Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂRE nr. 1.440 din 12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂRE nr. 1.440 din 12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 933 din 19 decembrie 2002

Comenteaza legea

    În temeiul art. 107 din Constituţie,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    ART. 1
    Se aprobă Strategia naţională pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
──────────
    *) Anexa se publică ulterior.
──────────

    ART. 2
    Se autorizează Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei să coordoneze aplicarea Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale.
    ART. 3
    (1) Ministerele vor include în strategiile sectoriale un capitol dedicat informatizării, capitol ce va fi corelat cu Strategia naţională pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale.
    (2) Capitolul dedicat informatizării, cuprins în strategiile sectoriale elaborate de ministere, va fi supus aprobării Grupului pentru promovarea tehnologiei informaţiei.
    ART. 4
    În vederea evaluării impactului strategiei naţionale, Institutul Naţional de Statistică va dezvolta şi va implementa un sistem de indicatori specifici ce vor fi publicaţi semestrial, în conformitate cu procedurile de urmărire, evaluare şi raportare cuprinse în cap. 6 din strategie.
    ART. 5
    Strategia naţională pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale va fi revizuită anual, prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu evoluţia domeniului.

                                 PRIM-MINISTRU
                                 ADRIAN NĂSTASE

                                Contrasemnează:
                                ---------------
                          Ministrul comunicaţiilor şi
                            tehnologiei informaţiei,
                                    Dan Nica

                      Ministrul dezvoltării şi prognozei,
                          Gheorghe Romeo Leonard Cazan

                         Ministrul finanţelor publice,
                            Mihai Nicolae Tănăsescu

    Bucureşti, 12 decembrie 2002.
    Nr. 1.440.

    ANEXĂ

                              STRATEGIA NAŢIONALĂ
                pentru promovarea noii economii şi implementarea
                           societăţii informaţionale

    CAP. 1
    SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ ŞI NOUA ECONOMIE

    1.1. Aspecte generale
    Societatea informaţională reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane, un nou mod de viaţa calitativ superior care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu un impact economic şi social major. Societatea informaţională permite accesul larg la informaţie membrilor săi, un nou mod de lucru şi de cunoaştere, amplifică posibilitatea globalizării economice şi a creşterii coeziunii sociale.
    Suportul tehnologic al noii societăţi se constituie prin convergenţa a trei sectoare: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor, producţia de conţinut digital. Progresul tehnologic a permis apariţia unor noi servicii şi aplicaţii telematice multimedia, care combină sunetul, imaginea şi textul şi utilizează toate mijloacele de comunicaţie (telefon, fax, televiziune şi calculatoare). Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicaţie şi de tehnologia informaţiei reprezintă un factor important de creştere a competitivităţii agenţilor economici, deschizând noi perspective pentru o mai bună organizare a muncii şi crearea de noi locuri de muncă. Totodată se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor publice, a asistenţei medicale, a managementului mediului şi noi căi de comunicare între instituţiile administraţiei publice şi cetăţeni. Accesul larg la educaţie şi cultură - pentru toate categoriile sociale, indiferent de vârstă sau de localizarea geografică - poate fi de asemenea realizat cu ajutorul noilor tehnologii.
    Societatea Informaţională integrează obiectivele dezvoltării durabile, bazată pe dreptate socială şi egalitate a şanselor, protecţie ecologică, libertate, diversitate culturală şi dezvoltare inovativă, restructurarea industriei şi a mediului de afaceri.
    Schimbările majore din ultimii ani - creşterea exponenţială a comunicaţiilor mobile şi a utilizatorilor de Internet, contribuţia sectorului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, restructurarea/reingineria companiilor şi a business-ului în general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerată a comerţului electronic - susţin tranziţia de la era industrială la cea post-industrială, trecerea la "noua economie".
    Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea şi transmiterea informaţiei să fie din ce în ce mai facile şi mai accesibile ca tarife. Dispunând de informaţia digitală, aceasta poate fi transformată în noi valori economice şi sociale, creând imense oportunităţi pentru dezvoltarea de noi produse şi servicii. Informaţia devine resursă-cheie şi factor de producţie pentru economia digitală.
    Începând cu anii '90 penetrarea rapidă a calculatoarelor personale (PC), evoluţia tehnologiilor software, dezvoltarea explozivă a reţelelor de comunicaţie de date şi a serviciilor bazate pe Internet au produs schimbări profunde la scară mondială.
    Comerţul electronic la scară globală, inter-companii (de tip "business-to-business") a atins în 2001 valoarea de 282 miliarde $ şi se estimează să ajungă la 4300 miliarde $ în 2005, adică cu o rată de creştere anuală de 73%.
    Aceste evoluţii s-au datorat în mare măsură atât progreselor tehnologice cât şi promovării unor politici noi privind privatizarea şi promovarea competiţiei pe piaţa TIC, noilor reglementări tehnice şi juridice în domeniu, noilor strategii naţionale şi regionale de dezvoltare a societăţii informaţionale. Toate ţările dezvoltate şi-au elaborat şi implementat politici guvernamentale susţinute privind cercetarea, dezvoltarea şi adoptarea noilor tehnologii, consolidarea infrastructurilor informaţionale naţionale, formarea şi atragerea de specialişti în domeniul TIC (inclusiv din alte ţări), educarea populaţiei adulte, cooperarea cu sectorul privat şi încurajarea investiţiilor în această nouă ramură economică, promovarea de proiecte guvernamentale menite să demonstreze utilitatea serviciilor specifice societăţii informaţionale.
    Fenomenul "digital divide" face obiectul multor dezbateri şi programe la scară internaţională (G7, G8, ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondială etc.) fiind recunoscut faptul că pentru ţările în curs de dezvoltare provocarea este majoră. Diferenţele dintre ţările cu venituri ridicate şi cele cu venituri scăzute se pot amplifica, iar spectrul "digital divide" poate deveni tot mai larg. Nu este vorba numai de conectivitatea propriu-zisă la infrastructura informaţională, ci şi de implicaţiile conectivităţii (sau lipsei sale) asupra creşterii economice şi a dezvoltării durabile. "Digital divide" poate redeschide noi divergenţe atât la scară internaţională, cât şi între ţări.
    Construirea noului model de societate ridică astfel probleme socio-politice majore - atât la scară naţională, cât şi internaţională - de atenuare a fenomenului de excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale şi a unor regiuni/zone geografice şi de coeziune socială, de conservare şi promovare a culturii specifice fiecărei naţiuni şi comunităţi locale, de protecţie a cetăţeanului şi consumatorului. Soluţionarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un dialog larg între autorităţile guvernamentale, reprezentanţii mediului de afaceri, ai mediului academic şi societatea civilă, atât la nivel naţional, regional, cât şi global.
    Guvernele şi instituţiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla şi participa activ la acest proces de tranziţie către Societatea Informaţională prin programe de acţiune concrete şi prin iniţierea unui nou cadru de reglementări specifice.
    Prin noile legi, norme, standarde şi reglementări care vor fi elaborate, se va stimula, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societăţii Informaţionale (comerţ şi tranzacţii electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul cetăţeanului şi agenţilor economici la informaţia publică etc.), iar pe de altă parte, se vor asigura regulile etice de a munci şi trăi într-un nou tip de societate (protecţia vieţii private şi a datelor personale, confidenţialitatea tranzacţiilor, protecţia consumatorului etc.).
    La rândul său, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor oferă produse şi servicii de înalt nivel tehnologic, accesibile ca preţuri şi tarife. Totodată se formează o nouă cultură a competitivităţii agenţilor economici din toate sectoarele în noul tip de economie, economia digitală. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societăţii informaţionale, prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoaşterii şi a învăţării în condiţiile utilizării noilor tehnologii, a cercetării-dezvoltării şi inovării tehnologice, participarea activă a comunităţii academice (instituţii de cercetare, de educaţie şi de cultură) devine de asemenea esenţială.
    Societatea civilă are de asemenea atât un rol proactiv prin formularea de cerinţe şi priorităţi privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii societăţi, cât şi reactiv faţă de politicile şi reglementările guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup (organizaţii non guvernamentale, asociaţii profesionale etc.), cât şi la nivel individual. Drepturile cetăţeanului şi consumatorului în societatea informaţională au noi dimensiuni şi se pot manifesta sub noi forme.

