor penale. Acestea vor fi alcătuite din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, alături de care vor fi invitaţi reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, asociaţiilor de magistraţi, societăţii civile, Facultăţilor de drept şi ai Parlamentului, care să analizeze şi să evalueze impactul modificărilor legilor justiţiei şi ale codurilor penale 3. Implementarea programului de asistenţă oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro şi 100 de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării a 4.725 de locuri noi de cazare şi modernizarea a 969 de locuri de cazare), precum şi obţinerea unui împrumut de la o instituţie financiară internaţională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro) 4. Elaborarea unui alt act normativ complex care să instituie măsuri de coroborare a dispoziţiilor Regulamentului EPO cu normele interne. Există un grup de lucru interinstituţional care a analizat problematica la MJ cu reprezentanţi ai PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, DLAF. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) este în fază finală de redactare la nivel tehnic, intenţionăm să îl supunem dezbaterii publice. 5. Măsuri privind modernizarea sistemului judiciar, iniţierea digitalizării şi informatizării administraţiei Ministerului Justiţiei 6. Iniţierea măsurilor pentru realizarea în cadrul Ministerului Justiţiei a unui registru al sancţiunilor existente în România 7. Măsuri pentru corelarea simplificării legislaţiei cu măsuri antifraudă şi sistematizare legislative 8. Iniţierea (alături de MAI) a unui proiect-pilot pentru monitorizarea persoanelor supuse unui ordin de protecţie emis pentru cazuri de violenţă în familie 9. Sprijinirea proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului privind statutul grefierilor 10. Iniţierea, alături de MAI şi Ministerul Educaţiei, a unei campanii de comunicare publică pentru conştientizarea pericolului consumului de droguri şi stoparea acestuia în şcoli
II. Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului Creşterea încrederii populaţiei în instituţiile din domeniul ordine publică şi siguranţa cetăţeanului impune continuarea unor măsuri de eficientizare şi modernizare a Ministerului Afacerilor Interne. În acest context sunt necesare măsuri de reformă privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, ţinând cont de viziunea liberală care garantează drepturile cetăţeanului. În acelaşi timp, trebuie adoptate soluţii de reorganizare a Poliţiei Române pentru a consolida structurile operative implicate în lupta împotriva infracţionalităţii, a reţelelor de trafic de persoane şi droguri, contrabandă şi criminalitate organizată. Măsuri care pot fi operaţionalizate pe termen scurt: 1. Eficientizarea activităţii MAI şi a structurilor din subordine în raport cu rezultatele evaluării şi auditului privind activitatea din ultimii ani 2. Îmbunătăţirea activităţilor Jandarmeriei Române şi ale Poliţiei Române astfel încât acestea să fie construite pe criterii de competenţă şi apreciate ca instituţii aflate în mod real în slujba cetăţeanului 3. Elaborarea proiectului de revizuire a reglementărilor din statutul poliţistului, în special cu privire la ghidul carierei şi regimul disciplinar, urmărindu-se printre altele: - introducerea unei limite a mandatelor în funcţii de conducere pentru şefii de inspectorate judeţene, poliţie municipală, orăşenească, pentru directorii de direcţii; – aplicarea principiului mobilităţii pentru personalul cu funcţii de conducere şi execuţie în raport cu situaţia operativă; – compatibilizarea reglementărilor privind regimul disciplinar al poliţiştilor cu cel al militarilor.
4. Adoptarea unei noi viziuni în materia resurselor umane la nivelul MAI, care să vizeze: - demararea organizării concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor de conducere la toate nivelurile şi în toate structurile MAI în vederea asigurării stabilităţii managementului acestora; – iniţierea unor măsuri pentru diminuarea deficitului de personal la nivelul MAI, prin metode precum: – organizarea examenelor/concursurilor de trecere a agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor; – reîncadrarea personalului pensionat care doreşte să revină în sistem; – asigurarea în permanenţă a echilibrului de resursă umană între personalul care iese şi cel care intră în sistem; – încadrarea unor funcţii de specialişti cu personal din sursa externă; – regândirea programelor de pregătire la nivelul şcolilor de subofiţeri/agenţi de poliţie, respectiv a Academiei de Poliţie, astfel încât viitorii angajaţi ai MAI să facă faţă noilor realităţi din societatea românească, mai ales în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea criminalităţii; – dezvoltarea programelor şi perfecţionarea metodelor de pregătire teoretică şi practică a angajaţilor MAI; – diversificarea problematicii de pregătire, în cadrul cursurilor dedicate domeniului „Comunicare publică“, pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de criză.
5. Corelarea numărului personalului angajat cu necesităţile operative din cadrul Jandarmeriei Române şi al Poliţiei Române; creşterea numărului de poliţişti prezenţi în stradă şi redefinirea atribuţiilor poliţistului de proximitate, astfel încât să revină la rolul iniţial, acela de cunoaştere în detaliu a zonei arondate 6. Întărirea capacităţii operaţionale a structurilor cu atribuţii în domeniul combaterii criminalităţii organizate, traficului de persoane, traficului de droguri, precum şi a infracţiunilor comise cu violenţă 7. Susţinerea procesului de consolidare a autorităţii poliţistului aflat în misiune în vederea limitării cazurilor de ultraj sau de poliţişti ucişi la datorie; creşterea gradului de dotare şi echipare a poliţiştilor, în special a celor care asigură intervenţia pentru protejarea cetăţeanului şi a patrimoniului 8. Facilitarea intervenţiilor pentru protejarea vieţii şi a integrităţii fizice a cetăţeanului prin eliminarea barierelor birocratice inutile din managementul operativ 9. Eliminarea suprapunerilor de competenţe între instituţiile şi structurile din subordinea ministerului 10. Întărirea colaborării cu structurile europene în materia controlului şi diminuării fenomenului infracţional, al menţinerii şi restabilirii ordinii publice 11. Aplicarea unor programe de colaborare cu MEC şi MLPDA, în vederea creşterii siguranţei în spaţiile şcolare sau adiacente acestora; sporirea activităţilor care au ca public-ţintă copiii, tinerii sau alte categorii vulnerabile pentru reducerea riscului ca acestea să devină victime sau implicării în activităţi ilicite ori care pot avea un impact negativ asupra sănătăţii sau integrităţii lor 12. Pregătirea iniţiativelor legislative privind îmbunătăţirea reglementărilor şi a colaborării structurilor MAI cu Garda Forestieră în vederea stopării infracţiunilor silvice 13. Adoptarea de măsuri pentru modernizarea punctelor de control a trecerii frontierei în zonele cu trafic ridicat terestru şi aerian, precum şi creşterea capacităţii Poliţiei de Frontieră de a reacţiona la fluxul de migraţie 14. Îmbunătăţirea serviciilor oferite către cetăţeni de structurile MAI în domeniile documentelor de identitate, de călătorie sau în ceea ce priveşte atribuţiile Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor 15. Elaborarea unui studiu comparativ în vederea armonizării cadrului legislativ cu incidenţă în situaţiile de urgenţă în acord cu cerinţele europene şi nevoile crescânde ale societăţii 16. Continuarea şi îmbunătăţirea dotărilor la nivelul structurilor cu atribuţii în situaţii de urgenţă prin eficienta utilizare a fondurilor europene 17. Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a situaţiilor de urgenţă şi de coordonare/conducere a intervenţiei şi iniţierea demersurilor pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ cu incidenţă în situaţiile de urgenţă în acord cu cerinţele europene şi nevoile crescânde ale societăţii 18. Dezvoltarea componentei aeriene pentru intervenţia în situaţii de urgenţă: - operaţionalizarea de noi puncte de operare aeriană în zonele montane neacoperite la nivel naţional în raport cu autonomia aparatelor de zbor (nord-vest, nord-est, sud-vest) şi mărirea flotei de elicoptere prin implementarea programelor cu finanţare europeană; – demararea unui program de finanţare guvernamentală prin autorităţile locale pentru înfiinţarea de heliporturi în parteneriat MLPDA cu IGAV (Inspectoratul General de Aviaţie din cadrul MAI) asigurându-se intervenţiile pe timp de noapte în cât mai multe locaţii.
19. Extinderea sistemelor alternative de alarmare, înştiinţare, avertizare a populaţiei şi de informare sistemică transparentă a deciziilor eficiente şi sigure, dezvoltarea instrumentelor care asigură găsirea şi salvarea persoanelor aflate în stare de dificultate sau pericol (precum persoanele dispărute); - susţinerea demersurilor legislative de eficientizare a sistemului „Alertă dispariţie/răpire copil“; – iniţierea procesului de modernizare a sistemului de păstrare şi protecţie a arhivelor create în administraţia publică prin pilotarea şi extinderea unor depozite centrale/teritoriale de arhivă în scopul degrevării instituţiilor publice de a stoca documente ce nu mai servesc activităţilor curente; întărirea rolului statului în acest domeniu prin intermediul instituţiei sale specializate concomitent cu încurajarea eforturilor pentru realizarea arhivelor electronice.
20. Implicarea activă în realizarea dezideratelor UE şi NATO privind acordarea de asistenţă tehnică statelor aflate în dificultate şi participarea în structurile de urgenţă euroatlantice
III. Administraţia publică Obiectivele principale ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei vizează sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale prin programe finanţate din bugetul naţional şi din fonduri europene, întărirea capacităţii administrative a autorităţilor locale şi profesionalizarea funcţiei publice la nivel central şi local. Măsuri pentru creşterea eficienţei instituţionale la nivel central: 1. Continuarea procesului de transparentizare şi digitalizare la nivelul tuturor instituţiilor subordonate sau în coordonarea MLPDA - ANL, ISC, ANRSC, ANFP 2. Finalizarea procesului de reorganizare a MLPDA prin reducerea cu 30% a funcţiilor politice, cu 30% a funcţiilor de conducere şi cu 25% a personalului de execuţie 3. Demararea reformei managementului resurselor umane din administraţia publică prin: • clarificarea şi consolidarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice; • stabilirea unui sistem radical îmbunătăţit de recrutare, evaluare, promovare şi salarizare bazat exclusiv pe merit şi care să elimine arbitrarul politic în numirile în funcţii publice; • clarificarea parcursului de carieră a funcţionarilor publici din punctul de vedere al instruirii şi perfecţionării, adaptat cerinţelor actuale ale administraţiei publice.
4. Iniţierea dezbaterii asupra reformei structurii, funcţiilor şi a managementului la nivelul administraţiei publice centrale şi îmbunătăţirea radicală a modului de legiferare prin: • clarificarea şi stabilitatea mandatelor şi a funcţiilor, îmbunătăţirea sistemului de planificare strategică şi de bugetare multianuală pe bază de performanţă; • creşterea capacităţii administraţiei publice centrale de a îmbunătăţi continuu procesele şi standardele de calitate, pentru a înlesni furnizarea de servicii publice de calitate, accesibile, conform nevoilor cetăţenilor; • îmbunătăţirea sistemului de fundamentare, adoptare şi implementare a politicilor publice
Măsuri la nivelul administraţiei publice locale: 1. Continuarea PNDL prin armonizarea cu alte programe de investiţii, oprirea risipei banului public şi finanţarea, în mod transparent, doar a investiţiilor executate corect, conform contractelor 2. Deblocarea procesului de înregistrare a proprietăţilor imobiliare în sistemul de cadastru şi carte funciară, prin proiectul „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România“, finanţat prin axa 11 din POR 2014-2020, cu un buget de 312,9 mil. de euro, care va asigura înregistrarea gratuită pentru cetăţeni a proprietăţilor în 660 de comune 3. Pregătirea procesului de transfer al activelor abandonate ale ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat şi societăţilor cu capital integral de stat în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau judeţene 4. Reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale) 5. Definitivarea cadrului legal pentru funcţionarea Comisiei pentru acord unic la nivelul primăriilor reşedinţă de judeţ şi a consiliilor judeţene. 6. Operaţionalizarea Comitetului consultativ pentru finanţe publice locale.
Obiective de investiţii prioritare în 2020: Infrastructura de sănătate 18 obiective contractate, printre care: • construire Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba, judeţul Alba; • extindere spaţii spitalizare - Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, judeţul Bacău; • Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov Pavilion Central, corp B şi accese aripa B, judeţul Braşov; • consolidare, reabilitare şi dotare Secţia de Recuperare Medicală, Neuromotorie, Reumatologică şi Posttraumatică a Spitalului Orăşenesc Urlaţi, judeţul Prahova; • reabilitare, modernizare si dotare pavilion secţie boli infecţioase la Spitalul Judeţean de urgenţă Zalău, judeţul Sălaj; • construire clădire nouă pentru Ambulatoriu integrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, judeţul Vaslui; • reparaţii capitale clădiri, reconfigurare a funcţiunilor, extindere şi dotări cu echipamente în cadrul secţiei de recuperare din cadrul Sanatoriului Techirghiol, judeţul Constanţa; • consolidare, reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Spital Orăşenesc Segarcea, judeţul Dolj.
2 obiective care urmează a fi contractate în perioada următoare: • construirea unui corp nou în incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Dr. Pompei Samarian, Călăraşi; • reabilitarea şi consolidarea pavilionului de oncologie al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ.
2 obiective în curs de promovare în perioada imediat următoare: • reabilitare Spital Municipal Mangalia; • consolidare, extindere, recompartimentare şi modernizare pavilioanele 1-6 Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina, judeţul Prahova.
Infrastructura de transport Pregătirea lucrărilor de modernizare a DJ 102 I, Câmpina-Valea Doftanei-Săcele, prin preluarea la CNI.
Infrastructura universitară Continuarea lucrărilor la aproximativ 6 obiective contractate, precum: - cămine studenţeşti la Alba Iulia, Arad şi Ploieşti; – reabilitare corp A, Complex Panduri, Universitatea Bucureşti; – consolidare şi extindere corp clădire antropologie la Facultatea de Medicină Generală, Bucureşti;
Contractarea în perioada următoare a lucrărilor pentru 10 obiective, precum: - construirea de cămine studenţeşti la Bacău, Târgu Mureş, Piteşti, Constanţa, Galaţi şi Timişoara; – consolidarea, reabilitarea şi modernizarea clădirii Mihai Eminescu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti; – reabilitare şi consolidare corp central Universitatea Bucureşti.
Infrastructura educaţională şi sportivă Finanţăm investiţii la peste 250 de săli de sport, bazine de înot şi complexuri sportive, în toată ţara. Continuăm programul asumat de Federaţia Română de Fotbal, prin dosarul de candidatură la Euro 2020, prin înfiinţarea a 400 de baze sportive. Finalizăm lucrările la stadioanele bucureştene implicate în Turneul final al Campionatului European de fotbal 2020.
Cultură şi culte Reabilităm şi consolidăm peste 200 de obiective culturale, printre care Academia de Muzică din Cluj-Napoca şi Opera Română şi Colegiul Carol I Craiova. Consolidarea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea obiectivului de investiţii „Casa marelui compozitor Sergiu Celibidache“, Roman, judeţul Neamţ. 26 de obiective de cult vor fi reabilitate şi consolidate, printre care Ansamblul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Iaşi, fostul Palat Mihail Sturdza. Finalizăm proiectarea şi demarăm lucrările pentru restaurarea Cazinoului din Constanţa.
Risc seismic Finalizarea strategiei naţionale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private Modificarea programului privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor cu risc seismic şi fundamentarea finanţării reabilitării clădirilor publice aflate în risc seismic
Locuinţe ANL Finanţarea lucrărilor pentru finalizarea a 500 de unităţi locative prin Programul de locuinţe pentru tineri şi prin Programul de locuinţe de serviciu în următoarele locaţii: Mangalia, Beclean-Bistriţa-Năsăud, Slobozia şi Călăraşi - locuinţe de serviciu pentru medici şi Topliţa, Lugoj, Jimbolia, Olteniţa, Târgu Jiu, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei - locuinţe pentru tineri
Demararea lucrărilor la un ansamblu de locuinţe - Mediaş Fonduri europene Simplificăm procedurile de evaluare şi contractare pentru semnarea celor 4.600 de contracte aflate în lista de rezervă a POR, pentru axele prioritare 3.1.c, 4, 10, 13 şi pentru toate axele ITI Delta Dunării, dar şi pentru relansarea apelurilor de proiecte pentru axa prioritară 2.2 cu finanţare disponibilă, pentru IMM-uri. Pregătim semnarea contractelor de finanţare, cu fonduri europene, pentru spitalele regionale Craiova şi Cluj-Napoca. Asigurăm implementarea măsurilor necesare, împreună cu MFE şi MFP, pentru descentralizarea la nivel regional a implementării fondurilor europene structurale şi de investiţii gestionate prin POR. Implementarea POR, pentru perioada de programare 2021-2027, se va face descentralizat, prin 8 programe operaţionale, la nivelul agenţiilor de dezvoltare regională, asigurând premisele aducerii deciziei cât mai aproape de cetăţean, de autoritatea locală, astfel încât proiectele cu finanţare europeană să fie aprobate şi implementate cât mai rapid şi mai eficient. Definitivăm negocierile cu Comisia Europeană pentru structurile instituţionale de gestionare a programelor de cooperare teritorială europeană pentru perioada de programare 2021-2027. Alte obiective în pregătire: Sprijinim inovaţia şi cercetarea prin dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării, în domeniul medicinei şi cercetării, a rezultatelor experimentelor ştiinţifice din cadrul proiectului de la Măgurele. Pregătim lansarea unui nou program de investiţii, cu obiectiv creşterea calităţii vieţii şi crearea de locuri de muncă, prin dezvoltarea infrastructurii, corelată cu atractivitatea investiţiilor private. Reducem timpul de intervenţie la urgenţe medicale, printrun program de construire de heliporturi, în zone urbane, în colaborare cu MAI, pentru intervenţii de salvare şi urgenţă, inclusiv pe timp de noapte.