    1.2. Iniţiativele Uniunii Europene privind dezvoltarea Societăţii Informaţionale şi trecerea la noua economie bazată pe cunoaştere.
    Modelul societăţii viitorului - Societatea Informaţională - a pus în faţa Uniunii Europene probleme de maximă prioritate şi urgenţă: crearea unui nou cadru de reglementări, promovarea unei noi culturi şi a spiritului întreprinzător în afaceri, obţinerea poziţiei de lider în noile tehnologii, educarea şi instruirea cetăţenilor, implementarea unor noi metode de a face afaceri.
    În acest context Uniunea Europeană, prin organismele sale politice şi executive a acţionat începând din 1993 printr-o serie de decizii strategice şi programe, cel mai recent document strategic fiind eEurope - O Societate Informaţională pentru toţi. Comisia Europeană a luat aceasta iniţiativă prin adoptarea Comunicării "eEurope an Information Society for All" la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea implementării tehnologiilor digitale în Europa şi asigurarea competenţelor necesare pentru utilizarea acestora pe scară largă. Această iniţiativă are un rol central în agenda reînnoirii economico-sociale pe care şi-o propune UE, constituind totodată elementul cheie pentru modernizarea economiei europene, pentru tranziţia la noua economie bazată pe cunoaştere în perspectiva anului 2010.
    Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creşterii şi al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Deşi Europa este lider tehnologic în multe domenii (ex. comunicaţii mobile, televiziune digitală), în altele - în special în utilizarea Internet-ului - a rămas în urma comparativ cu S.U.A. şi Canada.
    Un recent studiu EITO-2002 (European Information Technology Observatory) precizează că piaţa TI pentru Europa a fost de 333 mld. Euro în anul 2001, comparativ cu 483 mld. Euro în Statele Unite şi 145 mld. Euro în Japonia. Piaţa globală TI în 2001 a fost de 1133 mld. Euro. Conform aceluiaşi studiu, rata de creştere a pieţei TI pentru Europa, inclusiv ţările central şi est europene, va fi de 5,2% în 2002 şi de 8,8% în 2003.
    În consecinţă iniţiativa eEurope îşi propune să aducă Europa în situaţia de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxim priorităţile sale tehnologice, de a-şi creşte potenţialul educaţional şi antreprenorial necesar.

    Obiectivele cheie ale eEurope sunt:
    ● asigurarea comunicării on-line pentru fiecare locuinţă, şcoală, întreprindere şi instituţie din administraţia publică;
    ● crearea culturii digitale şi antreprenoriale a Europei, de care să beneficieze investitorii dinamici, care vor finanţa şi dezvolta aceste idei noi;
    ● asigurarea principiului conform căruia tranziţia la era digitală să fie un proces care să includă întreaga societate, să asigure încrederea consumatorilor şi să întărească coeziunea socială.
    Pentru implementarea acestor obiective a fost adoptat planul de acţiune eEurope (Feira, 2000), actualizat în 2002, la Sevilia (prin planul de acţiune eEurope 2005). Planul de acţiuni eEurope conţine o serie de acţiuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur şi rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane capabile să dezvolte şi să utilizeze noile tehnologii şi pentru stimularea utilizării Internet-ului la nivel european. Progresele importante ale ţărilor membre UE din anii 2000-2001 au permis definirea unui nou plan de acţiune având ca orizont anul 2005. eEurope 2005 se bazează pe progresele tehnologice din domeniul comunicaţiilor în bandă largă şi al multi-platformelor de acces, mizând totodată pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de bandă largă şi industria de servicii TI şi de conţinut digital.
    Obiectivele e-Europe sunt de maximă importanţă nu numai pentru ţările membre UE, ci şi pentru ţările din Europa Centrală şi de Est candidate la aderare. Ritmurile de dezvoltare şi utilizare a TIC în toate sectoarele economico-sociale vor influenţa în mod direct ritmul procesului de integrare europeană şi vor oferi totodată noi oportunităţi de depăşire a dificultăţilor întâmpinate de ţările în plin proces de reformă. Conferinţa ministerială a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, organizată sub patronajul şi cu participarea Comisiei Europene (Varşovia, mai 2000) a decis elaborarea unui Plan de acţiune eEurope+ pentru ţările în curs de aderare, complementar cu cel al ţărilor membre UE, dar convergent ca obiective.
    eEurope+ a fost lansat oficial de primii miniştri ai ţărilor candidate la aderare cu ocazia summit-ului european de la Goteborg din 15-16 iunie 2001. Faţă de obiectivele şi acţiunile prevăzute pentru ţările UE, planul eEurope+ conţine un obiectiv suplimentar, care se referă la accelerarea asigurării elementelor fundamentale pentru Societatea Informaţională în ţările candidate la aderare, prin dezvoltarea şi asigurarea accesibilităţii serviciilor de comunicaţie şi prin adoptarea elementelor din acquis-ul comunitar specifice societăţii informaţionale. Realizarea obiectivelor eEurope+ necesită o angajare politică susţinută din partea ţărilor candidate, având în vedere că implementarea acquis-ului comunitar este considerată insuficientă pentru a progresa către Societatea Informaţională şi a reduce decalajele existente faţă de ţările UE.

    CAP. 2
    SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ ÎN ROMÂNIA

    2.1. Viziune generală
    Societatea informaţională este un obiectiv al dezvoltării şi nu un deziderat în sine, este o componentă esenţială a programului politic şi economic de dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea României în structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea Informaţională este unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2001-2004 şi una din condiţiile de preaderare la Uniunea Europeană.
    O condiţie esenţială în procesul de creare a Societăţii Informaţionale îl constituie existenţa şi dezvoltarea continuă a infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, care înglobează, în sens larg:
    ● infrastructura de comunicaţii;
    ● calculatoarele şi software-ul de bază;
    ● resursele informaţionale de interes general (nomenclatoare, registre generale, bănci de date de interes public);
    şi sunt susţinute de:
    ● cadrul normativ şi instituţional necesar pentru construirea şi asigurarea accesului larg la infrastructura informaţională în condiţii de maximă performanţă, securitate, confidenţialitate şi la preţuri accesibile;
    ● schimbarea culturală orientată spre utilizarea serviciilor societăţii informaţionale, facilitatea de dezvoltarea capabilităţilor, prin educaţie şi comunicare.
    Proiectele şi aplicaţiile informatice realizate pe baza acestei infrastructuri trebuie să susţină următoarele procese de reformă politică economică şi socială:
    ● perfecţionarea sistemului politic şi a instituţiilor democratice prin asigurarea accesului cetăţenilor la informaţia publică;
    ● informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensaţie pentru accelerarea decontărilor în economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesării cardurilor de plată;
    ● relansarea economică, creşterea competitivităţii şi stimularea concurenţei în toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritară a IMM-urilor, dezvoltarea regională şi locală;
    ● reformele în sistemul protecţiei şi asigurărilor sociale, asistenţei medicale şi a educaţiei;
    ● reforma administraţiei publice centrale şi locale.
    Dezvoltarea progresivă a societăţii informaţionale în România se realizează o dată cu:
    1) Extinderea şi modernizarea infrastructurii informaţionale în vederea reducerii decalajelor existente faţă de ţările vest-europene şi din regiune, cât şi a interoperabilităţii cu acestea;
    2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare şi susţinere a domeniului TIC prin măsuri legislative, fiscale şi administrative; transformarea treptată a industriei de produse şi servicii TIC, cu prioritate a producţiei de software, într-un sector economic important;
    3) Realizarea de sisteme şi aplicaţii informatice menite să susţină procesele de reformă politică, socială şi economică din România;
    4) Menţinerea şi creşterea expertizei profesionale în domeniul TIC şi în special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informaţională - societate bazată pe cunoaştere;
    5) Conştientizarea şi formarea încrederii cetăţenilor în TIC;
    6) Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii publice şi la tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor.

    2.2. Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii
    2.2.1. Infrastructura de comunicaţii
    Telecomunicaţiile din România s-au dezvoltat într-un ritm lent, ca urmare a monopolului existent până la 1 ianuarie 2003, în domeniul telefoniei fixe. Acolo unde competiţia a fost deschisă, rezultatele sunt remarcabile. Operatorii GSM au creat un nou model de afacere în telecomunicaţii, contribuind substanţial la dezvoltarea acestui sector.
    Piaţa telecomunicaţiilor pentru 2001*) în ţările candidate la aderare a reprezentat 25,9 miliarde Euro, România având 1,9 miliarde Euro, ocupând locul 4, după Turcia (7,6 miliarde Euro), Polonia (5,94 miliarde Euro), Cehia (2,99 miliarde Euro) şi Ungaria (2,88 miliarde Euro).
──────────
    *) Sursa: European Commission Studies, PWC Consulting (1st Report on Monitoring EEUCC-Telecommunication Services Sector), July, 2002.
──────────

    Telefonia vocală
    România are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori, faţă de o medie de 45 în ţările Europei Centrale şi de Est
    La sfârşitul anului 2001 indicatorii sintetici reprezentau următoarele valori:


    ● linii fixe la 100 locuitori      18
    ● linii fixe la 100 gospodării     50

    Rata de digitizare a reţelei fixe de telecomunicaţii a atins 65% în 2001.

    Radiocomunicaţiile
    Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A., este operatorul naţional pentru radiocomunicaţii de bază care cuprinde, conform licenţei de operare, transportul şi difuzarea programelor naţionale de radio şi televiziune, transmisii prin radiorelee de mare capacitate şi telecomunicaţiile naţionale prin satelit. SNR S.A. a realizat o reţea de acces "wireless" de bandă largă, în tehnologie punct - multipunct DMS, LMDS, pentru crearea unui sistem naţional de transport date multi-media. De asemenea, au demarat investiţiile de modernizare a emiţătoarelor pentru posturile proprii de radio şi TV.

    Telecomunicaţiile mobile
    Telemobil a fost primul operator român de telefonie mobilă care şi-a lansat serviciul NMT 450 în aprilie 1993. La sfârşitul anului 1996 au fost acordate două licenţe GSM 900: MobiFon, un consorţiu condus de Telesystem Internaţional Wireless din Canada (62%), împreună cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consorţiu condus de France Telecom Mobile Internaţional (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997. Primul operator de telefonie mobila GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al ROMTELECOM.
    Numărul de linii telefonice mobile a crescut în anii 1999-2001 cu o rată de peste 100%, superioară mediei de 73% din ţările UE(august 2001), ajungând la 18 linii mobile la 100 locuitori.

    Televiziunea prin cablu
    În România televiziunea prin cablu a avut o evoluţie deosebită de la liberalizarea sa în 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonaţi, România se află pe locul 6 în Europa datorită tarifelor scăzute (3,5 USD), nealineate la tarifele europene, în 2001 numărul gospodăriilor conectate la CaTV a fost de 55%, România plasându-se pe locul 4 în cadrul EUCC, după Malta (71%), Bulgaria şi Slovacia (cu 63%).

    Transmisiunile de date
    Principalii competitori care au primit licenţe pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date sunt: Global One, Logic Telecom, MobilRom, S.N. Radiocomunicaţii, MobiFon, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatică (I.C.I), PC NET Data Network, TotalNet, Astral Telecom, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT. Majoritatea au acoperire naţională.

    2.2.2. Calculatoare (hardware şi software)
    Echipamentele de calcul (hardware)
    În segmentul de echipamente de calcul-hardware, calculatoarele personale continuă să fie forţa promotoare a TI în România, ca în toate celelalte ţări central şi est europene. Numărul total de PC-uri în România era la sfârşitul anului 2001 de 835.000 unităţi, cu o creştere anuală, în perioada 1999-2001, de 31%, comparabilă ratei medii din ţările Europei Centrale şi de Est (34%). Deşi numărul de 4 PC-uri la 100 de locuitori, este scăzut comparativ cu media de 13 din ţările CEE, acest indicator va creşte datorită programelor de informatizare, ce se află în derulare în România:
    - program de implementare a centrelor de informare a cetăţenilor prin mijloace TIC, instalate în locuri publice, pentru a permite accesul cetăţenilor la informaţii şi tehnologie;
    - program de dotare a tuturor unităţilor şcolare din România cu laboratoare informatizate la cheie. Prin acesta, în perioada 2002-2003 se realizează dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI, incluzând calculatoare personale, servere, echipamente de reţea, conexiune la Internet;
    - programe de modernizare a administraţiei publice centrale şi locale.
    O analiza a distribuţiei de PC-uri, arată că 69% din ele sunt utilizate în administraţie, bănci, societăţi de asigurare, servicii financiare, marea industrie, acolo unde există şi o creştere economică vizibilă. Restul, sunt proprietate personală, fiind utilizate pentru educaţia copiilor, gestiunea afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea reţelelor, accesul la Internet şi, nu în cele din urmă, implementarea de aplicaţii informatice în economie, au generat o cerere sporită de servere şi sisteme de calcul mari şi în România. În ţările CEE, piaţa de servere şi sisteme mari a atins 830 mil. Euro la sfârşitul anului 2001, reprezentând 23,6% din piaţa de hardware. În ţară, cererea de astfel de echipamente a fost în 2001 de 39 mil. Euro, reprezentând 21% din cererea de hardware.

    Produsele software
    Deşi se remarcă o rată de creştere continuă de 22% în 2000 şi de 83% în 2001, valoarea produselor software faţă de valoarea echipamentelor hardware achiziţionate în România, rămâne scăzută în raport cu cifrele similare din ţările CEE. Reducerea ratei de piraterie software (de la 77% în 2000, la 71% în 2001) contribuie la dezvoltarea armonioasă a pieţei de produse software.

    Serviciile informatice
    Piaţa de servicii informatice a avut o creştere semnificativă în anul 2001, unde a atins un prag valoric de 48 mil. Euro, ceea ce reprezintă cca. 10% din piaţa TI, cifra apropiată de cea a ţărilor CEE (12,3%). Începând cu anul 2002, achiziţiile publice din domeniul TIC se realizează preponderent pentru soluţii informatice integrate. Pe piaţa globală TI, unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI (40%), urmate de hardware (36%) şi produsele software (24%), acest segment de piaţă este considerat ca fiind foarte dinamic, dată fiind apariţia noilor tehnologii şi a noilor paradigme ale societăţii informaţionale.
    În momentul actual în România sunt înregistrate circa 4800 de societăţi cu activitate principală în domeniul serviciilor informatice. Numărul de societăţi de servicii informatice active pe piaţa românească este în ultimii doi ani în continuă creştere, cu o rată anuală de 20%.
    Cifra de afaceri a pieţei este concentrată în proporţie de 70-75% la Bucureşti, în provincie, în fiecare judeţ, primele 10 societăţi realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a judeţului, în timp ce la Bucureşti, primele 25 de societăţi realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieţii de servicii informatice a capitalei.
    Societăţile de servicii informatice din România care au mai mult de 100 salariaţi sunt mai ales filiale ale unor grupuri străine, care lucrează total sau parţial pentru pieţe externe. Media de mărime a societăţilor de servicii informatice din România este sub «pragul critic» necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piaţa.