IV. Bugetul şi fiscalitatea Politicile fiscale şi bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe şi alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanţarea exercitării funcţiilor sale prevăzute prin Constituţia României şi legile în vigoare; să susţină un mediu de afaceri favorabil şi predictibil, precum şi unele procese pozitive pentru o creştere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilităţii economiei româneşti, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluţia ciclurilor economice. În viziunea PNL, politicile fiscale şi bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunţate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe menţinerea cotei unice de impozitare. Din noiembrie 2019 politica fiscală a României a început tranziţia de la o politică fiscală pro-ciclică, destabilizatoare, folosită în ultimii ani, la o politică fiscală neutră sau chiar anti-ciclică. Această perioadă de tranziţie continuă în 2020. Obiective pentru anul 2020: 1. Încheierea exerciţiului bugetar pe anul 2020 fără depăşirea ţintei de deficit de 3.6% din PIB. Menţinerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în doi ani aşa cum este stipulat în Strategia fiscal bugetară 2020-2022. Pregătirea rectificării bugetare în funcţie de execuţia pe primele şase luni ale anului 2020 2. Respectarea predictibilităţii şi transparenţei politicii fiscale şi bugetare. Măsurile de politică fiscală şi bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenţilor economici şi a reprezentanţilor societăţii civile; măsurile de politică fiscală şi bugetară vor fi însoţite de studii de impact. 3. Reorganizarea şi eficientizarea Ministerului de Finanţe în prima jumătate a anului 2020 4. Definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020. Această reorganizare va duce până la finalul lui 2020 la profesionalizarea ANAF şi mai ales la decuplarea de politic a acestei instituţii 5. Finalizarea, în prima jumătate a anului 2020, a conectării caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF şi până la finalul anului a sistemului de transfer electronic de informaţii între persoane juridice şi ANAF - SAF-T. Impact pozitiv pentru buget începând cu trimestrul IV 2020 6. Modificarea statutului CEC şi EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă 7. Finalizarea strategiei pe termen mediu şi lung pentru sistemul financiar bancar unde statul român este acţionar unic sau majoritar 8. Întărirea cooperării cu autorităţile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană şi cu alte instituţii internaţionale implicate în prevenirea şi reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri şi eliminarea transferului de profituri în jurisdicţiile fiscale care încurajează astfel de practici 9. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare şi calibrare a opţiunilor de politici fiscale şi bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană. 10. Programarea multianuală a investirilor publice, indiferent de sursa de finanţare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participaţii public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcţie de relevanţă (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate aşteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut şi sustenabilitatea financiară 11. Continuarea controalelor şi evaluărilor în instituţiile statului şi a programelor finanţate cu bani de la buget, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanţă cu prevederile legii şi să aducă plusvaloare în economie
V. Economia Creşterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creşterea consumului, în timp ce contribuţia investiţiilor a fost aproape inexistentă. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin încurajarea investiţiilor private, interconectarea învăţământului, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial şi IT&C.
Măsuri prioritare pe termen scurt Industrii: • Implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în Romania în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări. • Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării şi în industria naţională • Reorganizarea Companiei Naţionale ROMARM
Energie Obiective principale 1. Securitatea energetică În privinţa securităţii aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susţine dezvoltarea producţiei de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potenţialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potenţial oferit în special de proiectele din Marea Neagră. România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova şi alte ţări din regiunea noastră. În acelaşi timp, diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar şi creşterea şi modernizarea capacitaţilor de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a ţării. Creşterea capacitaţilor de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securităţii energetice. În ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susţină activ parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA şi să promoveze nevoia implicării NATO şi UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.
2. O guvernanţă în energie bazată pe competenţă şi integritate Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenţei, eficienţei şi integrităţii în guvernanţa sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituţiile şi companiile de stat au fost profund politizate şi deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficienţă în definirea viitorului sectorului energetic, care încă nu are o strategie naţională elaborată şi adoptată, deşi revizuirea acesteia a început încă din anul 2014.
3. O politică energetică orientată către eficienţă energetică şi protecţia consumatorilor vulnerabili Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătăţirii politicilor publice în domeniul eficienţei energetice şi a protecţiei consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipeşte foarte multă resursă energetică, iar protecţia socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca aceia care nu îşi pot plăti facturile la energie să fie identificaţi şi ajutaţi mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populaţia României primeşte indirect subvenţie, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivel UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept european în privinţa sărăciei energetice şi, eventual, definirea consumatorului vulnerabil la nivel european. Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 şi, odată cu aceasta, a măsurii de a transfera Departamentul de Eficienţă Energetică de la ANRE la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, împreună cu sumele încasate în cursul anului 2019 din taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, va permite dinamizarea acestui departament şi realizarea de programe de eficienţă energetică.
4. Redobândirea încrederii investitorilor România are nevoie de recâştigarea încrederii investitorilor, având în vedere că tranziţia energetică presupune investiţii de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiţii pot veni din utilizarea fondurilor structurale neutilizate în prezent, de la companiile de stat, de la capitalul privat românesc şi din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern şi chiar, uneori, de majoritatea parlamentară. Stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ sunt esenţiale.
5. Politica energetică europeană comună
România va continua să susţină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislaţiei comunitare de către ţara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult, în ultima perioadă de timp, din cauza unor decizii antieuropene luate de guvernele PSD şi de majoritatea parlamentară. Programul naţional integrat de energie şi schimbări climatice va fi corelat cu Strategia energetică şi vor fi finalizate în această perioadă. Obiective pe termen scurt: Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securităţii energetice, de decarbonare a sectorului şi de menţinere a competitivităţii preţurilor la energie, vom adopta măsuri şi direcţii de politică energetică ce vor crea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune. Ţinând cont de dezvoltarea rezervelor offshore şi onshore de gaze naturale, de continuarea programului nuclear şi de potenţialul ţării în domeniul surselor regenerabile de energie, credem că producţia de energie electrică va avea următoarea evoluţie în anii care urmează.
Evoluţie producţie netă de producţie de energie electrică (TWh) (a se vedea imaginea asociată) * La realizarea modelării a fost folosit modelul de calcul al Uniunii Europene (Primes). Măsuri propuse: • Adoptarea Strategiei energetice şi a Planului naţional integrat de energie şi schimbări climatice • Deblocarea investiţiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră • Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producţia de energie electrică şi la crearea de produse petrochimice şi chimice cu valoare adăugată mare • O analiză aprofundată a performanţei financiare şi manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea şi reprofesionalizarea acestora • Listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni al Companiei Hidroelectrica deţinut de stat în anul 2020, dar păstrarea controlului statului român în această companie • Definirea consumatorului vulnerabil de energie • Pregătirea modificărilor legislative necesare care să permită reluarea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră • Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar şi din ţări partenere UE şi NATO ale României • Încurajarea reluării producţiei de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara şi integrarea lor în SN Nuclearelectrica în aşa fel încât să avem circuit integrat al producţiei de energie nucleară în România, precum şi identificarea unor soluţii pentru depozitarea intermediară şi pe termen lung a deşeurilor radioactive • Încurajarea producţiei de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport • Implementarea ajutorului de salvare/restructurare al Complexului Energetic Oltenia, precum şi implementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2019 la Complexul Energetic Hunedoara • Iniţierea unui program naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice în clădirile publice şi în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene • Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanţi, dar şi a obligaţiilor de stocare la gaz natural • Creşterea performanţei şi a capacităţii de stocare pentru depozitele de gaze naturale
Turism Dezvoltarea destinaţiilor turistice româneşti şi aducerea lor la nivelul mediu din UE presupune un important efort de resurse umane, financiare şi de timp. Fondurile europene reprezintă o contribuţie importantă la rezolvarea componentei de finanţare, cu implicaţii pe orizontală la nivelul comunităţilor locale. Având în vedere particularităţile şi riscurile de ordin politic şi bugetar ale anului 2020, vom avea în vedere următoarele măsuri: • Alocarea de fonduri europene din exerciţiul 2021-2027 pentru POS „Dezvoltarea şi reabilitarea destinaţiilor turistice româneşti“ • 2020 - prima etapă în „Dezvoltarea şi reabilitarea destinaţiilor turistice româneşti“
O destinaţie turistică nu poate fi competitivă în absenţa unei organizaţii de management al destinaţiei (OMD). Vom susţine modificarea Legii nr. 275/2018, astfel încât procesul de înfiinţare, funcţionare şi acreditare a OMD-urilor să fie în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO). Simultan, pe parcursul anului 2020, vom prezenta, la nivel local, importanţa şi modul de funcţionare a OMD-urilor. Un tool-kit cu documente de bază şi asistenţă specializată vor ajuta autorităţile locale şi partenerii acestora să facă primii paşi pentru înfiinţarea OMD. • Introducerea regulilor de marketing turistic în execuţia bugetului de promovare turistică a României
Anul 2020 va aduce normalitatea în modul de promovare turistică a României. Bugetul de promovare turistică va fi alocat promovării externe (în cele 3 categorii de pieţe potenţiale) şi promovării turismului domestic, până când OMD-urile vor prelua această componentă a marketingului turistic. Ponderea din buget alocată celor 4 categorii se va stabili împreună cu reprezentanţii mediului privat şi va ţine cont atât de dinamica turismului actual, cât şi de interesele de promovare externă a imaginii României. Politica PNL pentru turism prevede ca acţiuni suplimentare pentru 2020: • Introducerea în dezbatere publică a Legii turismului, în conceptul propus de PNL • Digitalizarea procesului de acreditare a structurilor de primire turistică şi de licenţiere a agenţiilor de turism • Sprijinirea rezolvării crizei forţei de muncă din turism prin acţiuni, împreună cu mediul privat, de prezentare a ofertei de locuri de muncă în turism, în comunităţile de limbă română din jurul României şi de susţinere a extinderii învăţământului dual • Realizarea documentaţiei preliminare pentru regenerarea urbană a staţiunilor turistice de interes naţional aflate în proces avansat de degradare
Mediul de afaceri, comerţ şi IMM-uri • Consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi, în special, înaintea adoptării de măsuri legislative prin realizarea de analize de impact în parteneriat public-privat • Simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare) şi dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri • Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate • Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forţei de muncă calificate • Stabilirea de obiective pentru ataşaţii economici şi profesionalizarea corpului ataşaţilor economici şi reorganizarea activităţii de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizaţiilor şi asociaţiilor de afaceri • Evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia • Pregătirea programului Romania Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei româneşti • Eficientizarea programului StartUp Nation prin accent pe inovare, noi tehnologii şi performanţă antreprenorială
VI. Transporturi, infrastructură şi comunicaţii TRANSPORTURI ŞI INFRASTRUCTURĂ Strategia Programului de guvernare pentru domeniul „Transporturi şi infrastructură“ vizează creşterea conectivităţii naţionale între polii de creştere economică ai României şi a conectivităţii transeuropene pentru societate şi mediul de afaceri, având ca obiectiv implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului şi care se referă la dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul reţelei TEN-T, precum şi modernizarea şi mentenanţa infrastructurii de transport existente. I. Direcţii de acţiune I.1. Accelerarea implementării investiţiilor în execuţie I.2. Demararea de proiecte noi de investiţii în infrastructura de transport prin promovarea unor documentaţii mature şi bine fundamentate I.3. Accelerarea pregătirii portofoliului de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului operaţional pentru transporturi (POT) în exerciţiul bugetar al UE 2021-2027 în limitele prevăzute de lege, cu prioritate a proiectelor de infrastructură mare de transport de reabilitare a căii ferate şi a proiectelor de autostrăzi şi drumuri expres, eligibile pentru finanţare din fondurile europene, posibil şi alte fonduri, precum acela pentru mobilitate militară, până la limita valorii de 200% faţă de suma alocată (valoare suplimentară pentru semnare de contracte permisă de legislaţie). Maximizarea sumelor puse la dispoziţia României prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), astfel încât proiecte importante de investiţii din domeniul feroviar şi naval să beneficieze de acest instrument de finanţare, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare şi interconectare a reţelelor de transport şi finalizarea coridoarelor de transport europene I.4. Continuarea implementării unui program accelerat de redresare şi de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor, inclusiv prin măsuri precum listarea pe bursă a unor pachete de acţiuni ale acestor companii (realizarea de paşi concreţi pentru restructurarea CFR Marfă şi TAROM, ceea ce permite pe termen scurt continuarea activităţii, iar pe termen lung rentabilizarea celor două companii) I.5. Identificarea celor mai bune soluţii de finanţare a marilor proiecte de infrastructură care să asigure implementarea lor în mod sustenabil şi eficient. Atragerea fondurilor europene puse la dispoziţia ţării noastre rămâne un obiectiv principal, urmând să fie identificate şi alte surse de finanţare complementare, în urma dialogului cu instituţii financiare internaţionale, care să completeze sursele de finanţare existente pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România. I.6. Prin modificarea legislaţiei privind parteneriatul public-privat au fost deblocate proiecte majore de infrastructură. Astfel, autostrada Ploieşti-Braşov şi autostrada Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni vor fi implementate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, procedurile urmând să se desfăşoare în ritm accelerat, astfel încât perspectiva de finalizare a acestor proiecte să se încadreze într-un orizont mediu de timp. Pentru întreg portofoliul de proiecte transferat de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în urma modificării legislaţiei privind parteneriatul public-privat, se vor iniţia demersurile pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice actualizate în vederea analizării viabilităţii proiectelor şi determinării valorilor estimate execuţiei proiectelor.