    Serviciile şi aplicaţiile Internet
    Serviciile Internet în România, (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe), sunt deschise competiţiei pentru un număr foarte mare de furnizori de servicii Internet (ISP).
    ● În prezent, operează în ţară, cca. 400 de firme specializate de tip ISP, din care peste 50 oferă servicii la nivel naţional;
    ● Numărul înregistrat de calculatoare gazdă (host) era, la sfârşitul anului 2001, de 70.000, pe cca. 30.000 de domenii înregistrate (6% din site-urile web din ţările CEE); numărul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. 2.000.000;
    ● Accesul cel mai răspândit este dial-up-ul, dar sunt utilizate şi legăturile prin linii închiriate, radio şi cablu TV;
    ● Un număr semnificativ de furnizori ISP au acces internaţional prin satelit (VSAT) sau prin fibră optică, printr-un furnizor internaţional de servicii Internet.
    Utilizarea Internet-ului se poate prezenta prin următorii indicatori (Studiul PWC - July 2002):


    ● procentul populaţiei cu acces la Internet              9%
    ● numărul de calculatoare de tip host la 1000 locuitori  3,1

    2.3. Proiecte, aplicaţii şi sisteme informatice
    Unele ministere, băncile, camerele de comerţ, marile companii şi unele societăţi dispun de sisteme informatice performante. În IMM-uri tehnologia informaţiei este încă utilizată în mod preponderent pentru aplicaţii financiar-contabile şi birotică.

    Proiecte Naţionale - perioada 2001-2002


┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│    Proiecte naţionale în derulare    │  Proiecte naţionale în perspectivă  │
│                                      │                                     │
│● Ministerul de Interne - Evidenţa    │● Sistemul informatic cadastral şi   │
│informatizată a populaţiei, Sistemul  │registrul proprietăţilor agrare      │
│informatic al Poliţiei de frontieră   │● Ministerul Muncii şi Solidarităţii │
│● Ministerul de Interne - Înmatricula-│Sociale-Sistemul naţional al forţelor│
│rea autovehicolelor, Eliberarea       │de muncă; Sistemul naţional de pensii│
│paşapoartelor                         │● Sistemul Informatic al Ministerului│
│● Ministerul sănătăţii - SI al        │Justiţiei                            │
│administraţiei centrale şi al unor    │● Ministerul de Interne-Reţeaua      │
│Direcţii Sanitare Judeţene            │metropolitană de comunicaţii         │
│● Sistemul integrat al asigurărilor de│voce-date; Reţeaua naţională de      │
│sănătate din România (contract în     │comunicaţii voce-date                │
│derulare)                             │● Sistemul informatic al Min. Adm.   │
│● SI al principalelor bănci cu filiale│Publice - (e-administration -        │
│în ţară                               │H.G. nr. 1007/2001)                  │
│● Reţeaua cercetării şi educaţiei     │● SI ale marilor societăţi naţionale │
│● Ministerul Apărării Naţionale -     │(Petrom, Conel, Romgaz etc.)         │
│Reţeaua de Transmisiuni Permanentă    │● Portaluri B2B ale sectorului privat│
│Digitală Securizată Strategică        │● Parcuri tehnologice de software    │
│● Ministerul Apărării Naţionale -     │● Ministerul Apărării Naţionale -    │
│Reţeaua de Radio Digitală Securizată  │Sistemul Informatic pentru           │
│Operativ-Strategică.                  │Managementul resurselor umane        │
│● Ministerul Apărării Naţionale -     │● Ministerul Apărării Naţionale -    │
│Sistemul Informatizat de Asigurare a  │Sistemul Informatic pentru           │
│Securităţii Aeriene (ASOC)            │Coordonarea Mişcării pe Căile de     │
│● Ministerul Apărării Naţionale -     │Comunicaţii, integrat în sistemul    │
│Reţeaua Intranet Digital              │NATO (ADAMS)                         │
│● Ministerul Apărării Naţionale -     │● Ministerul Apărării Naţionale -    │
│Sistemul Informatic şi de comunicaţii │Sistemul Informatic pentru           │
│pentru forţele desfăşurate în zonele  │supravegherea traficului pe Marea    │
│de menţinere a păcii                  │Neagră (SCOMAR)                      │
│● Ministerul Apărării Naţionale -     │● Ministerul Apărării Naţionale -    │
│Sistemul Informatic Logistic          │Sistemul Informatic pentru asigurarea│
│● Ministerul de Interne - Sistemul    │securităţii perimetrelor şi          │
│informatic de management al           │obiectivelor                         │
│străinilor                            │● Sistemul Informatic al Poliţiei    │
│● Sistemul informatic de procesare    │Române                               │
│on-on-line a cererilor de viză        │● Sistemul de comunicaţie al Poliţiei│
│● Asistarea întregului proces de      │de Frontieră                         │
│planificare bugetară şi de execuţie   │● Sistemul Informatic al oficiului   │
│bugetară, inclusiv realizarea         │Naţional pentru Refugiaţi            │
│bugetelor de programe (ordonatorii    │● Componenta Naţională a Sistemului  │
│principali de credite fiind conectaţi │Informatic Schengen                  │
│în Internet-ul Ministerului Finanţelor│● Întărirea colectării veniturilor   │
│Publice)                              │statului (Phare, twinning cu Spania -│
│● Trezorerie şi contabilitate publică │în curs)                             │
│în toate unităţile teritoriale şi la  │● Întărirea controlului prin         │
│nivel central                         │introducerea analizei factorilor de  │
│● Datorie publică externă pe termen   │risc (Phare, twinning cu Olanda - în │
│mediu şi lung (partajând baza de date │curs)                                │
│cu Banca Naţională a României pentru  │● Monitorizarea investiţiilor din    │
│datoria pe termen scurt)              │fonduri publice şi a procesului de   │
│● Registrul contribuabililor persoane │achiziţii publice (twinning cu Italia│
│juridice - emiterea Codului Unic de   │şi Franţa - în curs)                 │
│Identificare (colaborare cu Oficiul   │● Implementarea sistemelor de        │
│Naţional al Registrului Comerţului în │asistenţă reciprocă şi comunicare cu │
│cadrul Biroului Unic)                 │celelalte State Membre ale Uniunii   │
│● Gestiunea declaraţiilor fiscale ale │Europene în probleme de TVA şi       │
│persoanelor juridice                  │accize - VIES, SEED, CCN-CSI         │
│● Gestiunea plăţilor impozitelor şi   │● Schimbarea sistemului Trezoreriei  │
│taxelor persoanelor juridice          │pentru a putea participa la TransFonD│
│● Gestiunea impozitului pe veniturile │● Integrarea sistemelor informatice  │
│persoanelor fizice (impozitul pe      │privind colectarea contribuţiilor la │
│venitul global) - colaborare cu       │fondurile de sănătate, asigurări     │
│Ministerul de Interne privind         │sociale, pensii etc. în cadrul       │
│Registrul contribuabililor persoane   │sistemului de administrare fiscală   │
│fizice                                │● Introducerea declaraţiilor fiscale │
│● Gestionarea raporturilor            │electronice, prin Internet           │
│indicatorilor economico-financiari ale│● Introducerea plăţilor electronice  │
│agenţilor economici                   │● Realizarea strategiei de securitate│
│● Raportarea indicatorilor            │a informaţiilor, a politicilor,      │
│economico-financiari prin Internet,   │standardelor şi procedurilor în      │
│certificat şi securizat - pilot pentru│domeniul securităţii informaţiilor şi│
│50 de mari contribuabili              │implementarea acestora               │
│● Mesagerie, doc mgmt -  funcţionează │● Centralizarea bazelor de date      │
│mesageri parţial doc mgmt             │distribuite                          │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

    Proiecte şi aplicaţii, finalizate în perioada 2001-2002
    ● Sistemul integrat al asigurărilor de sănătate
    ● Sistem electronic de licitaţii pentru achiziţii publice (e-Procurement) - proiect pilot
    ● Sistem electronic pentru achiziţii de bunuri şi servicii - eMarket - proiect pilot
    ● Sistem Informatic e-Job pentru căutarea de locuri de muncă
    ● Centre Multimedia pentru cetăţeni - proiect pilot
    ● Extinderea sistemului informatic de urmărirea bilanţului şi obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici cu capabilităţi de preluare pe WEB a documentelor - proiect pilot
    ● Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi smart-carduri - proiect pilot
    ● Managementul cashflow-ului în cadrul MCTI
    ● Managementul documentelor în cadrul MCTI
    ● Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax) - proiect pilot
    ● Sistem Informatic pentru auditul securităţii informatice şi a reţelelor de comunicaţii
    ● Servicii de informare electronică pentru cetăţeni - Infochioşc - proiect pilot
    ● Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor - proiect pilot
    ● Sistem electronic de sondare a opiniei publice
    ● Sistem Informatic pentru notificarea schimbării adresei de domiciliu
    ● Sistem informaţional integrat privind comunicaţiile naţionale Infocom
    ● Sistem informaţional privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ şi a dezvoltării TI
    ● Sistem financiar integrat ca instrument de management pentru conducerea MCTI
    ● Video conferinţe organizate pe web
    ● Sistem Intranet pentru Ministerul Administraţiei Publice (în derulare în 2002)
    ● Sistem electronic de admitere a elevilor în licee, şcoli profesionale şi şcoli de ucenici - ADLIC (derulat în 2001 şi 2002)
    ● Portaluri ale administraţiei publice pentru informarea cetăţenilor sau comunicarea cu aceştia (ex. portalul educaţional SEI al MEC)
    ● Sistem electronic - suport al evaluării şi avizării manualelor alternative folosite în învăţământul preuniversitar (proiectul EvalMan 2002)
    ● Dezvoltarea sistemului de gestiune a Finanţelor Publice (achiziţie de infrastructură, calculatoare, reţea, sistem de comunicaţii) - Ministerul Finanţelor Publice
    Pe baza analizei rezultatelor proiectelor pilot realizate, GPTI aprobă strategia de extindere la nivel naţional a acestora.

    2.4. Programele naţionale de Cercetare Dezvoltare (CD) şi Inovare în sprijinul dezvoltării Societăţii Informaţionale în România
    Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare până în 2005, coordonat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobat de Guvern, cuprinde 14 programe. Dintre acestea, 3 programe au obiective specifice direct legate de dezvoltarea în România a Societăţii Informaţionale şi a noii economii bazate pe cunoaştere:
    1. Societatea Informaţională (INFOSOC), care susţine activităţile de CD şi inovare în sprijinul realizării infrastructurilor, sistemelor şi serviciilor necesare dezvoltării societăţii informaţionale, în corelare cu orientările strategice din domeniu şi cu prevederile recentelor documente ale UE privind "e-Europe";
    2. Materiale noi, micro şi nanotehnologii (MATNANTECH), care sprijină cercetarea fundamentală şi aplicativă pentru materiale noi, micro şi nano-structuri, microsisteme integrate, aparatură, dispozitive şi instrumente miniaturizate, de înaltă precizie;
    3. Tehnologii în domeniul aeronautic şi spaţial (AEROSPAŢIAL), care promovează cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în domeniile respective, inclusiv în direcţii legate de integrarea sistemelor digitale de poziţionare globală şi de navigaţie cu cele de transmisii de date şi comunicaţii.
    La nivelul anului 2001, sumele alocate pentru realizarea celor trei programe au reprezentat cca. 10% din totalul fondurilor bugetare alocate Planului Naţional CDI.
    În perioada 1999-2001, pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor informaţiei, comunicaţiilor şi microtehnologiilor s-au alocat cca. 4,5% din fondurile bugetare de cercetare, orientate cu prioritate pentru dezvoltarea de produse software şi sisteme informatice, prin programele INFOSOC, RELANSIN, MATNANTECH etc.

    2.5. Concluzii privind starea Societăţii Informaţionale în România (pe baza analizei SWOT)
    2.5.1. Puncte tari
    1. Politica actuală favorabilă dezvoltării domeniului TIC şi Societăţii Informaţionale: crearea cadrului instituţional (înfiinţarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, înfiinţarea Comisiei de Tehnologii Avansate, Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei la nivelul Parlamentului României, înfiinţarea Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei), a cadrului de reglementare (adoptarea a o serie de acte normative specifice Societăţii informaţionale şi cerinţelor aquis-ului comunitar), prezenţa activă a domeniului TIC în dezvoltarea cooperării internaţionale, crearea unor facilităţi pentru dezvoltarea TIC;
    2. Resursele şi potenţialul uman de înaltă calificare recunoscute pe plan internaţional (cultura generală, creativitate, cunoaşterea de limbi străine);
    3. Consolidarea şi creşterea personalităţii comunităţii TI manifestată prin creşterea gradului de implicare a companiilor TI, experţilor şi asociaţiilor profesionale în trecerea la SI;
    4. Ritmuri de creştere, în ultimii 2-3 ani comparabile sau superioare ţărilor candidate la aderare, privind achiziţia de PC-uri şi numărul de utilizatori de telefonie mobilă. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC în România este de l5% faţă de rata mondială de 8%;
    5. Posibilitatea extinderii accesului la Internet datorită ponderii mari a abonaţilor la TV prin cablu (71%) şi a telefoniei mobile;
    6. Consolidarea pieţei operatorilor de telecomunicaţii şi dezvoltarea unei infrastructuri naţionale pe fibră optică (16.500 Km. în 2001 şi prognozat 19.570 km. în 2002);
    7. Suportul acordat de către autorităţi investiţiilor din domeniul TIC.

    2.5.2. Puncte slabe
    1. Nivelul scăzut al accesului la magistralele de comunicaţii şi Internet, datorită politicii de preţuri, a monopolului în domeniul telefoniei fixe până la 1 ianuarie 2003 şi a nivelului scăzut al investiţiilor în infrastructura de acces;
    2. Nivelul indicatorului PIB/locuitor, influenţează nivelul de dotare (hardware, software, mijloace de comunicaţii) al instituţiilor şi al cetăţenilor şi implicit, asigurarea eficientă a serviciilor şi aplicaţiilor specifice SI;
    3. Slaba aplicare a legislaţiei privind respectarea dreptului de autor în domeniul TI, cu urmări asupra nivelului pirateriei software;
    4. Nivelul mediu al salariilor specialiştilor din domeniul TIC este mic, comparativ cu ţările dezvoltate;
    5. Numărul de PC-uri şi penetrarea Internet-ului în şcoli generale şi licee se menţin încă scăzute faţă de media din ţările candidate la aderare în UE;
    6. Rata de penetrare a telefoniei fixe 20%, faţă de o medie de 36% în ţările CEE;
    7. Numărul de utilizatori Internet înregistraţi (adrese IP) în România, este de 33 utilizatori înregistraţi/1000 de locuitori la sfârşitul anului 2001, faţă de o medie de 145 în ţările CEE.

    2.5.3. Oportunităţi
    1. Existenţa unui cadru internaţional, care susţine cultivarea potenţialului uman, cultural şi a deciziei politice în scopul valorificării oportunităţilor oferite de trecerea la SI - bazată pe cunoaştere - şi la noua economie;
    2. Posibilitatea asigurării unei creşteri economice durabile, bazată pe noile tehnologii, prin realizarea de produse şi servicii cu valoare adăugată mare;
    3. Posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme internaţionale (cu prioritate UE) pentru proiecte care să asigure modernizarea administraţiei publice, accesul cetăţenilor la informaţia publică, dezvoltarea mediului de afaceri şi creşterea calităţii vieţii;
    4. Posibilitatea încadrării în ritmurile de dezvoltare ale SI cerute de integrarea în UE, pe baza politicilor şi planurilor de acţiune adoptate (eEurope2002, eEurope+, eEurope2005);
    5. Creşterea accelerata a cererii de produse şi servicii în domeniul TIC, în întreaga lume.