I.7. Iniţierea dialogului cu reprezentanţi ai mediului privat, precum şi ai instituţiilor financiare internaţionale în vederea deblocării unor proiecte strategice I.8. Definirea direcţiilor de acţiune în ceea ce priveşte finalizarea unor obiective de investiţii cu termen scurt de finalizare (Magistrala de metrou M5 Eroilor-Drumul Taberei -iunie 2020)
II. Transport rutier II.1. Continuarea programului de întreţinere curentă şi periodică, precum şi a programului de reparaţii pentru reţeaua rutieră naţională, promovarea măsurilor pentru sporirea siguranţei circulaţiei şi pentru eliminarea punctelor negre de pe reţeaua rutieră conform normativelor de întreţinere II.2. Accelerarea implementării investiţiilor în continuare în scopul dezvoltării şi modernizării reţelei de transport, precum şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile pentru exerciţiul financiar 2014-2020 Proiecte în execuţie: Autostrada A3: Borş-Nădăşelu - secţiunea Biharia-Borş, Câmpia Turzii-Târgu Mureş - lot Iernut-Cheţani şi lot Câmpia Turzii-Cheţani, sector Râşnov-Cristian A7: Varianta ocolitoare Bacău A10: Sebeş-Turda - lotul 1 şi lotul 2 Drum expres: Craiova - Piteşti - tronson 2 (inclusiv VO Balş şi VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârşitul anului 2019 Pod suspendat peste Dunăre la Brăila În cele trei luni de guvernare au fost deblocate şi urgentate o serie de proiecte de investiţii majore în infrastructura rutieră. Astfel, pe parcursul anului 2020 vor fi emise ordine de începere execuţie/proiectare pentru autostrada Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boiţa - 13,17 km - ordin execuţie; autostrada Sibiu-Piteşti, secţiunea 3 Cornetu-Tigveni 37,40 km - ordin proiectare, secţiunea 4 Tigveni-Curtea de Argeş 9,86 km - ordin proiectare, secţiunea 5 Curtea de Argeş-Piteşti - 30,35 km - ordin proiectare; drum expres Piteşti-Craiova, tronson 1 pentru 10 km din cei 17 km - ordin execuţie; drum expres Piteşti-Craiova, tronson 3 - 31,75 km - ordin proiectare; drum expres Piteşti-Craiova, tronson 4 - 31,82 km - ordin proiectare; autostrada de centură Bucureşti-centura Sud - ordin execuţie; autostrada de centură Bucureşti-centura Nord - ordin proiectare. Pentru regiunea Moldovei portofoliul de proiecte de investiţii în infrastructura rutieră mare este unul consistent şi vizează conectarea acestei regiuni cu vestul şi cu sud-estul României, ceea ce va contribui la dezvoltarea regiunii şi la creşterea atractivităţii sale din punct de vedere investiţional. [ ] În ceea ce priveşte autostrada Unirii - A8 Târgu Mureş-Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni în urma anulării procedurii prin PPP şi preluării proiectului de către MTIC, pentru cea de-a 2-a secţiune - Târgu-Neamţ-Iaşi, proiectul va căpăta coerenţă, iar eforturile se vor concentra pentru accelerarea implementării proiectului. Obiectivul imediat îl reprezintă demararea revizuirii SF prin includerea lui la finanţare din fonduri europene nerambursabile. [ ] Continuarea procedurilor şi urgentarea implementării proiectelor de autostrăzi A7 Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret şi A13 Braşov-Bacău, proiecte finanţate din fonduri europene, a căror realizare va asigura o mobilitate crescută în regiunea Moldovei, dar, mai ales, condiţiile necesare relansării economice a zonei [ ] Continuarea procedurilor pentru implementarea proiectului Autostrăzii Nordului care va lega regiunea Moldovei de graniţa de nord-vest a ţării
În urma deblocării proiectului autostrăzii Comarnic-Braşov prin anularea implementării prin PPP şi preluării de către MTIC, vor fi identificate cele mai bune soluţii pentru construcţia acestui obiectiv de investiţii. Următoarea etapă va viza asumarea unei decizii privind evoluţia proiectului în urma consultărilor, deja iniţiate, între autorităţile locale de pe traseul autostrăzii constituite într-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară (ADI) şi MTIC (CNAIR şi Organismul intermediar Transport). Totodată, până la finalizarea acestui obiectiv de infrastructură, se va implementa un set de măsuri pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei care poate fi realizat în cel mai scurt timp fără costuri investiţionale importante (pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces). Accelerarea implementării autostrăzii Sibiu-Piteşti pe toate cele 6 secţiuni ale proiectului şi finalizarea demersurilor pentru securizarea finanţării europene prin transmiterea către Comisia Europeană a clarificărilor solicitate pe componenta de mediu. Pregătirea proiectului - legătură DN7C Curtea de Argeş - A1 (secţiunea 5 Sibiu-Piteşti) - Râmnicu Vâlcea Inel Bucureşti (A0) - Finalizarea etapei de proiectare pentru inel Sud Bucureşti şi emiterea autorizaţiilor de construire pe toate cele 3 loturi Continuarea proiectelor de construcţie variante ocolitoare (VO; centuri ocolitoare): DNCB (drumul naţional centura municipiului Bucureşti); VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sfântu Gheorghe; VO Bârlad; VO Timişoara; VO Zalău; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighişoara; VO Bistriţa; VO Vatra Dornei; VO Râmnicu Vâlcea; VO Miercurea-Ciuc; VO Câmpulung Moldovenesc, VO Galaţi Continuarea demersurilor procedurale pentru implementarea proiectelor de investiţii în reţeaua de drumuri expres: drum expres Lugoj-Craiova, drum expres Constanţa-Tulcea-Brăila, drum expres - Craiova-Piteşti (tronsoanele 3 si 4), conexiunea Aeroportului H. Coandă-autostrada A3
III. Transport feroviar Strategia în domeniul feroviar se axează pe implementarea unui set de măsuri care să conducă la eficientizarea acestui tip de transport în acord cu viziunea şi obiectivele UE. [ ] Finalizarea tronsoanelor feroviare care asigură conectivitatea cu pieţele internaţionale (finalizarea secţiunilor aferente coridorului Rin-Dunăre) [ ] Îmbunătăţirea condiţiilor de management şi control al traficului feroviar prin continuarea implementării ERTMS [ ] Implementarea unor măsuri de reformă şi optimizare a serviciilor [ ] Modernizarea transportului feroviar prin electrificări şi achiziţionarea de material rulant pentru transportul de călători [ ] Program de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată şi a staţiilor de cale ferată [ ] Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri, în mod etapizat
Proiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar: [ ] Modernizare CF Coridorul IV feroviar Rin-Dunăre. Accelerarea lucrărilor pentru tronsonul Simeria-Gurasada - km 614 şi adoptarea unor măsuri de evitare a blocajelor în implementare; tronsonul Simeria-Sighişoara (testarea sistemului ERTMS 2 şi urgentarea recepţiei) [ ] Recepţia lucrărilor de modernizare cale ferată a unor loturi din Sighişoara-Coşlariu-Vinţu de Jos-Simeria [ ] Semnarea contractului de execuţie lucrări pentru modernizarea celor 3 sectoare de cale ferată dintre Braşov şi Sighişoara, cu fonduri asigurate din CEF, şi eliminarea riscului de pierdere a finanţării [ ] Finalizarea procedurilor pentru atribuirea proiectului de revizuire SF pentru modernizarea sectorului de cale ferată dintre Predeal şi Braşov (26 km) - sectorul cel mai dificil de pe întreg coridorul feroviar
Proiecte cu un caracter urgent: [ ] Finalizarea lucrărilor la linia de cale ferată Bucureşti Nord-Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti, faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti [ ] Finalizarea procedurilor de achiziţie rame electrice de scurt parcurs [ ] Deblocarea procedurilor de achiziţie rame electrice de lung parcurs [ ] Demararea procedurilor de achiziţie rame diesel de scurt şi mediu parcurs [ ] Reabilitare linie CF Bucureşti Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră, inclusiv construcţia unui pod nou de cale ferată la Grădiştea, pentru redeschiderea circulaţiei [ ] Modernizarea complexului feroviar din Portul Constanţa [ ] Finalizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru modernizarea următoarelor sectoare de cale ferată: Arad-Caransebeş, Caransebeş-Craiova, Craiova-Calafat, Cluj-Napoca-Episcopia Bihor [ ] Achiziţia şi implementarea unui sistem naţional unic de ticketing electronic pentru transportul feroviar de călători care să asigure monitorizarea transparentă a călătoriilor la toţi operatorii feroviari de călători, interoperabilitatea între titlurile de călătorie ale tuturor operatorilor feroviari şi interoperabilitatea cu titlurile de călătorie ale operatorilor de transport public local [ ] Pregătirea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare aferente următorului exerciţiu financiar (POT 2021-2027), prin demararea realizării documentaţiei pentru următoarele proiecte: • Ploieşti-Buzău-Bacău-Paşcani-Iaşi (404 km), • Coşlariu-Cluj-Napoca (106 km), • Cluj-Napoca-Dej-Beclean-Vatra Dornei-Suceava-Paşcani (371 km), • Timişoara-Stamora Moraviţa (56 km), • Videle-Giurgiu (66 km)
Proiecte pe termen mediu: [ ] Stabilirea unei strategii pentru implementarea şi dezvoltarea conceptului de tren metropolitan pentru principalii poli de creştere economică din România [ ] Reintroducerea trenurilor de tip Intercity pe coridoarele feroviare modernizate
IV. Transport naval Pentru o eficienţă mai mare în asigurarea condiţiilor de navigaţie sunt necesare lucrări hidrotehnice complexe, precum şi promovarea unei viziuni strategice care să cuprindă prioritizarea proiectelor şi a resurselor financiare în funcţie de eficienţa economică a proiectelor şi de impactul lor social: - Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării (km 845,5-km 375) – Realizarea lucrărilor specifice de apărări de maluri pe Canalul Sulina – Reabilitarea sistemului de colectare ape, protecţii şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră – Reabilitare sistem de colectare ape, protecţii şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre Poarta Albă-Midia Năvodari
Viziunea strategică pentru porturile din România este legată de reţeaua de bază de porturi care trebuie să deservească transportul naval cu infrastructură sigură, echipamente şi practici logistice moderne şi eficiente pentru a furniza acces permanent pentru toţi utilizatorii căilor navigabile. Listă proiecte: - intervenţii de îmbunătăţire şi modernizare a porturilor propuse de MPGT: Constanţa, Galaţi, Brăila; – întărirea rolului de port regional pentru portul Constanţa şi transformarea lui într-un important centru de tranzit, oferind cea mai scurtă alternativă de transport către Centrul Europei; – dezvoltarea portului Constanţa, efectuarea lucrărilor de dragaj necesare şi modernizarea infrastructurii portuare prin creşterea adâncimii în bazinele portuare pentru a permite accesul în port al navelor de mare capacitate şi, totodată, pentru a creşte siguranţa navigaţiei în portul Constanţa; – accelerarea implementării proiectelor deja finanţate prin fonduri europene şi obţinerea finanţării pentru MOL III din fonduri europene, în scopul transformării portului Constanţa într-un centru regional de distribuţie - lider pentru zonă; – îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin achiziţionarea de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice.
V. Transport aerian V.1. Programul de modernizare a CN Aeroporturi Bucureşti: Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti, potrivit clasificării aeroporturilor, parte a sistemului de aeroporturi administrat de CN Aeroporturi Bucureşti, este singurul aeroport internaţional major din România. Programul strategic de dezvoltare al AIHCB este unul prioritar pentru dezvoltarea capacităţii aeroportului, un pas important fiind realizat prin alocarea de la bugetul de stat pe anul 2020 a sumelor necesare pentru exproprieri. Programul de modernizare cuprinde: - realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafaţă de min. 245.000 mp; – reabilitarea şi extinderea platformei de staţionare cu min. 15.500 mp; – modernizarea pistelor de decolare-aterizare la 4.000 m lungime, 60 m lăţime şi PCN 85; – asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu căile de rulare; – asigurarea infrastructurii, echipamentelor şi utilajelor de asistenţă a navigaţiei, securitate, siguranţă şi a conectivităţii conform standardelor; – asigurarea de facilităţi cargo.
Finalizarea proiectului de reabilitare şi refuncţionalizare corp A, B şi rotondă Aeroport Băneasa-Aurel Vlaicu (în luna ianuarie 2020 a fost emisă autorizaţia de construire), proiect asumat de către România în vederea bunei desfăşurări a EURO 2020
V.2. Continuarea programelor de dezvoltare şi modernizare a aeroporturilor internaţionale Traian Vuia Timişoara şi Mihail Kogălniceanu Constanţa [ ] Au fost alocate fondurile bugetare pe anul 2020 pentru exproprierile necesare implementării proiectului Amenajare banda pistei şi RESA - Aeroport Mihail Kogălniceanu Constanţa şi a fost emisă Hotărârea Guvernului privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional pentru acest obiectiv de investiţie [ ] Finalizarea terminalului sosiri curse externe pasageri Aeroport Traian Vuia Timişoara şi accelerarea implementării următoarelor proiecte: Terminal plecări curse externe, Achiziţia a două autospeciale PSI şi sistem integrat pentru controlul de Securitate, Sistem integrat echipamente de Securitate
V.3. Sprijin acordat pentru implementarea proiectului Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav V.3. Tarom Tarom trebuie să redevină o companie cu adevărat orientată spre client, oferind cele mai bune, mai sigure şi mai originale servicii la nivel regional/internaţional, pentru satisfacţia atât a clienţilor individuali, cât şi a celor de tip corporate. Având în vedere pierderile înregistrate de companie în ultimii ani şi pentru implementarea direcţiilor de acţiune, este necesar un set de măsuri care să conducă la optimizarea costurilor, reducerea pierderilor şi creşterea veniturilor. Primul pas spre redresarea Companiei Tarom a fost făcut prin aprobarea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române TAROM - S.A. După acordarea acestui împrumut, compania este obligată să prezinte în termen de 6 luni un plan de restructurare care să fie notificat Comisiei Europene. Strategia de redresare a companiei Tarom a intrat în linie dreaptă, în urma aprobării de către Comisia Europeană a ajutorului de salvare pentru companie, esenţial pentru eficientizarea activităţii. Acordarea acestui ajutor va fi urmată de realizarea planului de restructurare şi obţinerea unui ajutor de restructurare, astfel încât obiectivul final să fie rentabilizarea operatorului naţional de transport aerian.
VI. Transportul multimodal Îndeplinirea recomandărilor europene privind mutarea traficului de mărfuri pe moduri sustenabile până în anul 2030 reprezintă un obiectiv asumat la nivel naţional, iar pentru aceasta este nevoie de intervenţii pentru încurajarea transportului multimodal (intermodal); în lipsa investiţiilor în calea ferată şi transportul maritim şi fluvial, transportul de mărfuri s-ar desfăşura cu sistemele de transport neprietenoase cu mediu şi s-ar putea chiar înregistra blocaje în dezvoltarea viitoare a sectorului logisticii. O reţea naţională şi extinsă de terminale multimodale este esenţială pentru ca industria logistică şi transportul feroviar din România să se modernizeze şi să fie competitive. Cel mai important criteriu pentru prioritizarea terminalelor multimodale este uşurinţa cu care locaţia unui terminal permite transferul între modul rutier şi feroviar şi, de asemenea, între modul rutier, feroviar şi transportul pe apă, cu accent pe aceste terminale tri-modale. Cel mai bun exemplu este implementarea şi finalizarea Proiectului Inelul Feroviar Bucureşti în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex şi Societatea de Transport Bucureşti STB).
VII. Transportul subteran Dezvoltarea reţelei de metrou trebuie să fie corelată cu cerinţa unui transport integrat solicitat de nevoia de mobilitate atât a pasagerilor din municipiul Bucureşti, cât şi a celor din judeţele limitrofe. În urma discuţiilor cu managementul Metrorex a fost asumat un grafic al lucrărilor la Magistrala M5, tronsonul Drumul Taberei-Eroilor, astfel încât termenul de finalizare să fie 30 iunie 2020. Lucrări de investiţii noi la metrou: [ ] Magistrala M5 Drumul Taberei-Pantelimon, urgentarea procedurilor pentru începerea lucrărilor pe Secţiunea Eroilor-Universitate-Piaţa Iancului; [ ] Magistrala M6 Bucureşti-Otopeni, 1 Mai-Aeroportul Henri Coandă.