    2.5.4. Ameninţări
    1. Piaţa forţei de muncă în domeniul TIC, salariile mari în ţările dezvoltate, conduc la migraţia tinerilor specialişti spre aceste ţări;
    2. Numărul redus de politici de atragere a partenerilor şi investitorilor strategici, comparativ cu alte ţări europene, (cu capital, tehnologie, piaţă), care să permită dezvoltarea în ţară a unor competenţe pentru realizarea de sisteme, produse-program complexe şi a dezvoltării infrastructurii informaţionale, pe baza unor tehnologii avansate;
    3. Decalajul tehnologic existent faţă de ţările dezvoltate în domeniul cercetării, inovării.
    În concluzie, prin strategia adoptată, trebuie să se învingă punctele slabe pe care România le are în acest domeniu, comparativ cu alte ţări, şi să se fructifice oportunităţile existente. Ameninţările sunt acele elemente care ar putea fi evitate prin sporirea şi întărirea "punctelor tari" prezentate mai sus şi prin alegerea unei strategii adecvate.

    CAP. 3
    DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR, CA RAMURĂ ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA

    Tranziţia către Societatea Informaţională presupune dezvoltarea domeniului TIC, care capătă o perspectivă de importanţă vitală pentru dezvoltarea României.
    Pe baza unor cercetări privind evoluţia economiei în România în ultimii 150 ani, în 1995 s-a definit "paradoxul economiei româneşti". Acest paradox a rezultat din faptul că, deşi în perioadele ascendente ale ciclurilor economice, precum şi în perioadele descendente ale acestor cicluri, la nivel global şi European, România a avut ritmuri mai mari, respectiv mai mici, de dezvoltare, decalajul faţă de ţările dezvoltate a crescut. Acest decalaj, exprimat prin criterii de eficienţă, productivitate şi nivel de trai, are o explicaţie posibilă şi plauzibilă, în faptul că România, în momentele de răscruce ale evoluţiei nu s-a orientat spre realizarea de produse şi servicii de perspectivă, bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile pe piaţă.
    Perioada pe care o parcurgem, care marchează trecerea la Societatea Informaţională, definită ca societate a cunoaşterii, presupune realizarea unor opţiuni strategice privind realizarea de produse şi servicii, cerute de evoluţia societăţii moderne, bazate pe TIC, caracterizate de valoare adăugată mare şi consumuri reduse de materii prime şi energie.

    3.1. Firmele şi producţia din domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
    Acest domeniu a trecut printr-un proces dificil de adaptare şi restructurare, care a evoluat satisfăcător spre acele zone ale pieţii în care suntem competitivi, ca de exemplu, industria de software. Tabelul de mai jos confirmă acesta evoluţie:


┌───────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ Numărul de societăţi TIC*)│1997│1998│1999│2000│2001│
├───────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Hardware                  │ 286│ 205│ 224│ 232│ 288│
├───────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Software                  │2093│2955│3408│4025│4864│
└───────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘
 Sursa: Registrul Comerţului, Ministerul Finanţelor,
        aprilie 2002

──────────
    *) societăţi care au depus bilanţurile contabile.
──────────

    Între anii 1997 şi 2001 industria TIC din România a produs echipamente de calcul, transmisii date, telecomunicaţii, software şi servicii cu o rată de creştere pozitivă - care a atins 66% în anul 2001, faţă de 1999 - ajungând la peste 2 mld. $ în 2001, conform tabelului de mai jos:

    Tabel: Producţia TIC în România


                                            (milioane $)
┌──────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│                                  │1997│1998│1999│2000│2001│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Echipamente de calcul Echipamente│    │    │    │    │    │
│ de transmisii date               │ 225│ 198│ 218│ 400│ 460│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Semiconductori                   │   7│  13│  14│  15│  16│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Echipamente de telecomunicaţii   │ 407│ 510│ 440│ 515│ 570│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Alte componente/subansamble      │ 429│ 531│ 402│ 632│ 711│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Echipamente de birotică          │  14│  17│  15│  16│  24│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Aparate de măsură şi control     │  88│  81│  81│ 122│ 132│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Software şi servicii informatice │  50│  60│ 100│ 150│ 200│
├──────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ Total                            │1220│1410│1270│1850│2119│
└──────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘
 Sursa:  Ministerul Industriei şi Resurselor, 2001

    O analiză a datelor din tabelul de mai sus, relevă o serie de aspecte specifice.
    Astfel, întreprinderile din domeniul hardware, care au cunoscut o cădere puternică după 1989, au devenit profitabile prin asamblarea locală de echipamente, importate în principal din surse asiatice. Calitatea producţiei, eficienţa procesului de asamblare, o proiectare inteligentă şi un management eficient au dus la realizarea unor echipamente de calcul şi transmisii date suficient de performante, care au fost realizate în România. Multe firme TIC au primit certificat ISO 9001, pentru acest tip de activitate, producând cea. 50.000 PC-uri anual.
    Serviciile de configurare sisteme, vânzare de hardware, instalare, şcolarizare şi service sunt preluate de un număr de firme integratoare, din domeniul privat, care oferă aceste servicii inclusiv pentru produse software. Aceste firme au în jur de 10-50 salariaţi şi cifre de afaceri ridicate, datorită faptului că respectivele societăţi prestează servicii şi pentru firme de succes pe piaţa internaţională.
    Firmele străine, din domeniu, au o prezenţă activă în România, având cca. 50% din piaţa de echipamente hardware, pe care le vând prin distribuitori sau asamblori locali.
    Industria de software cunoaşte o dezvoltare deosebită, existând aproximativ 4800 de firme cu această activitate declarată. Problemele cu care se confruntă sunt legate de cadrul legislativ, precum şi de migrarea personalului înalt calificat. Se estimează că în sectorul software şi servicii în informatică lucrau 15.000 angajaţi în 1999, 17.600 angajaţi în anul 2000 şi peste 25.000 în 2001. Efectivul de informaticieni din România este în continuă creştere fiind determinat de creşterea pieţei IT. Industria de software şi servicii informatice dispune de resurse umane de înaltă calificare, dar trebuie să suporte o rotaţie de personal de cca. 40% din efectiv, datorită emigrării masive a specialiştilor.
    Exista un număr mic de mari societăţi de software, cu aproape 400 de salariaţi şi un număr mare de societăţi mici cu max. 10 salariaţi, în termeni procentuali, 76% din firme au mai puţin de 10 salariaţi, 14% au între 10 şi 50 de salariaţi, 8% au între 50 şi 100 de salariaţi şi numai 2% au peste 100 de salariaţi.
    Totuşi, această industrie a realizat din producţia de software şi servicii informatice aproximativ 150 mil. $ în 2000 şi peste 200 mil. $ în 2001. Necesitatea de a implementa în aplicaţii informatice legislaţia românească, folosirea limbii române în interfeţele cu utilizatorii, practicile administrative locale şi mediul de afaceri au dezvoltat această industrie şi pentru soluţii autohtone. Piaţa de software şi servicii informatice a fost în anul 2000 de 83 mil. $, comparativ cu 56 mil. $ în 1999, cu o creştere de 48% (în valori absolute 102 mil. $) în 2001.
    Activitatea micilor societăţi se referă la dezvoltarea de software dedicat pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, construirea şi încărcarea de baze de date cu un motor de căutare cunoscut şi interfeţe româneşti, vânzarea de software importat. În completare, firmele mari oferă servicii diversificate de consultanţă, modelare, dezvoltare, implementare, integrare, testare, reinginerie, întreţinere. Aceste firme dezvoltă aplicaţii şi instrumente bazate pe tehnologii web, aplicaţii de comerţ electronic, afaceri electronice, proiectare, dezvoltare pentru arhitecturi distribuite etc. Astfel, în aceste firme s-a concentrat segmentul majoritar al producţiei de software şi servicii TIC.
    Industria de software a cunoscut o creştere exponenţială şi datorită faptului că marile corporaţii producătoare de software au folosit mâna de lucru ieftină şi profesional elevată din România, pentru dezvoltarea de software offshore.
    Toate marile companii internaţionale de software sunt reprezentate în ţară şi folosesc serviciile unor distribuitori sau dezvoltatori de produse pentru vânzarea şi implementarea în România de produse software. Acesta este un segment de piaţă care ocupă o parte semnificativă a forţei de muncă specializată în domeniul TIC. Totuşi, rămâne un potenţial de forţă de muncă superior calificată, care este capabil să dezvolte produse competitive şi de înaltă tehnicitate. Industria de software are o perspectivă certă de dezvoltare în România.

    3.2. Piaţa în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor
    Piaţa de TIC în anul 2001 pentru România a fost de 2627 milioane euro şi este evaluată la 3078 milioane euro în 2002, cu o rată a creşterii de 17%, cu următoarea structură:


    Piaţa românească de TIC
                                                       (Valoarea în mil.euro)
┌────┬────────────────────────────────────┬─────┬──────┬──────┬────────┬───────┐
│Nr. │      PRODUS                        │     │      │ ANUL │        │       │
│Crt.├────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│    │                                    │ 1999│  2000│  2001│  2002*)│ 2003*)│
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  1.│Echipamente de calcul               │  141│   153│   180│     190│    201│
│    │Hardware                            │     │      │      │        │       │
│    │Servere                             │   33│    32│    38│      44│     49│
│    │PC-uri şi staţii de lucru/alte      │  108│   120│   142│     146│    152│
│    │asemănătoare                        │     │      │      │        │       │
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  2.│Echipamente de                      │   74│    91│   114│     145│    160│
│    │transmisii date                     │     │      │      │        │       │
│    │Hardware                            │     │      │      │        │       │
│    │LAN Hardware                        │   11│    12│    14│      15│     16│
│    │Alte echipamente pentru             │   63│    79│   100│     130│    144│
│    │transmisii date                     │     │      │      │        │       │
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  3.│Software şi Servicii                │   58│    76│    90│     105│    121│
│    │Produse Software                    │   28│    34│    42│      50│     56│
│    │Servicii informatice                │   30│    42│    48│      55│     65│
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  4.│Echipamente de                      │  384│   503│   622│     708│    738│
│    │telecomunicaţii                     │     │      │      │        │       │
│    │(centrale PBX,                      │     │      │      │        │       │
│    │echipamente de                      │     │      │      │        │       │
│    │rutare, etc.)                       │     │      │      │        │       │
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  5.│Echipamente                         │  153│   193│   215│     208│    208│
│    │terminale                           │     │      │      │        │       │
│    │Seturi telefoane mobile             │   86│   115│   128│     109│    106│
│    │Alte echipamente                    │   67│    87│    87│      99│    102│
│    │terminale                           │     │      │      │        │       │
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  6.│Servicii carrier                    │  943│  1188│  1472│    1816│   2158│
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│  7.│Servicii telefonice                 │     │      │      │        │       │
│    │(incluzând servicii                 │     │      │      │        │       │
│    │Internet şi on-line)                │  477│   528│   613│     747│    847│
│    │                                    ├─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│    │Servicii de telefonie               │  319│   476│   644│     824│   1030│
│    │mobilă                              ├─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│    │Servicii pentru linii închiriate    │   19│    26│    34│      43│     55│
│    │şi comutare de date                 │     │      │      │        │       │
│    │                                    ├─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│    │Servicii CATV                       │  128│   158│   181│     202│    226│
│    ├────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│    │Echipamente de birotică             │   50│    45│    48│      51│     55│
│    │Copiatoare                          │   17│    15│    16│      17│     17│
│    │Alte echipamente birotică           │   33│    30│    32│      34│     38│
├────┼────────────────────────────────────┼─────┼──────┼──────┼────────┼───────┤
│    │TOTAL                               │ 1729│  2158│  2627│    3078│   3481│
└────┴────────────────────────────────────┴─────┴──────┴──────┴────────┴───────┘
 Sursa: Electronic Year Book, European Information Technology Observatory-EITO,
 2002

──────────
    *) Valori estimate
──────────

    În anul 2001, piaţa de calculatoare (hardware) a fost de 180 mil.Euro, cu o creştere de 17% faţă de anul 2000. Piaţa pentru software standard a fost evaluată la 42 mil.Euro în 2001, iar piaţa de servicii informatice la 48 mil.Euro. Pentru anul 2002 se estimează o creştere de 14-15% pentru acest sector, respectiv la cca. 52-55 mil. Euro.

    3.3. Estimarea evoluţiei pieţei Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor din România
    Piaţa de TIC în România trebuie evaluată în perspectiva a cel puţin 2-3 ani, până în 2004-2005, pentru a defini orientările şi opţiunile strategice, asociate cu direcţiile de acţiune necesare pentru realizarea obiectivelor prioritare, legate de dezvoltarea acestui sector în ţară. În termeni generali, factorii determinanţi ce definesc piaţa sunt:
    1. Cerinţele (cererea), definite prin aşteptările consumatorilor de TIC, satisfăcute prin cumpărarea şi utilizarea de servicii şi produse. Cererile există în fiecare potenţial utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin educaţie şi prin alte metode specifice pieţei;
    2. Competiţia, a cărei existenţă conduce la scăderea preţurilor, creşterea calităţii produselor şi serviciilor şi implicit a satisfacţiei cetăţenilor;
    3. Dimensiunea pieţei, definită prin volumul vânzărilor*1) care se pot realiza, exprimat atât prin numărul de cumpărători, cât şi prin cantitatea sau frecvenţa în cumpărarea de bunuri şi servicii TIC pe o anumită perioadă.
──────────
    *1) (Volumul vânzărilor = Nr. cumpărătorilor x Rata de cumpărare).
──────────

    În evaluarea de ansamblu a pieţei TIC ca piaţă industrială, trebuie să fie avută în vedere proporţia diferitelor categorii de consumatori/utilizatori. În cadrul ţărilor dezvoltate aceasta este de: cca 25% pentru fiecare din domeniile industrial şi financiar-bancar (împreună aproximativ egal cu 50%), cea 17% pentru domeniile comerţ şi sector public (împreună aproximativ egal cu 34%). În România, datele preliminare furnizate de INSE pentru 2001 aferente dotării tehnice şi numărului de utilizatori Internet din întreprinderile cu peste 50 de salariaţi sunt prezentate în continuare:


┌───────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┐
│Activitate             │ Utilizatori Internet    │Dotare la 31 decembrie 2001│
│                       │       (număr)           │    (număr PC, servere,    │
│                       │                         │  calculatoare personale)  │
├───────────────────────┼────────────┬────────────┼───────────┬───────────────┤
│                       │     1998   │    2001    │    1998   │    2001       │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────────┤
│Industrie-construcţii  │     3774   │   30502    │   57383   │  101159       │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────────┤
│Comerţ                 │     1085   │    7427    │    9171   │   21753       │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────────┤
│Servicii               │     4989   │   20214    │   27534   │   50153       │
├───────────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────────┤
│Asigurări şi bănci     │     1026   │    6034    │   29586   │   34620       │
└───────────────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴───────────────┘
 (sursa: date preliminate INSE, 2001)