V.2. Comunicaţii În urma restructurării MTIC, competenţele care vizau digitalizarea, tehnologia informaţiei, societatea informaţională, securitatea cibernetică, respectiv interoperabilitatea şi interconectarea sistemelor informatice publice au fost transferate către structuri din afara MTIC. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va gestiona şi dezvolta în continuare strategiile şi politicile în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale. Sectorul comunicaţiilor electronice are un ritm alert de dezvoltare, motiv pentru care investiţiile în infrastructură trebuie stimulate, astfel încât utilizatorii finali să beneficieze de servicii inovatoare, sigure şi de calitate. Principalele obiective ale Guvernului în acest domeniu vizează: [ ] Asigurarea condiţiilor optime pentru lansarea licitaţiei pentru spectrele 5G, respectând condiţiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C. [ ] Asigurarea dezvoltării în condiţii de securitate a reţelelor 5G. În contextul recentelor evoluţii de la nivelul Comisiei Europene, privind punerea în aplicare până la data de 30 aprilie 2020 a măsurilor recomandate în setul de instrumente 5G, preocuparea României va fi de a fructifica această oportunitate legată de implementarea tehnologiei 5G care va contribui la dezvoltarea economică, industrială şi va creşte competitivitatea pe plan european [ ] Optimizarea cadrului legislativ pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice în sensul identificării celor mai bune soluţii care să susţină acest domeniu esenţial pentru creşterea calităţii serviciilor
CN Poşta Română Domeniul serviciilor poştale se confruntă cu o serie de provocări ca urmare a modificării comportamentului utilizatorilor de astfel de servicii şi transformărilor survenite în piaţă, care au erodat mult din competitivitatea CN Poşta Română. CN Poşta Română este principalul jucător pe piaţa serviciilor poştale, singurul capabil să furnizeze serviciul universal conform reglementărilor legale în vigoare, pe întreg teritoriul Românei, în peste 5.600 de locaţii. Principalele obiective pentru eficientizarea activităţii CNPR vizează: [ ] Susţinerea de investiţii strategice necesare pentru stabilizarea, consolidarea şi dezvoltarea companiei ca agent economic solid şi profitabil într-o piaţa concurenţială deschisă (construcţia şi automatizarea centrelor de tranzit Bucureşti Nord şi Cluj, informatizarea oficiilor poştale etc.) [ ] Creşterea cotei de piaţă, în segmente de activitate cu un potenţial ridicat de creştere, atât prin realizarea de investiţii, cât şi prin creşterea calităţii serviciilor oferite (serviciile de curierat, serviciile de printing şi soluţii integrate, serviciile logistice şi serviciile financiare) [ ] Asigurarea accesibilităţii companiei la fluxurile de capital (credite pe termen lung şi fonduri nerambursabile) în vederea implementării proceselor investiţionale necesare vizând: digitalizare, automatizare şi dezvoltare logistico-tehnologică, în vederea deservirii clienţilor şi menţinerea legăturii statului prin serviciile poştale şi conexe cu toţi cetăţenii României [ ] Crearea premiselor transformării structurilor de tip regional în centre de profit. A fost identificată necesitatea unei creşteri a nivelului de independenţă managerială la nivelul structurilor regionale. Acest proces este de natură a eficientiza politica comercială la nivel regional printr-o mai bună penetrare comercială a pieţelor locale, gestionarea directă şi aplicată la nivel local a contractelor comerciale încheiate, eficientizarea cheltuielilor de natură administrativă care să răspundă necesarului investiţional la nivel local
Politici în domeniul IT&C gestionate de autoritatea pentru digitalizarea României Guvernul va promova deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat. În acest sens, unul din principalele elemente ale politicilor publice pe care PNL le are în vedere este organizarea de parteneriate publice private pentru serviciile de IT&C din sectorul public şi transferul de tehnologie şi know-how către şi dinspre firmele competente şi competitive, obţinându-se astfel economii substanţiale. Pentru eficientizarea actului public în sectorul IT&C, precum şi pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, Guvernul are următoarele obiective: • Creşterea interoperabilităţii între sistemele informatice utilizate la nivelul administraţiei publice, standardizarea, reducerea costurilor şi accelerarea transformării digitale a administraţiei publice • Fructificarea avantajelor digitalizării în beneficiul cetăţenilor, al companiilor private şi al instituţiilor publice • Adoptarea tehnologiilor avansate din spectrul automatizării, robotizării, inteligenţei artificiale, big data, internetului lucrurilor, în procesul de transformare digitală a României • Dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială şi antreprenoriat • Dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi inovare din domeniu • Dezvoltarea comunităţilor inteligente (SmartCity) în România
România Digitală - priorităţi în 2020 a) Întărirea rolului Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR) ca actor principal în conceperea, promovarea şi implementarea strategiei naţionale şi a politicilor guvernamentale în domeniul IT&C b) Definirea standardelor pentru implementarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate pentru eGuvernare care reprezintă primul pas în obţinerea interoperabilităţii între platformele electronice ale instituţiilor publice si private c) Transparentizarea administraţiei publice locale şi centrale prin încurajarea folosirii portalelor pentru date deschise, precum şi realizarea unui portal care să faciliteze obţinerea informaţiilor publice d) Implementarea serviciului Single Sign-on (SSO) la nivelul administraţiei publice centrale e) Propuneri de modificare a cadrului legislativ care să prevadă standarde clare pentru soluţiile software destinate sectorului public f) Continuarea programelor şi proiectelor aflate în implementare, precum şi iniţierea de programe şi proiecte noi pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituţiile publice le oferă cetăţenilor g) Implementarea proiectului de Cloud Guvernamental h) Implementarea proiectului pentru identitatea digitală a cetăţenilor i) Elaborarea planului naţional pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor României şi asigurarea implementării acestuia, în colaborare cu sectorul privat şi societatea civilă j) Facilitarea implementării tehnologiei 5G, ceea ce va duce la un progres cu un impact pozitiv masiv în toate sectoarele economiei, cu rezultat direct în creşterea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor
Securitate cibernetică - priorităţi în 2020 a) Actualizarea strategiei de securitate cibernetică a României b) Înfiinţarea Centrului Naţional de Securitate Cibernetică
VII. Agricultura şi dezvoltarea rurală Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecţionarea şi simplificarea procedurilor pentru plăţile directe care sprijină veniturile fermierilor, susţinerea generaţiilor tinere de fermieri, dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească, industrializarea, susţinerea procesării şi creşterea accesului la piaţă al produselor româneşti pe piaţa internă şi externă Principala sursă de finanţare a sectorului agricol o reprezintă politica agricolă comună prin cei doi piloni ai săi, plăţile directe la hectar şi dezvoltarea rurală. Sunt esenţiale perfecţionarea şi simplificarea procedurilor pentru plăţile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii şi a producţiei viabile în domeniul agriculturii şi alimentaţiei şi care au un rol important în asigurarea unei alimentaţii sănătoase. Deşi plăţile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanţarea investiţiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat şi să asigure accesul facil pe piaţă al producătorilor, dar şi preţuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaşte o scădere substanţială a alocării fondurilor pe pilonul 2 FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exerciţiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că în următorul exerciţiu financiar sumele destinate finanţării investiţiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcţionate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obţinerea de produse cu valoare adăugată. O altă prioritate pentru România constă în susţinerea generaţiilor tinere de fermieri în scopul menţinerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanţări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură. În ceea ce priveşte priorităţile în relaţia cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Naţional Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvenţiile fermierilor români şi ale fermierilor din alte state şi/sau stabilirea de măsuri compensatorii - în România, în anul 2019, subvenţia medie era de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene era de 266 euro/ha. Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susţinerea fermelor de familie mixte, cu o suprafaţă rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiţiei internaţionale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura şi industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acţionăm decisiv pentru bunăstarea şi securitatea alimentară a României. Pentru Partidul Naţional Liberal, priorităţile din domeniul agriculturii şi industriei alimentare sunt industrializarea, susţinerea procesării şi creşterea accesului la piaţă al produselor româneşti pe piaţa internă şi externă, ţinând seama de particularităţile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu şi privind sănătatea publică, riscuri naturale şi competiţie ridicată. Programul de guvernare conţine atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piaţă, cât şi unele iniţiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020: 1. continuarea programelor naţionale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare; 2. reformarea celor două agenţii de plăţi în agricultură: Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor în Agricultură cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbţiei fondurilor europene; 3. elaborarea unui plan strategic naţional în vederea relansării sectorului de creştere a porcului în România concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane; 4. susţinerea aplicării Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare şi a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar în scopul încurajării consumului de produse româneşti în România; 5. demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele agricole în vederea întăririi rolului activ al asociaţiilor de fermieri; 6. revalorizarea cercetării ştiinţifice agricole şi zootehnice, precum şi dezvoltarea învăţământului dual în domeniul agricol; 7. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi asumă ca prioritate zero elaborarea Programului naţional strategic prin care fermierii şi satul românesc să beneficieze de o finanţare de peste 20 mld. euro în următorul exerciţiu financiar 2021-2027. Pregătirea Planului naţional strategic 2021-2027: - Susţinerea fermelor de familie, pilonul de bază al dezvoltării satului românesc, pentru care este necesară o mai bună direcţionare a sprijinului, precum şi o alocare suficientă în vederea susţinerii unui număr cât mai mare de beneficiari – Finanţarea proiectelor integrate „De la fermă la consumator“ pentru a susţine valoarea adăugată a producţiei primare – Investiţii în dezvoltarea capacităţilor de procesare a produselor agroalimentare care să conducă la echilibrarea balanţei comerciale – Sprijinirea sectorului zootehnic având în vedere scăderea efectivelor de animale coroborată cu creşterea importurilor de carne – Susţinerea formelor asociative cu rol economic în vederea întăririi poziţiei acestora pe piaţă având în vedere numărul foarte mare de producători care deţin exploataţii sub 50 ha, reprezentând 91% din totalul beneficiarilor înregistraţi la APIA (900 mii beneficiari FEGA)
Planul naţional strategic va include măsuri/intervenţii care să asigure respectarea Pactului ecologic european: - Promovarea măsurilor pentru creşterea suprafeţei de agricultură ecologică – Respectarea unor condiţionalităţi superioare de către fermierii care primesc subvenţii din perspectiva bunelor practice agricole şi de mediu – Plăţi compensatorii pentru aplicarea de către fermieri a unor măsuri care contribuie la obiectivele de mediu şi climă – Sprijin financiar pentru investiţii în sectorul agricol şi al procesării care pot contribui la sprijinirea inovaţiei şi competitivităţii în producţia de alimente şi biomasă, îmbunătăţirea practicilor agricole sustenabile, promovarea economiei circulare, dezvoltarea lanţului de aprovizionare – Susţinerea unor măsuri de împădurire a terenurilor agricole, înfiinţarea şi regenerarea sistemelor agroforestiere şi alte investiţii nonproductive care beneficiază de un sprijin de 100% din valoarea investiţiilor
8. Modificarea PNDR 2014-2020 şi lansarea de noi măsuri: - Măsura 13 - Plăţi pentru zone cu constrângeri naturale a fost lăsată fără a avea bugetarea corespunzătoare şi astfel fermierii care depun cereri pentru anul de cerere 2020 nu mai puteau beneficia de finanţare pe această măsură. Guvernul PNL a iniţiat din luna noiembrie discuţii cu CE pentru reîntregirea sumelor necesare continuării măsurii pentru anul de cerere 2020 la aceeaşi intensitate de sprijin, suplimentare cu suma de 223 mil. euro. – Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole“ - 12 milioane euro - se vor sprijini investiţii în abatoarele de capacitate mică care să deservească zona montană, zonă în care există disponibilitate a materiei prime şi în care unităţile de sacrificare a animalelor şi prelucrarea cărnii lipsesc sau sunt amplasate la distanţe foarte mari. – Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ va fi lansată la sfârşitul lunii aprilie 2020, cu o alocare de circa 42,68 milioane euro şi de care vor beneficia atât tinerii din România, cât şi tinerii români care muncesc în diaspora şi se vor stabili pentru prima dată ca şefi de exploataţii în România. PNL va continua sprijinirea instalării tinerilor fermieri nu doar prin măsurile specifice de finanţare din PNDR, dar şi prin alocarea din terenul administrat de către stat prin ADS de maximum 50 ha pentru tinerii care înfiinţează o fermă pentru prima dată. – Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - componenta irigaţii - 43,22 milioane euro – Submăsura 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate“ se estimează a fi lansată în luna iulie 2020, cu o alocare de circa 2 milioane euro. – Submăsura 3.2 „Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne“ cu o alocare de circa 4,07 milioane euro – Submăsura 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“ - alocarea disponibilă fiind de circa 1,98 milioane euro
9. Măsuri privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural/susţinerea fermelor de familie: - Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înfiinţării de ferme şi instalării acestora în mediul rural - 28 februarie 2020 – Finalizarea acţiunilor de înscriere în sistemul de cadastru şi carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare - 30 aprilie 2020 – Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract - 30 iunie 2020
10. Negocieri privind reforma PAC şi Cadrul financiar multianual (CFM 2021-2027) Bugetul Politicii agricole comune post 2020 pentru România este de cca. 20,5 mld. euro (din care 6,7 mld euro pentru dezvoltare rurală, 363 mil euro pentru măsurile de sprijinire a pieţei, respectiv 13,5 mld euro pentru plăţi directe). România îşi manifestă susţinerea fermă pentru menţinerea unui nivel adecvat al alocărilor pentru această politică, cel puţin la nivelul actualului cadru de programare, precum şi a unor reguli de implementare flexibile adaptabile nevoilor specifice fiecărui stat membru.
VIII. Fonduri europene Măsurile din programul de guvernare pe domeniul fonduri europene au fost structurate pe două categorii importante de măsuri specifice, respectiv măsuri specifice perioadei de programare 2021-2027, precum şi măsuri specifice perioadei de programare 2014-2020: I. Măsuri specifice pentru perioada de programare 2021-2027: • Aprobarea arhitecturii instituţionale pentru programele operaţionale şi a măsurilor necesare pentru descentralizarea programelor operaţionale la nivelul regiunilor de dezvoltare regională, inclusiv abordarea intervenţiilor la nivel regional/ naţional - termen luna februarie 2020 • Definitivarea rapoartelor de autoevaluare pentru condiţiile favorizante care privesc problemele orizontale (achiziţii publice, deşeuri, managementul riscului, ajutorul de stat, Carta fundamentală a drepturilor omului) • Definitivarea rapoartelor de autoevaluare pentru un număr cât mai mare de condiţii favorizante: specializare inteligentă - Ministerul Educaţiei şi Inovării, eficienţă energetică clădiri - Banca Mondială - studiu de impact, apă + apă uzată - Ministerul Apelor - redesenarea aglomerărilor de sub 2.000 locuitori, conectivitatea digitală - harta punctelor albe - Ministerul Comunicaţiilor, transporturi - actualizate model MPGT, piaţa muncii - strategie actualizată, educaţie - reducerea abandonului şcolar, reducerea sărăciei, integrarea romilor, sănătate şi persoane cu dizabilităţi • Elaborarea documentelor de programare şi negocierea cu Comisia Europeană (axe prioritare - orientări strategice, PO - priorităţi, categorii de intervenţii, estimări financiare) versiunea iniţială - termen luna aprilie 2020, precum şi a versiunii a doua (condiţionat de aprobarea Regulamentului financiar) - luna iulie 2020 • Elaborarea acordului de parteneriat şi negocierea cu Comisia Europeană versiunea iniţială - termen luna aprilie 2020, precum şi a versiunii a doua (condiţionat de aprobarea Regulamentului financiar) - luna iulie 2020 • Organizarea unor caravane regionale de informare a beneficiarilor şi a altor acţiuni de diseminare privind perioada de programare 2021-2027 - aprilie 2020 • Luarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative a organismelor intermediare care urmează să devină autorităţi de management în perioada de programare 2021-2027, precum şi îmbunătăţirea capacităţii administrative a marilor beneficiari din domeniul infrastructurii de transport
II. Măsuri curente necesare pentru actuala perioadă de programare 2014-2020: • Implementarea măsurilor necesare aprobate prin ordonanţă de urgenţă pentru a asigura buna implementare a proiectelor de infrastructură şi evitarea riscului de decomitere în anul 2020 pentru proiectele cu finanţare din fonduri structurale, precum şi a măsurilor care se referă la alte categorii de proiecte care asigură eficienţă în utilizarea fondurilor europene • Implementarea măsurilor necesare pentru fazarea proiectelor de infrastructură de apă aprobate prin ordonanţă de urgenţă care nu au fost finalizate din perioada de programare 2007-2013 pentru a continua asigurarea de fonduri din bugetul de stat în vederea finalizării acestora şi a evita returnarea fondurilor la bugetul UE în valoare estimată de 2,3 mld lei • Implementarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Programului naţional de alimentare cu gaze naturale aprobat prin ordonanţă de urgenţă pentru locuinţele care se încălzesc pe bază de combustibil solid, în vederea includerii la finanţare din fonduri europene, în valoare totală de 500 mil euro, din care 200 mil euro pentru perioada de programare 2014- 2020, cu o populaţie beneficiară de 200.000 de gospodării; • Implementarea măsurilor necesare aprobate prin ordonanţă de urgenţă şi transmiterea la Comisia Europeană a documentaţiei specifice pentru a asigura transferul de fonduri între POIM şi POAT pentru crearea portofoliului de proiecte necesare în vederea pregătirii perioadei de programare 2021-2027 • Implementarea măsurilor necesare aprobate prin ordonanţă de urgenţă pentru operaţionalizarea completelor de judecată specializate şi stabilirea măsurilor necesare pentru disciplinarea personalului implicat în procedurile de achiziţie publică, inclusiv pentru folosirea eficientă a timpului alocat pentru derularea procedurilor de achiziţie publică • Elaborarea proiectului de lege pentru stabilirea cadrului metodologic necesar şi aprobarea măsurilor necesare pentru crearea marilor proiecte de cercetare în domeniul vaccinului tetravalent, medicinei genomice, tehnologiilor de vârf, precum şi în domeniul inteligenţei artificiale (IA), sprijinirea marilor întreprinderi în domeniul cercetării, precum şi a cadrului legislativ necesar pentru implementarea proiectelor de specializare inteligentă prin intermediul parcurilor de specializare inteligentă dezvoltate în parteneriat autorităţi locale - mediu de afaceri; • Pregătirea proiectului de lege pentru stabilirea cadrului metodologic necesar şi aprobarea măsurilor de gestionare a fluxurilor financiare care stau la baza implementării programelor operaţionale în perioada de programare 2021-2027 • Iniţierea proiectului de lege pentru stabilirea şi aprobarea măsurilor necesare pentru a consolida capacitatea de implementare a marilor beneficiari ai programelor operaţionale, inclusiv pentru calificarea experţilor necesari beneficiarilor de proiecte care să asigure implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri structurale • Lansarea unui număr de 9 apeluri de proiecte în valoare de 180 mil euro la nivelul Programului operaţional Capital uman, cu termen estimat de lansare luna aprilie 2020 pentru testarea-pilot a unor măsuri de intervenţie pentru susţinerea creării de locuri de muncă, precum şi pentru combaterea sărăciei, abandonului şcolar, după cum urmează: o Apel INNOTECH - Repatriot - România te aşteaptă: destinat Diasporei cu creşterea nivelului grantului de la 40.000 euro la 100.000 euro şi cu o valoare-pilot estimată de 30.000.000 euro o Apel INNOTECH - STUDENT - apel-pilot pentru suma de 20. 000. 000 euro destinat studenţilor din domeniul IT, Robotică, Automatizări industriale care urmează să îşi iniţieze un antreprenoriat o Apel de proiecte CHILDCARE destinat copiilor care provin din familiile celor plecaţi în străinătate, apel-pilot de aproximativ 20.000.000 euro o Apel de proiecte RESTART - ŞANSA TA destinat disponibilizaţilor din rândul marilor companii care se restructurează/ reorganizează, apel-pilot estimat la 20.000.000 euro o Apel de proiecte-pilot pentru detectarea riscului preventiv de malformaţii congenitale la copii intitulat MAMA şi COPILUL, în valoare estimată de 20.000.000 euro; o Apel de proiecte-pilot AFTER SCHOOL pentru asigurarea unui pachet de măsuri integrat destinat copiilor aflaţi în situaţie de risc de abandon şcolar, cu o valoare estimată de 20.000.000 euro. Pachetul va include: activităţi educaţionale, masă caldă şi echipamente de joacă şi de agrement destinat petrecerii timpului liber o Apel de proiecte pentru program de masă caldă destinat persoanelor dezavantajate destinat celor aflaţi în risc de sărăcie cu o valoare estimată de 28,7 mil euro o Apel de proiecte pentru identificarea tinerilor NEETs în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sporturilor, apel-pilot în valoare de 10 mil euro o Apel de proiecte TECH NATION destinat educaţiei digitale a angajaţilor din cadrul companiilor atât la nivelul marilor companii pentru asigurarea proceselor de învăţare pe echipamente medicale complexe, cât şi pentru IMM-uri pentru formarea deprinderilor de bază în educaţie digitală. Valoare apel 30 mil euro
• Semnarea contractelor de finanţare pentru următoarele categorii de proiecte de impact major: o Semnare de contract de finanţare pentru IGSU în valoare de 648 mil euro - asigură dotarea IGSU cu elicoptere, ambulanţe, maşini de intervenţie etc. o Semnare contracte apă canalizare aflate în stadii avansate de pregătire o Semnare 96 de proiecte pentru întreprinderi inovative în lunile martie-aprilie 2020 o Semnare contracte pentru inovaţie în domeniul IT - IMMuri în lunile martie-aprilie 2020
• Continuarea schimbării paradigmei instituţionale a managementului fondurilor europene prin trecerea la o paradigmă organizaţională orientată direct pe beneficiari şi proiecte. Beneficiarul trebuie consiliat şi sprijinit în activitatea complexă de implementare a proiectelor pentru a asigura ritmicitatea absorbţiei şi a implementării proiectelor cu finanţare din fonduri europene • Pregătirea proiectului de lege, stabilirea măsurilor necesare, precum şi a cadrului metodologic necesar procesului de simplificare şi debirocratizare instituţională, precum şi a procesului de simplificare procedurală în evaluarea, selecţia şi implementarea proiectelor. Debirocratizarea instituţională are în vedere eliminarea activităţilor paralele desfăşurate de două entităţi cu atribuţii în domeniul fondurilor structurale. Debirocratizarea procedurală are în vedere atât îmbunătăţirea cadrului legislativ de gestionare a fondurilor structurale, cât şi reducerea drastică a documentelor necesare în diferite etape de evaluare/selecţie a proiectelor. Exemplu: transferul documentelor solicitate în etapa de evaluare CAE a proiectelor în etapa de contractare, simplificarea mecanismelor de evaluare şi selecţie, dovada proprietăţii în etapa de contractare etc. • Implementarea măsurilor aprobate prin ordonanţă de urgenţă pentru simplificarea procedurală de obţinere a avizelor pentru proiectele mari de infrastructură din domeniul transportului, apei şi apei uzate şi a deşeurilor, mobilităţii urbane prin introducerea unor mecanisme simplificate de reavizare (exemplu: obţinerea avizului de mediu - reavizarea, avizului Transelectrica, inclusiv a procedurilor de expropriere, dacă va fi cazul); • Implementarea măsurilor aprobate prin ordonanţă de urgenţă pentru descentralizarea managementului fondurilor structurale în domeniul dezvoltării regionale în vederea înfiinţării în următoarea perioadă de programare 2021-2027 a opt autorităţi de management la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare a României, având drept scop apropierea deciziei de nivelul local şi de beneficiari în funcţie de nevoile pe care aceştia le au cu respectarea constrângerilor impuse de cele 5 obiective de politică la nivelul UE • Elaborarea şi dezvoltarea unui program operaţional MULTIFOND pentru serviciile publice din domeniul sănătăţii pentru alocarea de fonduri europene necesare perfecţionării resurselor umane, dotării cu echipamente şi reabilitare infrastructură, digitalizării, precum şi activităţii din domeniul cercetării • Stabilirea cadrului metodologic necesar pentru introducerea modelului polonez de dezvoltare a pipeline-urilor de proiecte şi renunţarea la apelurile de proiecte pentru proiecte majore în perioada de programare 2021-2027 destinate autorităţilor locale (elaborare documentaţii tehnico-economice: SF + PTE) pentru domenii precum: specializare inteligentă, mobilitate urbană, regenerare urbană şi eficienţă energetică pentru a asigura încă din prima perioadă a perioadei de programare viitoare implementarea proiectelor de către beneficiari şi rambursarea de fonduri de la Comisia Europeană • Introducerea unor mecanisme financiare inovative în perioada de programare 2014-2020 care combină creditele de angajament din bugetul public cu alocările financiare din fonduri structurale şi fazarea proiectelor de infrastructură în domeniul mobilităţii urbane şi a regenerării urbane pentru a sprijini autorităţile publice locale, a asigura implementarea proiectelor, dar şi pentru obţinerea unui portofoliu de proiecte necesar perioadei de programare 2021-2027 • Realocarea de fonduri între programele operaţionale finanţate din Fondul Social European (FSE) şi Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru susţinerea implementării proiectelor din domenii prioritare de infrastructură cum sunt cele din domeniul sănătăţii, precum şi cele din domeniul educaţiei, cu respectarea prevederilor legale şi a cadrului metodologic la nivel european • Crearea unor mecanisme de creditare şi garantare din împrumuturi de la IFI (instituţiile financiare internaţionale) pentru acoperirea contribuţiei proprii de 2% şi a taxei forfetare de 6% necesare operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi apă uzată astfel încât să se asigure implementarea acestor categorii de proiecte de infrastructură; • Stabilirea cadrului metodologic necesar pentru crearea instrumentelor financiare necesare garantării creditelor necesare asigurării cofinanţării proiectelor cu finanţare din fonduri europene destinate mediului de afaceri prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a IMM-urilor
IX. Munca şi protecţia socială Stimularea liberei iniţiative, încurajarea muncii prin flexibilizarea pieţei muncii şi respectarea drepturilor pentru angajaţi sunt obiective necesare ce trebuie realizate în domeniul politicii sociale. La nivelul pieţei muncii, programul de guvernare al PNL se va axa pe măsuri active, structurat pe programe care au în vedere, pe de o parte, stimularea liberei iniţiative şi creşterea numărului de locuri de muncă, în următoarea perioadă dar, mai ales, pe crearea unui climat de muncă stabil pentru persoanele active la acest moment şi, totodată, atractiv pentru persoanele plecate la muncă în străinătate în ultimii ani, în vederea revenirii şi reintegrării lor pe piaţa muncii naţionale. Pentru o viaţă decentă la momentul pensionării alături de pensia garantată de stat, stabilită prin aplicarea principiului contributivităţii, viitorul pensionar trebuie să fie stimulat încă din activitate să îşi asigure veniturile necesare prin capitalizarea şi acumularea în fondurile de pensii private şi în conturi individuale private. În domeniul asistenţei sociale, veniturile trebuie să adreseze, în mod transparent şi eficient, nevoile celor cu adevărat în nevoi. Eforturile acestora în accesarea serviciilor trebuie uşurate, concomitent cu o abordare integrată pe care statul trebuie să o aibă. Toate deciziile publice trebuie bazate pe consultare, pe dialog social, pe implicarea eficientă a actorilor sociali în procesul decizional. Organizaţiile societăţii civile vor deveni parteneri importanţi în furnizarea serviciilor de cea mai bună calitate pentru beneficiari. Domeniul muncii şi al protecţiei sociale are nevoie de o infuzie de modernitate, inclusiv prin folosirea tehnologiei respectiv prin eficientizarea aparatului public, principala grijă a noului guvern fiind satisfacerea nevoilor cetăţenilor.
Politici active de ocupare/stimulare a muncii Obiectiv: Încurajarea muncii şi flexibilizarea pieţei muncii pentru a veni in sprijinul creşterii numărului de locuri de muncă şi a salariaţilor cu forme legale Principalele măsuri: • Dezvoltarea şi modernizarea relaţiilor de muncă prin adaptarea la noile realităţi/tendinţe economice şi cerinţe sociale, concomitent cu simplificarea poverii administrative în relaţia stat-cetăţean • Sprijinirea cooperării dintre sistemul de educaţie/sistemul de afaceri, prin susţinerea structurilor de învăţământ dual • Creşterea eficienţei Inspecţiei Muncii pentru combaterea muncii la negru/gri în vederea respectării drepturilor angajaţilor • Măsuri de modernizare şi de întărire a instituţiilor de reglementare a pieţei muncii, incluzând măsuri de dezvoltare a mobilităţii transnaţionale a lucrătorilor, conform Strategiei Europene privind promovarea unui cadru de angajare sustenabil, calitativ şi de susţinere a mobilităţii muncii, precum şi a Strategiei EU.2020 • Îmbunătăţirea mecanismului de stabilire a salariului minim prin consultări cu partenerii sociali • Eficientizarea activităţii ANOFM pentru a oferi servicii competitive beneficiarilor - persoane în căutarea unui loc de muncă (inclusiv români din diaspora, dar şi persoane cu dizabilităţi), respectiv angajatori • Orientarea resurselor publice exclusiv către persoane aflate în incapacitate de a lucra
Politici corecte şi eficiente vizând pensiile Obiectiv: O pensie echitabilă pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii eficient şi sustenabil Principalele măsuri: • Analiza într-un grup de lucru, împreună cu partenerii sociali, inclusiv asociaţiile pensionarilor, a discriminărilor din sistemul public de pensii care urmează să fie corectate prin aplicarea principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie • Eficientizarea sistemului public de comunicare cu pensionarii, de gestiune a informaţiilor în vederea stabilirii pensiilor (inclusiv cu români aflaţi la vârsta pensionării în diaspora), de soluţionare a cererilor • Eficientizarea modului de lucru din casele de pensii pentru reducerea timpilor de aşteptare a deciziilor de calculare/recalculare pentru pensionari • Reorganizarea activităţii AJPIS, AJOFM, ITM, case teritoriale de pensii pe criterii de eficienţă şi transparenţă şi simplificarea accesului la servicii (site-ul servicii.mmuncii.gov.ro); conectarea bazelor de date ale instituţiilor din subordine pentru a reduce povara birocratică asupra cetăţenilor • Consolidarea, pe baza analizelor privind evoluţia contribuţiilor de asigurări sociale, a Pilonului II de pensii • Stimularea celor care desfăşoară activităţi ocazionale în vederea încheierii asigurării facultative la pensii, printr-o serie de facilităţi la momentul declarării veniturilor din activităţile ocazionale
Un dialog social real şi eficient Obiectiv: Conectarea dialogului social la evoluţiile din mediul economic şi social din România, precum şi integrarea conceptului de dialog social în cel de dezvoltare naţională Principalele măsuri: • Stimularea instituţiilor publice să practice dialogul social ca mecanism eficient de îmbunătăţire a calităţii politicilor publice • Asigurarea condiţiilor de transparenţă şi reprezentativitate în selectarea reprezentanţilor în CESE în 2020 • Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare şi informare asupra rezultatelor procesului de dialog social
Asistenţă socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor Obiectiv: Asigurarea unor condiţii de trai decente pentru familiile în dificultate şi categoriile sociale vulnerabile Principalele măsuri: • Monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor, la nivelul instituţiilor publice, pentru respectarea drepturilor persoanelor abuzate, inclusiv prin cointeresarea organizaţiilor neguvernamentale în activităţile specifice • Intensificarea campaniilor de informare/conştientizare la nivelul comunităţilor, precum şi asigurarea formării profesionale pentru toate categoriile de specialişti cu atribuţii în domeniile egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei şi prevenirii şi combaterii violenţei domestice (în principal: poliţişti, asistenţi sociali, procurori, judecători, avocaţi etc.) • Dezvoltarea de servicii sociale integrate pentru victimele violenţei domestice, inclusiv consiliere şi îndrumare către servicii de asistenţă juridică gratuită • Dezvoltarea de servicii integrate pentru grupurile vulnerabile, inclusiv prin cointeresarea sectorului neguvernamental în perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2021-2027 • Elaborarea de standarde de cost şi de calitate în furnizarea serviciilor sociale, centrate pe nevoile beneficiarilor • Simplificarea şi debirocratizarea procesului de eliberare a certificatelor de încadrare în grad de handicap pentru copii şi adulţi • Reducerea poverii birocratice pentru beneficiarii serviciilor de asistenţă socială • Modificarea Legii nr. 448/2006 vizând unităţile protejate autorizate • Simplificarea legislaţiei privind adopţia şi creşterea perioadei de monitorizarea postadopţie
X. Educaţie, cercetare, inovare Prioritatea generală a PNL este de a asigura un cadru normativ previzibil şi stabil în sistemul de educaţie. Pe termen scurt, PNL va lua doar măsurile urgente, cu caracter reparatoriu sau care pot creşte calitatea procesului educaţional, fără a genera instabilitate pentru elevi, profesori sau societate. Ulterior, obiectivul PNL va fi punerea în practică a viziunii şi strategiei din proiectul „România Educată“. Demersul de operaţionalizare a acestei strategii va respecta aceleaşi principii de consultare a societăţii şi a experţilor din domeniu. Obiective generale: • PNL va prioritiza componenta de echitate şi abordările pedagogice centrate pe elevi/studenţi în scopul de a reduce efectele negative induse de cele trei mari crize din educaţia românească: rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naţionale şi internaţionale şi rata de analfabetism funcţional măsurată la vârsta de 15 ani. Scopul este să prevenim apariţia unei generaţii „pierdute“, până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung. • În vederea corelării programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socio-economici cu scopul dezvoltării programelor din învăţământul profesional dual şi cel universitar. Se va urmări astfel corelarea într-o măsură mai mare a programelor cu economia reală şi cu priorităţile pe termen mediu şi lung ale României. • Planificarea şi asigurarea complementarităţii surselor de finanţare - buget de stat, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile etc., astfel încât proiectele implementate să aibă impact. Sunt vizate proiecte dedicate tuturor sectoarelor: construcţia de creşe şi grădiniţe, pregătirea de cadre didactice pentru educaţia timpurie, formarea continuă a profesorilor, lucrări de construcţie şi modernizări pentru conformarea clădirilor, susţinerea activităţii de consiliere şi orientare şcolară, servicii de suport pentru copil şi familie astfel încât să crească participarea şi performanţa şcolară.
Priorităţi pe termen scurt: 1. Învăţământul preuniversitar: • Elaborarea Strategiei naţionale pentru educaţie timpurie care să asigure reprezentarea responsabilităţilor tuturor părţilor implicate în educaţie preşcolară şi antepreşcolară - autorizarea şi funcţionarea creşelor şi a altor servicii asimilate, formarea de educatori puericultori • Revizuirea şi adoptarea planurilor-cadru, realizarea programelor şcolare, a manualelor şi altor resurse educaţionale necesare, prin continuarea efortului de reformă curriculară • Promovarea programelor de învăţământ profesional - dual şi extinderea acestora prin adecvarea cadrului instituţional existent şi stimularea parteneriatului cu mediul privat, inclusiv pentru nivelele de calificare 4 şi 5 • Revenirea la cadrul de organizare care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele • Elaborarea şi pilotarea structurii de subiecte pentru Evaluarea Naţională din anul 2021, în acord cu reforma curriculară aflată în implementare • Continuarea procesului de debirocratizare a activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de „hârtii“ şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului • Extinderea etapizată a programului „Masă caldă“ şi creşterea calităţii programelor de „After-school“ publice şi private • Organizarea concursului de inspectori şcolari generali, inspectori şcolari generali adjuncţi, directori ai Caselor Corpului Didactic, directori şi directori adjuncţi din unităţile de învăţământ pentru anul 2020 şi limitarea practicii de delegare în interesul învăţământului • Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învăţare şi pentru managementul educaţional • Realizarea unei analize împreună cu ministerele de resort care să conducă la adaptarea legislaţiei specifice şi sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea realizării condiţiilor pentru obţinerea cu celeritate a avizelor şi autorizaţiilor sanitare şi de securitate la incendiu pentru unităţile de învăţământ • Monitorizarea asigurării normelor de igienă în cadrul unităţilor de învăţământ, inclusiv prin realizarea grupurilor sanitare în incinta unităţilor de învăţământ • Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii interesaţi de dezvoltarea educaţiei: elevi, părinţi, profesori, sindicate şi autorităţi publice locale şi centrale • Dezvoltarea unor programe naţionale în parteneriat cu specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai societăţii civile, cu expertiză dovedită, pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de bullying, discriminare sau violenţă în şcoli, precum şi asigurarea de consiliere psihologică de calitate, în fiecare şcoală, tuturor elevilor ce au nevoie de acest lucru
2. Învăţământul universitar: • Crearea de mecanisme funcţionale, prin armonizarea eforturilor instituţionale deja existente şi a bunelor practici la nivel naţional şi european, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor • Profesionalizarea carierei didactice prin finanţarea de programe-pilot de masterat didactic • Pregătirea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităţilor din calculul deficitului public naţional, permiţând universităţilor realizarea de investiţii necesare pentru creşterea competitivităţii • Recredibilizarea studiilor doctorale prin eliminarea practicilor de plagiat şi dezvoltarea activităţilor de cercetare prin implicarea specialiştilor din ţară şi din străinătate în vederea creşterii calităţii, conform standardelor internaţionale. Demararea imediată a evaluării şcolilor doctorale, pe baza metodologiei agreate cu ARACIS şi Consiliul Naţional al Rectorilor • Sprijinirea universităţilor pentru a-şi dezvolta strategiile de internaţionalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel naţional în acest domeniu, care să includă măsuri de recompensare a acelor instituţii care sunt parte a aplicaţiilor selectate în cadrul apelului pentru Universităţi Europene sau care au performanţe deosebite la nivel internaţional
3. Cercetare - Inovare: • Modificarea mecanismului de finanţare pe proiecte de cercetare: acesta se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experţi internaţionali pentru a asigura obiectivitate şi evitarea potenţialelor conflicte de interese • Iniţierea unei evaluări a institutelor naţionale de cercetare şi dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naţionali de competitivitate • Realizarea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare şi dezvoltarea unei reţele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituţiile publice din regiune • Asigurarea condiţiilor necesare continuării şi finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanţare şi participare naţională şi europeană: - Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP - integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP şi CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării şi dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creşterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât şi pentru investitorii în activităţile de CDI; – Centrul Internaţional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri - Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme.
• Reintroducerea experţilor internaţionali ca măsură obligatorie în evaluarea granturilor naţionale, astfel încât pentru orice proiect evaluat aceştia să reprezinte majoritatea evaluatorilor desemnaţi, iar toţi evaluatorii desemnaţi să îndeplinească standardele minimale de vizibilitate internaţională
XI. Tineret şi sport A. Politici, obiective şi acţiuni prioritare în domeniul tineretului 1. O nouă Strategie de tineret şi planul de implementare Până la sfârşitul anului 2020 se va demara procesul de consultare cu toţi actorii relevanţi pentru sectorul de tineret (consiliile tinerilor, organizaţiile de tineret, cercetătorii din domeniul tineretului etc.) în vederea realizării Strategiei de tineret 2021-2026 şi a planului de implementare aferent. Planul de implementare va fi conceput în colaborare cu celelalte ministere şi instituţii publice responsabile de domenii cheie (educaţie, sănătate, piaţa muncii etc.), astfel încât această abordare orizontală să facă posibilă introducerea la timp a măsurilor prevăzute de Strategie.
2. Reluarea consultărilor cu structurile reprezentative de tineret Guvernul PNL va avea un dialog continuu cu tinerii. Consiliul consultativ pentru probleme de tineret va fi convocat lunar şi se vor forma la nivel naţional grupuri de lucru, în funcţie de specificul temei vizate. Grupurile vor fi formate ca urmare a unor apeluri publice, pentru a asigura transparenţa totală a procedurii.
3. Programe pentru creşterea nivelului de incluziune a tinerilor Guvernul PNL va demara consultări cu AM POCU în vederea modificării ghidului solicitantului privind alocarea fondurilor europene pentru tinerii care nu sunt incluşi în nicio formă de educaţie, angajare sau program de formare (NEETs). Aceştia vor fi identificaţi prin metode inovative folosind reţelele locale de tineret şi voluntarii din cadrul centrelor de tineret.
4. Actualizarea metodologiei de finanţare a programelor şi proiectelor de tineret în urma consultărilor cu beneficiarii 5. Demararea procedurilor pentru crearea unui registru electronic al taberelor 6. Consultări la nivel local, folosind infrastructura direcţiilor judeţene de tineret şi sport, pentru realizarea programelor de tineret cu specific local 7. Ghid pentru înfiinţarea consiliilor consultative pe probleme de tineret. Ministerul Tineretului şi Sportului va realiza un ghid, pus la dispoziţia autorităţilor locale, care să le ajute la înfiinţarea consiliilor consultative pe probleme de tineret de la nivel local, pe lângă consiliile judeţene şi municipiile reşedinţă de judeţ.
B. Politici, obiective şi acţiuni prioritare în domeniul sportului 1. Pregătirea EURO 2020 şi finalizarea tuturor investiţiilor asumate de Guvern Guvernul PNL va asigura continuarea şi urgentarea investiţiilor în proiectele de infrastructură (stadioane, legătura pe cale ferată între aeroport şi Bucureşti, bazele sportive locale şi şcolare) asumate în contextul găzduirii celor patru meciuri de fotbal din cadrul EURO 2020. De asemenea EURO 2020 va fi promovat printr-o campanie de nivel naţional, astfel încât să fie stimulat interesul cât mai multor români pentru acest eveniment, dar şi pentru practicarea sportului în general.
2. Desfăşurarea în bune condiţii a calificărilor şi pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de Vară Tokyo 2020 Guvernul PNL va asigura mijloacele financiare necesare pentru ca sportivii români să participe în cele mai bune condiţii la competiţiile de calificare şi la Jocurile Olimpice de Vară din acest an. De asemenea Ministerul Tineretului şi Sportului va continua consultările regulate cu federaţiile care au sportivi calificaţi sau în curs de calificare pentru a identifica din timp şi a remedia eventualele probleme apărute pe parcurs.
3. Măsuri pe termen scurt pentru sprijinirea sportului de masă Ministerul Tineretului şi Sportului va colabora cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a face activitatea sportivă mai atrăgătoare pentru elevi. Se vor demara procedurile pentru a putea introduce în programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică şi sport posibilitatea de a alterna disciplinele sportive predate, astfel încât copiii să ia contact cu un număr cât mai mare de sporturi. Concomitent, se vor organiza mai multe competiţii şcolare pe diferitele ramuri sportive.
4. Actualizarea metodologiei de finanţare a activităţilor sportive Metodologia de finanţare pe anul 2021, atât pentru federaţii, cât şi pentru cluburi, va fi supusă încă de anul acesta unui proces de dezbatere publică, în condiţii de maximă transparenţă. Finanţarea cluburilor sportive se va face în baza unor criterii viabile, în funcţie de performanţa anilor precedenţi şi în concordanţă cu obiectivele asumate pe anul în curs. Relaţia cu federaţiile sportive, cluburile sportive şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va fi îmbunătăţită. Accentul se va pune pe transparenţă, responsabilitate şi implementarea principiilor de bună guvernanţă, la toate nivelurile.
5. Creşterea finanţării pentru competiţiile internaţionale găzduite de România Guvernul PNL va înfiinţa un nou program prin intermediul căruia federaţiile sportive naţionale vor putea finanţa mai uşor organizarea de competiţii internaţionale pe teritoriul României.
6. Lupta împotriva fenomenului de dopaj Prin Grupul de lucru interministerial în domeniul anti-doping, vom acţiona direct pentru a putea combate şi preveni dopajul în sport. Prioritatea zero este protejarea sportivilor prin prevenţie şi educaţie. De asemenea Guvernul PNL va formula şi va pune în dezbatere publică o propunere legislativă prin care traficul de substanţe dopante cu grad mare de risc să fie introdus în categoria infracţionalităţii.
7. Iniţierea procesului de digitalizare a Registrului sportivilor şi a Registrului bazelor sportive 8. Pregătirea, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, a liniilor de finanţare pentru programe şi proiecte pe probleme de tineret şi sport 9. Continuarea dialogului cu toţi beneficiarii pentru o nouă lege a sportului în scopul simplificării procedurilor în domeniul sportiv 10. Modificarea normelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, în special modul de acordare a premierilor pentru sportivi şi personalul tehnic 11. Aducerea la zi în mod eşalonat a premierilor acumulate din anii trecuţi şi încă neachitate de MTS 12. Simplificarea procedurilor de obţinere a Certificatelor de identitate sportivă (CIS) şi pregătirea procedurilor pentru ca documentaţia să poată fi depusă şi pe cale electronică
XII. Sănătatea Obiectivul principal al politicii Guvernului PNL în domeniul sănătăţii îl constituie asigurarea unor servicii de sănătate de o calitate şi o accesibilitate superioară a acestora pentru toţi cetăţenii. Creşterea calităţii serviciilor medicale presupune optimizarea tuturor componentelor legate de acestea, de la infrastructură şi dotare până la actul medical propriu-zis, de la management şi sisteme informatice, până la respectarea drepturilor pacientului.
Finanţarea sistemului de sănătate • Ministerul Sănătăţii va reglementa măsurile manageriale care vor permite creşterea capacităţii spitalelor publice de a înregistra venituri proprii şi creşterea autonomiei administrative a acestora. • Guvernul va creşte alocarea bugetară către FNUASS, cu destinaţia explicită a finanţării şi dezvoltării programelor naţionale curative, cu accent pe Programul naţional de oncologie şi Programul naţional de boli cardiovasculare. • Guvernul va facilita procesul de accesare a fondurilor europene de către Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale pentru investiţii în infrastructură şi dotări pentru sănătate, dezvoltarea serviciilor de e-sănătate, proiecte care sporesc acoperirea asigurărilor de sănătate şi programe de promovare a sănătăţii, prin crearea Programului operaţional Sănătate. În acest sens, se va înfiinţa Autoritatea de management pentru gestionarea Programului pe sănătate din următorul cadru financiar pe fonduri europene. • Guvernul va pregăti elaborarea unui pachet de măsuri pentru stimularea asigurărilor de sănătate private complementare.
Investiţiile în infrastructura de sănătate • Ministerul Sănătăţii împreună cu autorităţile locale şi ministerele cu reţea proprie de sănătate vor realiza o analiză riguroasă a infrastructurii şi dotărilor celor 367 de spitale publice şi stabilirea unei liste de priorităţi urgente a investiţiilor acolo unde există condiţii insalubre sau care pun în pericol siguranţa pacienţilor. • Ministerul Sănătăţii va finaliza de urgenţă demersurile necesare pentru obţinerea finanţării europene pentru Spitalele Regionale din regiunile de dezvoltare Nord-Est (Iaşi), Nord-Vest (Cluj) şi Sud-Vest Oltenia (Craiova) pentru demararea cât mai rapidă a licitaţiilor publice şi începerea efectivă a construcţiei. • Ministerul Sănătăţii va susţine modificarea legislaţiei astfel încât cabinetele medicale individuale, cabinetele medicale grupate, cabinetele medicale asociate şi societăţile civile medicale să poată accesa fonduri naţionale sau europene pentru investiţii in infrastructură şi dotări. • Ministerul Sănătăţii va continua programul de înnoire a parcului de ambulanţe pentru a creşte accesul populaţiei la servicii medicale de urgenţă.
Resursa umană din sănătate • Guvernul va susţine modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc. • Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale. • Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală. • Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu.
Prevenţia medicală • Guvernul va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament, după o corectă informare şi consultare publică, a Legii prevenţiei prin care populaţia să fie informată asupra efectelor nocive ale unor alimente, produse sau obiceiuri alimentare sau comportamentale. • Guvernul va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare a vaccinării, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea din fonduri europene şi bugetul naţional a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru păstrarea în condiţii corespunzătoare a vaccinurilor. • În cadrul legii vaccinării va fi stabilită şi obligaţia Ministerului Sănătăţii de a elabora şi aplica un plan multianual de vaccinări şi, implicit, un plan multianual de achiziţii de vaccinuri. • Ministerul sănătăţii va include vaccinarea antiHPV, demarată în 2020, în Planul multianual de vaccinare. • Guvernul va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia României: boli cardio-vasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colo-rectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată. • Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii şi celelalte ministere şi instituţii implicate, va integra, îmbunătăţi şi extinde capacitatea de prevenţie şi reacţie la crize şi evenimente de sănătate publică prin măsuri specifice. În cadrul actualei situaţii generate de prezenta noului tip de coronavirus (Covid-19) pe teritoriul României, Guvernul, prin toate ministerele şi instituţiile implicate, va lua toate măsurile pentru a actualiza cadrul legal specific şi organizatoric şi va finaliza procedurile de achiziţie şi dotări cu echipamente necesare. În acelaşi timp, Guvernul, prin ministerele şi instituţiile de resort, va asigura completarea şi menţinerea stocurilor necesare pentru actuala situaţie, precum şi pentru alte posibile situaţii sau evenimente de sanitate publică.
Medicina primară • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va acorda o creştere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS, astfel că până în anul 2024 procentul alocat să se înscrie în media europeană. • CNAS va propune o serie de măsuri pentru simplificarea şi debirocratizarea relaţiei contractuale cu medicii de familie (utilizarea exclusivă a semnăturii şi registrelor electronice), astfel încât resursele de timp şi financiare ale medicilor să poată fi folosite mai mult spre componenţa profesională. • Contractele-cadru, la a căror negociere reprezentanţii medicilor de familie trebuie să fie parte activă, vor cuprinde cuantificarea clară şi extinderea numărului şi tipurilor de servicii medicale prestate (activităţi epidemiologice, de prevenţie, programe de screening). • Guvernul va avea ca prioritate optimizarea Sistemului integrat unic de asigurări de sănătate (SIUI) şi aducerea lui la parametrii de funcţionalitate normală, condiţie de bază pentru o activitate eficientă a medicilor, dar şi pentru scăderea cheltuielilor decontate.
Medicina de ambulator şi investigaţiile paraclinice • CNAS va introduce obligativitatea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate de a crea liste de aşteptare pentru pacienţii cronici pe criterii clare şi transparente, diferenţiate pe tipuri de patologii, precum şi sisteme digitalizate de programări. • CNAS va actualiza tarifele de decontare a serviciilor medicale din ambulator şi paraclinic, precum şi a plafoanelor pe furnizor în scopul creşterii accesibilităţii pacienţilor în medicina secundară prin negocierea contractului-cadru şi a normelor de aplicare cu asociaţiile profesionale, patronale şi de pacienţi. • CNAS va stabili circuite separate pentru pacientul oncologic în sensul accesului mai facil şi fără întârzieri la investigaţii în ambulator conform unor protocoale de urmărire pre şi postoperatorie pentru fiecare tip de cancer. • Ministerul Sănătăţii şi CNAS vor dezvolta un pachet integrat de servicii conexe actului medical, decontat prin FNUASS, adresat pacienţilor cu afecţiuni din spectrul autist (logopedie, kinetoterapie, psihologie).
Medicina intraspitalicească • Ministerul Sănătăţii va realiza prin Direcţiile de sănătate publică controlul şi va asigura implementarea efectivă a Planului strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale la nivelul tuturor spitalelor publice şi private, plan adoptat în 2016. • Ministerul Sănătăţii şi CNAS vor impune obligativitatea spitalelor publice de a introduce sisteme computerizate de programări, criterii clare şi transparente de alcătuire a listelor de aşteptare. • Guvernul şi Ministerul Sănătăţii vor dezvolta capacitatea de intervenţie în cadrul acţiunilor prioritare de infarct miocardic şi accident vascular cerebral prin înfiinţarea în fiecare regiune a unui centru de trombectomie mecanică, dotarea la cele mai înalte standarde a centrelor judeţene de tromboliză intravenoasă, înfiinţarea unui centru de coronarografie şi stentare la nivelul fiecărui judeţ, precum şi prin includerea în program a centrelor private care îndeplinesc criteriile stabilite în legislaţie. Astfel, principalele cauze de mortalitate tratabilă în România vor putea fi abordate profesionist şi unitar la nivelul întregii ţări. Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS vor finaliza Masterplanul pentru prevenirea şi controlul cancerului - care va cuprinde şi un nou tip de program curativ de chirurgie oncologică. Ministerul Sănătăţii va finaliza Strategia naţională pentru pacienţii cu arsuri şi va implementa primele măsuri pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru pacienţii cu arsuri.
Politica medicamentului • CNAS va adopta o nouă formulă de calcul a taxei clawback, ceea ce va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi, inovatoare, cât şi stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esenţiale pentru tratamentul multor afecţiuni. • Ministerul Sănătăţii va crea un mecanism de control la zi al stocurilor de medicamente şi vaccinuri şi va implementa un pachet de măsuri pentru a asigura disponibilitatea continuă a terapiilor esenţiale. • Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) va reduce timpii de evaluare pentru introducerea pe piaţă a noilor tratamente, pentru ca pacienţii români să poată beneficia de tratament inovativ la fel de rapid ca şi în spaţiul comunitar.
Digitalizare şi reformă administrativă • Ministerul Sănătăţii va dezvolta un proces de digitalizare în sănătate în parteneriat cu Agenţia pentru Digitalizarea României. CNAS va implementa de urgenţă toate măsurile necesare pentru optimizarea Sistemului informatic unic integrat, ale cărui disfuncţionalităţi majore îngreunează mult activitatea furnizorilor de servicii medicale pe toate palierele şi reprezintă una dintre principalele probleme de accesare a serviciilor medicale de către pacienţi.
XIII. Mediul şi resursele naturale Obiective imediate: 1. Guvernul PNL se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a rezolva situaţiile care fac obiectul procedurilor de infringement ce obligă cetăţenii români la plata unor penalităţi considerabile. 2. Auditul programelor derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea deblocării celor pentru care nu s-au mai alocat fonduri şi a celor suspendate din suspiciuni de fraudă Sectorul forestier – Creşterea suprafeţei ocupate cu păduri în România prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie, a terenurilor agricole şi împădurirea terenurilor degradate – Implementarea unui plan naţional de combatere a tăierilor ilegale pentru sporirea şi întărirea controalelor în zonele de risc identificate – Finalizarea şi operaţionalizarea aplicaţiei Inspectorul Pădurii, Woodtracking şi a SUMAL 2.2 şi finanţarea Inventarului forestier naţional ciclul 3 – Eficientizarea activităţii Gărzii forestiere prin actualizarea permanentă a hărţilor de risc pentru tăierile ilegale de păduri şi constituirea unei baze de date cu informaţii actualizate legate de limitele proprietăţilor forestiere, în vederea unei mai bune monitorizări
Gospodărirea apelor – Continuarea dialogului cu Comisia Europeană referitor la conformarea României pentru îndeplinirea obiectivelor legate de tratarea apelor uzate municipale şi găsirea de soluţii pentru evitarea infringementului
Gestionarea deşeurilor – Elaborarea unui proiect de asistenţă tehnică şi operaţională finanţat din fonduri europene pentru sprijinirea autorităţilor locale în vederea creşterii capacităţii instituţionale pentru implementarea colectării separate – Stabilirea unor standarde minime în materie de servicii pentru colectarea separată (de exemplu, frecvenţa colectării, tipurile de containere etc.) în municipalităţi pentru a asigura rate ridicate de captare a deşeurilor reciclabile – Implementarea unui sistem digitalizat unic de monitorizare a deşeurilor care va centraliza şi contabiliza toate cantităţile raportate la nivel naţional – Demararea unui program naţional de stimulare a colectării separate a deşeurilor municipale prin proiecte pilot de gestionare a fracţiei biodegradabile din deşeurile municipale – Reformarea sistemului de transfer de responsabilitate a obligaţiilor operatorilor economici care pun pe piaţă produse ambalate, echipamente electrice şi baterii/acumulatori – Iniţierea unui program naţional de conştientizare a populaţiei în legătură cu gestionarea eficientă a deşeurilor
Arii protejate şi biodiversitate – Creşterea capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) prin bugetarea posturilor prevăzute în Legea 95/2016, astfel încât la nivelul serviciilor teritoriale să existe un număr suficient de specialişti pentru a putea dezvolta managementul eficient necesar unei bune administrări – Aprobarea prin hotărâre a Guvernului a limitelor ariilor naturale protejate conform Directivei Inspire – Dezvoltarea reţelei de structuri din subordinea ANANP cu rol în managementul ariilor naturale protejate şi atragerea personalului calificat, competent şi cu experienţă în acest domeniu
Calitatea aerului – Actualizarea şi îmbunătăţirea reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi asigurarea raportării datelor privind calitatea aerului cu respectarea obiectivelor de calitate prevăzute de directivele europene – Creşterea nivelului de cunoaştere a concentraţiilor de poluanţi în aerul ambiental, în special pentru PM10, PM2.5, NO_2/NOx, prin dotarea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului cu echipamente noi, utilizând fonduri naţionale şi europene – Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului care va funcţiona ca un „avertizor“ pentru populaţie, în general, dar mai ales pentru populaţia sensibilă (copii şi vârstnici), utilizând finanţarea din POIM – Elaborarea Programului naţional pentru controlul poluării aerului, prin care vor fi identificate măsuri naţionale de reducere a emisiilor de SO2, NO_2/Nox, PM10, PM2.5, compuşi organici volatili şi amoniac, emisii care provin din încălzirea rezidenţială, transport, agricultură şi energie Referitor la proiectele ce urmează a fi finanţate din Fondul pentru Mediu este prioritară reducerea emisiilor de dioxid de carbon/gaze cu efect de seră. - Acordarea a 60.000 de tichete pentru programul Rabla – Creşterea bugetului pentru tichetele aferente maşinilor electrice şi plug-in hybrid – Evaluarea prioritară a cererilor de finanţare pentru panouri fotovoltaice şi deschiderea unui nou apel – Finanţarea transportului public de călători cu emisii scăzute (electric şi GNC) şi a staţiilor de reîncărcare pentru autovehicule electrice – Se va finanţa închiderea de depozite neconforme, atât pentru cele municipale, cât şi pentru cele industriale în vederea evitării infringementului. – Se va demara programul de finanţare a iluminatului public stradal cu lămpi LED, precum şi de eficientizare energetică pentru clădiri individuale rezidenţiale sau clădiri publice. – Pregătirea măsurilor necesare pentru valorificarea oportunităţilor oferite de Pactul ecologic european, precum şi pentru gestionarea efectelor posibile generate de noua politică europeană de mediu
XIV. Cultură şi patrimoniu Ministerul Culturii trebuie să asigure un echilibru dinamic între protejarea patrimoniului, încurajarea creaţiei contemporane, difuzarea valorilor culturale universale în România şi, totodată, a valorilor culturii româneşti în lume. Programul de Guvernare PNL pentru anul 2020 va continua reformele şi proiectele iniţiate în ultimele luni. 1. Continuarea procesului privind eficientizarea şi reorganizarea structurii actuale a Ministerului Culturii prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii 2. Pregătirea demersurilor pentru transpunerea în legislaţia naţională a trei directive europene care privesc aspecte relevante referitoare la proprietatea intelectuală şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale: - Directiva UE nr. 790/2019 privind dreptul de autor şi drepturile conexe pe piaţa unică digitală (Directiva Copyright); – Directiva UE nr. 789/2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune şi anumitor retransmisii ale programelor de televiziune şi radio şi de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului; – Directiva UE nr. 1.808/2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)
3. Implementarea planului de acţiuni privind înscrierea sitului Roşia Montană în lista patrimoniului universal UNESCO asumat odată cu reluarea procedurilor: - Consultarea şi sprijinirea autorităţilor locale în vederea stabilirii unui calendar privind elaborarea Planului Urbanistic General - PUG – Finalizarea procedurilor de clasare - clădiri valoroase recunoscute ca monumente istorice – Finanţarea prin Programul Naţional de Restaurare a Casei parohiale greco-catolice şi a Casei parohiale reformate, dar şi analizarea finanţării lucrărilor de intervenţii de urgenţă necesare pentru o serie de alte monumente – Transferul Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roşia Montană (filiala Minvest - S.A.) în cea a Ministerului Culturii, pentru a înfiinţa Muzeul Naţional al Mineritului Aurifer
4. Continuarea tuturor demersurilor necesare privind implementarea Programul Cultural Naţional „Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2021“ prin numirea unui comisar pentru Programul Naţional Cultural „Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2021“ 5. Realizarea tuturor demersurilor necesare pentru implementarea prevederilor Legii 157/2019 privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România 6. Continuarea procedurilor privind acreditarea şi deschiderea Muzeului Naţional Brătianu, aflat acum în subordinea Ministerului Culturii, cu sediul în imobilul „Vila Florica“, pentru a reda publicului un monument istoric de importanţă naţională, care a fost ţinut în umbră de guvernele anterioare 7. Elaborarea şi adoptarea Codului Patrimoniului Cultural prin Proiectul „Monumente istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate“ SIPOCA 389/SMIS 115895, finanţat din Programul operaţional Capacitate administrativă, implementat de Ministerul Culturii 8. Reluarea lucrărilor pentru refacerea unor mari obiective de patrimoniu aflate într-o stare avansată de degradare: Muzeul Naţional de Istorie a României, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca şi continuarea investiţiilor în obiective culturale de importanţă naţională: Muzeul Revoluţiei Anticomuniste, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional Brătianu (vila Florica), prin semnarea unui nou acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei 9. Pregătirea dosarelor pentru înscrierea elementelor de patrimoniul cultural imaterial din România în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii - Dosarul „Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova“ şi „Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani“, în parteneriat cu Slovenia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Ungaria, Croaţia şi Italia, pentru a fi inclus pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO 10. Menţinerea dialogului permanent iniţiat în ultimele luni de Ministerul Culturii cu sectorul cultural în vederea continuării, îmbunătăţirii şi iniţierii unor politici publice de susţinere a operatorilor culturali independenţi şi a artelor contemporane şi continuarea procesului de atragere de finanţări externe nerambursabile pentru finanţarea sectorului cultural
XV. Apărare şi securitate naţională Contextul de securitate regional şi global continuă să fie caracterizat de o deteriorare accentuată, iar noile ameninţări de natură convenţională şi hibridă, în acelaşi timp, necesită o abordare comprehensivă şi interinstituţională prin integrarea tuturor instrumentelor de putere destinate apărării şi siguranţei naţionale. România se confruntă cu o paletă largă de ameninţări, mult mai sofisticate şi mai complexe, care produc efecte specifice pe întreg palierul de apărare şi rezilienţă naţională, iar uneori chiar pe linia surprinderii strategice. În Regiunea Mării Negre, precum şi în proximitatea acesteia ne confruntăm cu o serie de conflicte îngheţate în Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan, dar şi cu prima linie a frontului deschis de Federaţia Rusă prin invadarea unor regiuni din estul Ucrainei şi anexarea Peninsulei Crimeea, care a devenit, astfel, o platformă de proiecţie a forţei dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi are posibilităţi de extensie acolo unde o cer interesele politico-militare ale Federaţiei Ruse. De asemenea, în cuprinsul analizelor de securitate este relevantă prezenţa ameninţărilor cibernetice orchestrate de actori statali sau non-statali ce vizează nu doar instituţii, companii de stat şi infrastructură strategică - transporturi, sănătate, energie, spaţiu informaţional, sistem financiar-bancar - ci şi persoane sau companii private, riscând, prin toate acestea, să pună în pericol buna funcţionare a societăţii în ansamblul său. Ţinând cont de aceste aspecte, România trebuie să continue să acorde atenţia cuvenită constructului de securitate şi apărare într-un angrenaj calibrat pe relevanţa tuturor instrumentelor de putere ale statului. Prevederile actualei Strategii de Apărare Naţională au conferit fundamentul încheierii, pentru prima dată după 1990, a ciclului de planificare strategică ce a vizat transformarea şi modernizarea instituţiilor de forţă ale ţării, aplicând o politică coerentă de investiţii în apărare, pe o perioadă îndelungată, cât şi intensificând relevanţa de pivot regional de securitate prin consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, dar şi cu celelalte ţări cu care avem semnate parteneriate strategice. În acelaşi timp este necesar ca ţara noastră să dea dovadă de tenacitate şi coerenţă strategică în promovarea intereselor sale de securitate la nivelul NATO şi UE. Pe de altă parte, România trebuie să continue dialogul cu aliaţii şi partenerii din regiune, cu Turcia, Bulgaria, Ucraina şi Georgia, pentru a întări mecanismele de descurajare şi a creşte coeziunea NATO în regiune. Cooperarea regională în formatul Iniţiativei Bucharest 9, propusă de România, precum şi Iniţiativa celor Trei Mări contribuie la echilibrarea balanţei de securitate şi creşterea coerenţei la nivelului flancului estic şi va permite ţării noastre să menţină pe agenda NATO, împreună cu celelalte state aliate din regiune, teme de securitate vitale.
Obiective Valorificând apartenenţa la NATO şi la UE, dar şi a Parteneriatului Strategic cu SUA, România a reuşit să rămână un pilon de stabilitate şi predictibilitate pe flancul estic, în ciuda contextului politic şi militar complicat atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Principalele obiective asumate de guvernarea PNL, pe termen scurt, mediu şi lung, sunt: • prezervarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a României prin consolidarea capacităţii naţionale de apărare şi a rezilienţei în faţa ameninţărilor de tip hibrid; • consolidarea profilului de apărare şi descurajare al României în cadrul NATO şi al UE; • consolidarea treptată a profilului României de furnizor şi garant de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre şi în Balcani.
Măsuri 1. Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, ca pilon de politică externă şi de apărare, alături de apartenenţa la NATO şi la UE 2. Continuarea alocării a 2% din PIB pentru Apărare, potrivit angajamentelor luate în cadrul NATO şi UE 3. Fundamentarea procedurilor de achiziţii de tehnică şi echipamente militare pentru realizarea Planului de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2020-2029, astfel încât să se asigure interoperabilitatea şi complementaritatea cu capabilităţile specifice ale celorlalte state membre NATO, UE şi ale celor cu care România are semnate parteneriate strategice 4. Dezvoltarea industriei naţionale de apărare prin: • încurajarea producţiei în întreprinderi cu capital românesc, în funcţie de necesităţile naţionale de apărare şi de capacitatea internă de producţie a unor echipamente interoperabile la nivel NATO; • reglementarea legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor externe astfel încât contractele să fie însoţite obligatoriu de operaţiuni compensatorii în condiţii echitabile; • atragerea de finanţare europeană prin Fondul European de Apărare şi Programul European de Dezvoltare Industrială în Domeniul Apărării (EDIDP), care să asigure nu doar retehnologizarea industriei naţionale de apărare, ci şi interoperabilitatea echipamentelor Armatei Române cu cele ale aliaţilor euroatlantici.
5. Consolidarea participării României în cadrul PESCO (Cooperare Structurată Permanentă) şi a tuturor programelor europene din domeniul apărării 6. Constituirea şi operaţionalizarea grupului de lucru MApN - Industrie de Apărare pentru eficientizarea participării României în programele europene de apărare 7. Consolidarea parteneriatelor strategice cu statele aliate de pe flancul estic al NATO şi intensificarea exerciţiilor militare comune 8. Dezvoltarea şi modernizarea bazelor strategice de pe teritoriul României 9. Dezvoltarea, pe termen mediu şi lung, a infrastructurii de transport astfel încât să faciliteze deplasarea rapidă pe axele vest-est, nord-sud, în contextul proiectelor NATO şi UE de mobilitate militară 10. Amplificarea prezenţei aliate pe teritoriul Românei, în domeniul terestru, maritim şi aerian, ca strategie de apărare şi descurajare 11. Continuarea participării în operaţii şi misiuni externe sub egida NATO, PSAC, ONU, OSCE, întărind, astfel, credibilitatea României în respectarea angajamentelor internaţionale asumate în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum şi fructificând aceasta ca o oportunitate de creştere a calităţii instruirii şi pregătirii personalului 12. Continuarea procesului de reorganizare şi transformare a structurilor centrale, comandamentelor, marilor unităţi şi unităţilor pentru a răspunde nevoilor de compatibilitate cu structurile similare din ţările membre NATO şi UE, dar şi cerinţelor generate de tehnică şi echipamentele intrate în dotare 13. Modernizarea învăţământului militar pentru a se alinia la evoluţia specifică din domeniu şi, astfel, personalul Armatei Române să fie pregătit nu doar pentru ameninţări clasice, ci şi pentru noi tipuri de provocări şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale 14. Asigurarea dinamicii de personal potrivit nevoilor actuale şi de perspectivă ale Ministerului Apărării Naţionale 15. Elaborarea strategiei de reacţie rapidă şi contracarare a ameninţărilor de tip hibrid, care să includă elemente de comunicare strategică, securizarea spaţiului informaţional şi creşterea rezilienţei infrastructurii de comunicaţii la atacuri cibernetice 16. Apărarea drepturilor istorice, legitime şi morale ale militarilor români în activitate, în rezervă şi în retragere 17. Crearea unor programe extinse de suport psihologic destinate militarilor români întorşi din teatrele de operaţii şi familiilor acestora pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic 18. Reafirmarea sprijinului instituţional deplin pentru militarii din teatrele de operaţii, care trebuie să se bucure de cel mai înalt respect pentru efortul depus şi riscurile personale asumate în îndeplinirea misiunilor 19. Dezvoltarea şi asigurarea pregătirii rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară 20. Tratarea cu importanţa cuvenită a legislaţiei cultului eroilor, având în vedere însemnătatea simbolică şi emoţională majoră a acestui domeniu şi tendinţele de instrumentare politică
XVI. Politica externă şi afacerile europene I. Orientarea conceptuală generală Obiectivul principal al politicii externe a României este creşterea influenţei pe plan extern şi a profilului internaţional al României, prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate şi dincolo de aceasta valorile democratice ale statului de drept şi stabilitate, precum şi de a furniza securitate, în scopul creşterii siguranţei şi prosperităţii cetăţenilor români. Politica externă a României va continua procesul de consolidare ca vector important de modernizare şi aprofundare a procesului de occidentalizare a societăţii şi statului. Politica externă a României va continua să se caracterizeze prin predictibilitate şi prin îndeplinirea strictă şi responsabilă a angajamentelor asumate. În egală măsură, politica externă a României va trebui să fie o politică de consens naţional, condusă pe principii de profesionalism, rigoare, eficienţă, onestitate, stabilitate şi continuitate în promovarea şi apărarea obiectivelor şi intereselor naţionale de politică externă. Politica externă a României urmăreşte permanent respectarea strictă a dreptului internaţional, ale cărui instrumente vor fi utilizate pentru creşterea eficienţei acţiunii de politică externă a statului. În acelaşi timp, România va continua să fie ferm angajată în susţinerea multilateralismului, precum şi a promovării statului de drept la nivel internaţional. Totodată, pentru a fi eficientă şi a răspunde adecvat provocărilor actuale ale mediului internaţional, politica externă trebuie corelată permanent în materie de obiective, priorităţi şi implementare cu politica de securitate şi apărare. Realizarea de către Guvernul României, în principal prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a obiectivelor de politică externă din prezentul program de guvernare se va face în strânsă coordonare cu Preşedintele României, având în vedere rolul său constituţional de factor de decizie în domeniul politicii externe. Va fi menţinută o relaţie strânsă cu comisiile parlamentare de specialitate - prin participarea constantă a conducerii MAE la şedinţele acestora şi trimiterea de informări regulate pe teme de actualitate.
II. Obiective şi măsuri Politica externă a României va fi îndreptată cu prioritate în direcţia consolidării triadei esenţiale care o defineşte: continuarea întăririi şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului, contribuţiei şi profilului României în Uniunea Europeană şi respectiv în NATO. Având în vedere că aceşti trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte şi ne asigură securitatea şi prosperitatea, se va acţiona pentru consolidarea strategică a acestora, a relaţiei dintre ei, precum şi pentru creşterea relevanţei României în cadrul lor. Guvernul României va urmări aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii în toate dimensiunile sale: de la cooperarea politico-militară şi de securitate la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării şi inovării, în conformitate cu deciziile întrevederilor la nivel prezidenţial din 2017 şi 2019 şi în conformitate cu Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite (Washington, 13 septembrie 2011) şi cu Declaraţia comună adoptată de Preşedinţii României şi SUA la Washington, la 20 august 2019, care marchează decisiv aprofundarea Parteneriatului strategic în domenii esenţiale. Astfel, Guvernul României va urmări cu prioritate: - dezvoltarea dialogului strategic bilateral şi eficientizarea grupurilor de lucru din cadrul acestuia; – dezvoltarea pe mai departe a dimensiunii militare a Parteneriatului strategic, inclusiv creşterea prezenţei militare americane în România, ca garanţie de securitate complementară NATO în faţa provocărilor complexe din regiune; – acordarea unei atenţii sporite securităţii energetice, o cooperare intensificată cu Statele Unite fiind importantă pentru punerea în valoare a resurselor din platoul continental românesc al Mării Negre, dar şi pentru dezvoltarea eficientă a capacităţilor nucleare civile ale României de a produce energie, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în septembrie 2019. Intensificarea acestei cooperări este necesară pentru întărirea independenţei energetice a României, dar şi pentru creşterea rolului său în asigurarea securităţii energetice a regiunii; – intensificarea cooperării în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în august 2019; – stimularea consistentă a dimensiunii economice şi de investiţii a Parteneriatului strategic; – stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie, inovare, cultură, cercetare a Parteneriatului strategic; – continuarea activă a demersurilor de aderare a României la programul Visa Waiver.
În cadrul Uniunii Europene România va continua să acţioneze ca stat profund dedicat consolidării proiectului european, care trebuie să aducă o Uniune mai puternică, mai coezivă, mai aproape de cetăţenii europeni, capabilă să le asigure securitatea şi prosperitatea, fiind urmărită creşterea profilului şi influenţei României în UE, mai ales în contextul retragerii Regatului Unit din UE. Astfel Guvernul României va urmări cu prioritate: - fructificarea beneficiilor rezultate pentru România din exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, inclusiv în ce priveşte implicarea activă în procesul decizional la nivel UE, pe măsura posturii României ca al şaselea stat ca pondere din UE27, precum şi prin racordarea în continuare la nucleul statelor care promovează consolidarea UE; – punerea în valoare a rezultatelor Summitului de la Sibiu din 9 mai 2019 şi implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024; – continuarea demersurilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen, care va consolida funcţionarea acestuia şi securitatea Uniunii; – continuarea demersurilor pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a unui calendar realist şi în conformitate cu interesele economice şi sociale ale României; – continuarea demersurilor de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ceea ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc; – participarea la formatele de cooperare consolidată, care vizează aprofundarea integrării europene, cum sunt iniţiativele în domeniul apărării europene, în deplină complementaritate cu NATO; – susţinerea agreării unui parteneriat ambiţios şi cuprinzător între Uniunea Europeană şi Marea Britanie; – susţinerea în continuare a demersurilor pentru adoptarea şi implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migraţiei; – susţinerea în continuare a politicii de extindere, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, inclusiv a recunoaşterii perspectivei europene a statelor din Vecinătatea Estică; – sprijinirea eficientizării Parteneriatului Estic; – continuarea implicării active în negocierea noului cadru financiar multianual şi sprijinirea ajungerii la un acord cât mai rapid la nivelul UE, cu asigurarea unor alocări corespunzătoare pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună; – sprijinirea rolului de lider al UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice; susţinerea obiectivelor formulate prin Pactul Ecologic European, concomitent cu susţinerea unei tranziţii juste şi echitabile către neutralitate climatică, inclusiv cu alocarea fondurilor necesare; – promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene.
În cadrul NATO se va acţiona pentru creşterea pe mai departe a relevanţei României în organizaţie şi pentru ca Alianţa să rămână cea mai puternică şi eficientă organizaţie de apărare colectivă din istorie, prin contribuţia la consolidarea sa, inclusiv prin finalizarea procesului de adaptare a NATO la mediul schimbat de securitate, în ce priveşte riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est şi dinspre Sud. Astfel, Guvernul României va urmări cu prioritate: - sprijinirea întăririi coerenţei şi eficienţei de ansamblu a Alianţei, inclusiv asigurarea, cu prioritate, a unui Flanc Estic mai bine apărat, de natură să sporească descurajarea oricărei ameninţări dinspre Est; – continuarea demersurilor pentru întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării, întărirea Flancului Estic urmând să aibă loc în mod unitar şi coerent, fără diferenţe între Nordul şi Sudul său, ceea ce va duce la securizarea Mării Negre, a cărei securitate este esenţială pentru securitatea transatlantică şi a României; – continuarea demersurilor pentru creşterea prezenţei aliaţilor în structurile aliate de pe teritoriul României, fie că este vorba despre Brigada Multinaţională, care trebuie să devină gata de acţiune imediată în orice tip de situaţie de criză, fie că este vorba despre structurile de comandament sau alte tipuri de structuri aliate existente sau pe care dorim să le creăm pe teritoriul României; – susţinerea consolidării rezilienţei şi a capacităţilor de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianţei de proiectare a stabilităţii; – susţinerea în continuare a creşterii rolului Alianţei în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacităţii partenerilor din sud de a face faţă acestui fenomen; – susţinerea pe mai departe a partajării echitabile a responsabilităţilor în cadrul NATO, prin alocarea în continuare a 2% din PIB pentru apărare, anual; – susţinerea, în continuare, a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice; – sprijinirea întăririi parteneriatului NATO - Uniunea Europeană ca modalitate de a consolida sinergia şi complementaritatea acţiunii lor; – susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise“, pe baza meritelor proprii şi a progreselor candidaţilor; – implementarea deciziilor convenite cu prilejul Reuniunii şefilor de stat şi guvern de la Londra, din decembrie 2019, inclusiv prin implicarea activă a României în procesul de reflecţie menit să conducă la consolidarea dimensiunii politice a Alianţei, a procesului de adaptare a acesteia şi continuarea măsurilor aliate de consolidare a descurajării şi apărării.
Susţinerea de către România a consolidării relaţiei transatlantice, ca factor de potenţare a celor trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe - fie în relaţia dintre ei, cum este cazul relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO, având o importanţă majoră pentru civilizaţia democratică occidentală, din care facem parte. România, ca partener strategic puternic al SUA şi ca stat profund ataşat consolidării proiectului european, va acţiona pentru ca această relaţie să nu aibă sincope şi să se intensifice, plecând de la premisa că securitatea, în sens larg, a UE depinde de cea a SUA şi reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, deci orice afectare a relaţiei transatlantice afectează securitatea comună. În acelaşi timp, în NATO o relaţie transatlantică solidă constituie fundamentul esenţial al securităţii aliate, legată inexorabil de aplicarea eficientă a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. O altă prioritate va fi dezvoltarea şi aprofundarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, atât a celor care contribuie la alăturarea României la nucleul Uniunii Europene consolidate, cât şi a celor cu valoare adăugată pentru atingerea obiectivului de asigurare a securităţii şi prosperităţii României, cu alte state din Europa sau din Asia. Astfel, Guvernul va continua demersurile intense pentru dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei strategice cu Germania, a parteneriatului strategic cu Franţa, consolidarea în continuare a parteneriatului strategic cu Polonia, a parteneriatului strategic consolidat cu Italia, a parteneriatului strategic cu Spania. Va acţiona pentru a aduce la zi şi a aprofunda, în contextul postBrexit, parteneriatul strategic cu Regatul Unit, de o manieră convergentă cu negocierile privind viitoarea relaţie a UE cu acest stat. Va acorda atenţie parteneriatului strategic cu Turcia. De asemenea, se va acţiona pentru ridicarea la nivel de parteneriat strategic relaţia cu Georgia şi se vor continua parteneriatul strategic cu Azerbaidjan. Se vor continua eforturile pentru finalizarea negocierilor privind ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relaţiei cu Japonia şi se va continua parteneriatul strategic cu Republica Coreea. Se vor continua aprofundarea relaţiei strategice cu Israel (inclusiv pe baza relaţiei speciale cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română), precum şi relaţiile tradiţionale cu statele arabe din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, precum şi din regiunea Golfului, inclusiv pe dimensiunea comercială şi investiţională. România va menţine poziţia sa tradiţională privind finalizarea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, inclusiv cu privire la statutul Ierusalimului. În ceea ce priveşte vecinătatea imediată, prioritatea permanentă a României va continua să o reprezinte dezvoltarea şi adâncirea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie, cultură. România va continua politica de sprijin al drumului european al Chişinăului, inclusiv prin consolidarea instituţiilor democratice, precum şi prin proiectele bilaterale de interconectare strategică şi cele cu beneficii directe pentru cetăţenii Republicii Moldova, numai pe baza asumării de către autorităţile acesteia, prin acţiuni concrete, a integrării europene şi procesului de reformă pe care îl presupune. Aşadar, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetăţenilor din Republica Moldova şi va fi strict condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova şi avansarea parcursului său european. Totodată, România va continua să sprijine o soluţie a conflictului transnistrean care să respecte pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova, în graniţele internaţional recunoscute, şi care să nu afecteze vectorul proeuropean al acestui stat. În ce îi priveşte pe ceilalţi vecini direcţi ai României, se va urmări optimizarea acestor relaţii, în funcţie de particularităţile fiecăreia. Astfel: relaţia cu Ungaria va fi abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declaraţia de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei vecinătăţi şi se va urmări reluarea activităţii Comitetului de specialitate bilateral privind minorităţile; în relaţia cu Ucraina, România va continua sprijinirea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a aspiraţiilor sale europene şi va acţiona ferm în relaţia bilaterală pentru soluţionarea problemelor aflate încă pe agendă, inclusiv şi mai ales cu privire la asigurarea protecţiei conform standardelor europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române; vor continua demersurile de întărire a relaţiei strategice cu Bulgaria şi cooperarea la nivel regional, în cadrul UE şi NATO şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră; vor fi promovate dezvoltarea relaţiei cu Serbia şi susţinerea aspiraţiilor sale europene, dar şi apărarea drepturilor şi identităţii românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin, inclusiv reluarea activităţii Comisiei bilaterale în domeniu. Se vor urmări cu prioritate consolidarea stabilităţii şi securităţii în Balcanii de Vest, precum şi dezvoltarea pe principii democratice şi promovarea creşterii şi integrării economice, elemente esenţiale racordării statelor interesate din regiune la setul de valori şi reguli ale Uniunii. Aceste obiective presupun o prezenţă activă a României în regiune, inclusiv prin transferul propriei experienţe de transformare democratică şi de reforme. Se va acţiona, de asemenea, în continuare pentru dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, dar şi cu alte state din Asia, Africa şi America Latină, mai ales pe dimensiunea economică. Totodată, un loc aparte îl vor avea mecanismele regionale la crearea şi dezvoltarea cărora România a participat şi participă: - Formatul Bucureşti/B9, cofondat de România şi Polonia în 2015, formulă de cooperare regională a statelor din Flancul Estic al NATO, ca modalitate complementară de susţinere a coeziunii Alianţei; – Iniţiativa celor 3 Mări, ca platformă de cooperare regională a celor 12 state din arealul dintre mările Neagră, Baltică şi Adriatică, instrument de susţinere a coeziunii UE prin dezvoltarea economică a regiunii, prin stimularea interconectivităţii în vederea ajungerii la nivelul real de convergenţă cu statele din vestul Uniunii, dar şi de susţinere a relaţiei transatlantice prin stimularea implicării economice a SUA în Europa - la maturizarea politică şi conceptuală a căreia România a jucat un rol decisiv prin Summitul găzduit în 2018; – Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), a cărei preşedinţie în exerciţiu este exercitată de România începând cu ianuarie 2020, pentru un mandat de 6 luni; – Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale, Iniţiativa Central Europeană, formate consacrate de dialog şi cooperare regională, în care România a avut o implicare şi contribuţii de substanţă, încă de la lansarea acestora; – Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia şi Turcia; – alte formate trilaterale de interes.
În ceea ce priveşte Rusia, se va promova o relaţie pragmatică şi predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică, respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Va fi urmărită, totodată, gestionarea relaţiilor economice cu respectarea strictă a regimului de sancţiuni decise de UE în conexiune cu ocuparea ilegală a Crimeii şi situaţia din Estul Ucrainei, care trebuie să continue până la soluţionarea crizei din Ucraina. Va fi susţinută continuarea activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. În ceea ce priveşte China, vor fi continuate eforturile de punere în valoare a parteneriatului amplu şi de cooperare bilateral, care a ajuns în 2019 la a 15-a aniversare, cu respectarea intereselor economice şi strategice ale României şi în linie cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi de Securitate din 2019. Se va acţiona pentru promovarea adecvată a diplomaţiei economice, cu accent pe atragerea de investiţii străine şi identificarea de oportunităţi investiţionale pentru companiile româneşti, respectiv pentru stimularea schimburilor comerciale, urmărindu-se o balanţă comercială echilibrată. Se va acţiona pe mai departe pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, pentru realizarea proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, pe baza Declaraţiei comune a României, Georgiei, Azerbaidjanului şi Turkmenistanului semnate în 2019, la Bucureşti, pentru buna pregătire a participării României la Expoziţia mondială 2020 „Connecting Minds, Creating the Future“ (Dubai, Emiratele Arabe Unite), derularea unor acţiuni comune ale MAE cu CCIR şi camerele de comerţ şi industrie bilaterale în vederea promovării şi susţinerii acelor domenii de interes, atât pentru companiile locale, cât şi companiile străine, precum şi pentru dezvoltarea unor ateliere de lucru cu teme prioritare şi de actualitate. În planul securităţii energetice vor fi susţinute, inclusiv în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, proiectele de interes naţional menite să asigure o diversificare a surselor şi rutelor de transport, cum este BRUA, se vor urmări valorificarea surselor interne, precum şi concretizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de energie între România şi vecinii ei, inclusiv cele cu Republica Moldova. De asemenea, în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări vor fi susţinute proiectele de interconectare în domeniul transport şi digital, de interes pentru România. Se vor urmări activ promovarea şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din afara graniţelor, inclusiv prin stimularea activităţii comisiilor mixte cu alte state privind minorităţile şi sprijinirea implementării recomandărilor acestora, în vederea asigurării respectării drepturilor acestora conform standardelor internaţionale şi pentru valorificarea experienţei şi bunelor practici ale României în domeniul minorităţilor. Susţinerea multilateralismului se va manifesta, printre altele, prin continuarea unui profil activ în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), al Consiliului Europei, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei ş.a. România va continua să promoveze activ valorile democraţiei şi statului de drept, combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, precum şi combaterea terorismului, inclusiv în cadrul Coaliţiei globale anti-Daesh, respectiv prin promovarea unor soluţii de drept internaţional/ale justiţiei internaţionale. În acest sens, demersurile României se vor intensifica, inclusiv utilizând pârghiile oferite de deţinerea Preşedinţiei Comunităţii Democraţiilor (2019-2021). Vor fi continuate acţiunile de eficientizare a serviciilor consulare, în beneficiul cetăţenilor români din afara graniţelor, inclusiv prin extinderea şi modernizarea reţelei consulare, actualizarea şi mentenanţa instrumentelor necesare activităţii consulare, asigurarea unei reacţii rapide şi eficiente în cazuri de crize consulare, asigurarea de personal bine pregătit, să răspundă cu promptitudine, respect şi profesionalism solicitanţilor de servicii consulare. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din cursul anului 2020, ca obiectiv prioritar se vor urmări organizarea şi derularea acestora în afara graniţelor în condiţii optime, în conformitate cu limitele competenţelor MAE stabilite prin legislaţia în vigoare, ţinând cont de procedurile implementate cu succes în cadrul procesului de organizare şi desfăşurare a alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019. La nivel instituţional, se va continua procesul de reorganizare a MAE pe principii de profesionalism, rigoare, eficienţă şi corectitudine, pentru ca diplomaţia română să poată performa cât mai eficient în apărarea intereselor cetăţenilor români. În acest scop, vor fi susţinute în acelaşi ritm intens demersurile de consolidare a corpului diplomatic şi consular şi a personalului de specialitate din cadrul MAE ca un corp de elită, profesionist, inclusiv prin continuarea procesului de recrutare în cadrul MAE, prin organizarea de concursuri, pentru înlocuirea numărului mare de detaşaţi din mediul privat, a căror detaşare încetează la 31 august 2020. Vor fi continuate cu prioritate demersurile de depolitizare şi profesionalizare a MAE şi menţinerea caracterului independent şi apolitic al corpului diplomatic şi consular. De asemenea, se va acţiona pentru asigurarea resurselor necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu adecvat, respectiv pentru optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român. Se vor urmări intensificarea colaborării cu mediul academic şi think-tank-urile de profil, promovarea adecvată a diplomaţiei culturale, precum şi o comunicare publică profesionistă şi eficientă. Măsuri şi obiective în relaţia cu diaspora românească gestionate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni • Facilitarea inserţiei şi reinserţiei sociale, precum şi pe piaţa muncii din România a cetăţenilor români cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate, la restabilirea acestora pe teritoriul României, precum şi atragerea oamenilor de afaceri români din diaspora pe piaţa din România; sprijinirea integrării în sistemul de învăţământ a copiilor români reveniţi din diaspora • Iniţierea unui program EXPAT, prin care să fie sprijiniţi cetăţenii români cu expertiză din ţările Uniunii Europene pentru instalarea pe teritoriul României şi iniţierea adaptării legislaţiei pentru adoptarea şi integrarea acestor experţi, prin crearea Reţelei profesionale de excelenţă • Iniţierea adoptării de măsuri legislative menite să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetăţenilor români din diaspora să investească în România • Facilitarea recuperării/redobândirii/obţinerii cetăţeniei române în conformitate cu prevederile legale în vigoare • Intensificarea cooperării cu autorităţile centrale şi locale din statele vecine şi din Balcani, pentru a putea promova mai eficient drepturile etnicilor români, în conformitate cu standardele europene • Continuarea măsurilor de sprijin în domeniul educaţiei pentru românii din afara graniţelor, respectiv în alte domenii, inclusiv al programelor organizaţiilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti, menite să consolideze identitatea naţională • Extinderea programului de acordare a burselor pentru elevii etnici români cu domiciliul stabil în statele din vecinătate şi Balcani, care au rezultate şcolare deosebite şi care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul preuniversitar de învăţământ din statele de rezidenţă • Reformarea politicii de acordare a burselor pentru etnicii români de pretutindeni. Iniţierea, în acest sens, a unor dezbateri publice largi cu implicarea tuturor părţilor (factori de decizie, elevi, studenţi, absolvenţi, experţi, şefi ai instituţiilor de învăţământ mediu şi superior, ai mediului privat şi de afaceri etc.).
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