    Astfel, numărul de utilizatori Internet în cadrul întreprinderilor cu peste 50 de angajaţi a crescut de 6 ori, faţă de 1998, iar numărul de PC-uri, servere şi calculatoare a crescut, pentru aceeaşi categorie de întreprinderi, cu 70%, faţă de 1998. Utilizatorii Internet din cadrul întreprinderilor cu peste 50 de angajaţi sunt structuraţi după cum urmează: 48% în industrie şi construcţii, 12% în comerţ, 31% în industria de servicii, 9% în domeniul bancar şi de asigurări. Dotările cu calculatoare personale, servere sau PC-uri este structurată, (pentru întreprinderi cu peste 50 de angajaţi), pe domenii după cum urmează: 49% în industrie şi construcţii, 10% în comerţ, 24% în industria de servicii şi 17% în domeniul bancar şi de asigurări.
    O dezvoltare cu participare semnificativă la PIB a domeniului TIC nu poate fi concepută fără o penetrare pe piaţa externă, dominată de firmele localizate în ţările dezvoltate în principal, fapt ce impune ca strategie trei opţiuni:
    ● cooperarea cu firmele prezente pe piaţa externă, oferind acestora avantaje competitive în special prin valorificarea forţei de muncă cu pregătire superioară, cât mai bine plasată în ierarhia valorii adăugate la produsele şi serviciile folosind TIC;
    ● ocuparea unor nişe ale pieţei externe, prin oferte atractive, în condiţiile asigurării unei infrastructuri de comunicaţii la nivelul celor existente în ţările dezvoltate;
    ● concentrarea pe realizări în domenii care presupun valorificarea superioară a cunoştinţelor şi forţei intelectuale ("Knowledge - intensive fields"), care pot transforma aptitudinile intelectuale în valoare adăugată pentru produse şi servicii specifice societăţii informaţionale, cu obţinerea unui profit şi a unei poziţii favorabile pe plan internaţional (ca ţară exportatoare de "bunuri cultural-intensive").
    Piaţa internă poate fi analizată cantitativ prin statisticile existente*), până în anul 2001 şi prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu prognozat pentru ţările vecine şi cele din UE, fie cu ritmuri de 2-3 ori mai mari.
    Volumul total al cheltuielilor în domeniu TIC în Europa Centrală şi de Est (ECE) în 2001 a fost de cca 9.153 mil. EURO, cu o creştere maximă în zona serviciilor de cca 19%. La acest indicator, se pot prevede următoarele niveluri şi ritmuri pentru România:


┌─────────────┬────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│             │Cheltuieli TIC  │Cheltuieli TIC pe cap de locuitor (EURO) │
│             │ca % din        ├──────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│             │PIB             │   2001   │   2002   │   2003  │   2004  │
│             │în 2001         │          │          │         │         │
├─────────────┼────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Cu rata de   │      1,3       │    19    │   22,8   │   27,4  │   32,9  │
│creştere 20% │                │          │          │         │         │
├─────────────┼────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Cu rata de   │      1,3       │    19    │   28,5   │  42,75  │   64,12 │
│creştere 50% │                │          │          │         │         │
└─────────────┴────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────┘

Piaţa TIC din România este evaluată pentru anul 2001 (EITO-2002) la 2627 mil.Euro, iar piaţa serviciilor Internet în 2001, este evaluată la 37,2 mil. Euro, urmând să atingă 38 mil. Euro în 2002.
În ipoteza unor ritmuri de 20% şi respectiv 50% creştere anuală se poate ajunge la:


                                                  (nr./1000 locuitori)
┌───────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────┐
│  Rată de creştere     │            20%            │            50%           │
│               Ani     ├──────┬──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┬─────┤
├───────────────────────┤ 2001 │ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ 2004│
│Indicatori             │      │      │      │      │      │      │      │     │
├───────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Adrese Internet        │      │      │      │      │      │      │      │     │
│înregistrate (Web site)│   1,2│  1,44│  1,73│  2,08│   1,2│   1,8│   2,7│ 4,05│
├───────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Utilizatori Internet   │    33│  39,6│ 47,52│ 57,03│    33│  49,5│ 74,25│111,4│
│înregistraţi (IP)      │      │      │      │      │      │      │      │     │
├───────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Calculatoare de tip PC │    39│  46,8│ 56,16│  67,4│    39│  58,5│ 87,75│131,6│
├───────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Linii telefonice       │   177│ 212,4│ 254,9│ 305,9│   177│ 265,5│ 398,2│597,3│
├───────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Telefoane mobile       │   162│ 194,4│ 233,3│279,96│   162│   243│ 364,5│546,8│
└───────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┘
    ● Surse: IDC, Banca Mondială, ANISP, Studiul Roland Berger.

În condiţiile creşterii anuale cu rata 50%, în 2004, România poate depăşi nivelul mediu pe ansamblul statelor CEE. În valori absolute (mii de calculatoare de tip PC) piaţa românească poate depăşi pieţele ţărilor amintite cu menţiunea că acestea au un număr mai mic de locuitori:


                                             (mii PC)
┌───────────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐
│      Ani          │  2001  │  2002  │  2003  │  2004  │
│  Rată de creştere │        │        │        │        │
├───────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│      20%          │   880  │  1056  │ 1237,2 │  1485  │
├───────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│      50%          │   880  │  1056  │  1980  │  2970  │
└───────────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘

    La acest indicator (CAGR: 50%), în 2003, România depăşeşte ca dimensiune a pieţei nivelurile atinse de Republica Cehă şi Ungaria din anul 2002, cu un CAGR de 20%.
    Proiectele guvernamentale anunţate în 2001, asociate cu cadrul legal şi de reglementări prevăzut cu creşterea economică în domeniile mari consumatoare de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finanţe-bănci, comerţ etc.) pot asigura ritmuri de recuperare a rămânerii în urmă a ţării în acest domeniu la cei mai mulţi indicatori.
    Cerinţele în domeniul B2B se preconizează a reprezenta cca. 95,6% din valoarea totală a pieţei de e-Business în ţările amintite, cu o rată de creştere anuală de cca 50%, depăşită însă de creşterea aplicaţiilor B2C ca ritm (cca. 170% în următorii trei ani), însă nu în valori absolute.
    În 2001, s-au realizat tranzacţii B2C în valoare de cca. 2 mil. EURO, faţă de 16 mil. EURO în Republica Cehă, 7,4 în Slovacia şi 8,6 în Ungaria. Se apreciază că domeniul comerţului electronic va reprezenta un segment important al pieţei interne şi externe, impunându-se măsuri şi acţiuni ferme de susţinere şi stimulare a domeniului.
    Dacă se consideră datele din Yearbook of World Electronic, ale Ministerului Industriei şi Resurselor din 2000 şi cu estimările pentru 2001, se pot evalua următoarele dimensiuni ale ofertei în domeniul TIC:


    Produse şi servicii TIC                             (mil. USD)
┌───────────────────────┬───────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┐
│Ani şi rate de creştere│       │               │               │              │
├───────────────────────┤ 2001  │      2002     │      2003     │    2004      │
│Produse şi servicii    │       ├───────┬───────┼───────┬───────┼──────┬───────┤
│                       │       │  20%  │  50%  │  20%  │  50%  │  20% │  50%  │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Echipamente de calcul  │  460  │  552  │  690  │ 662,4 │  1035 │ 794,9│  1242 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Componente active      │   16  │  19,2 │   24  │  23,4 │  28,8 │   28 │ 34,56 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Echipamente de         │       │       │       │       │       │      │       │
│telecomunicaţii        │  570  │  684  │  855  │ 820,8 │ 1282,5│ 984,9│ 1923,7│
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Componente şi          │       │       │       │       │       │      │       │
│subansamble            │  711  │ 853,2 │ 1066,5│ 1023,8│  1605 │1228,6│ 1867,4│
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Echipamente de birotică│   24  │  28,8 │   36  │ 34,56 │   54  │ 41,5 │   81  │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Aparate de măsură şi   │       │       │       │       │       │      │       │
│control                │  132  │  396  │  198  │ 475,2 │  297  │ 570,2│  445,5│
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│Software şi servicii   │       │       │       │       │       │      │       │
│informatice            │  200  │  240  │  300  │  288  │  450  │ 345,6│  675  │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────┤
│TOTAL                  │ 2119  │ 2773,2│ 3169,5│ 3328,2│ 4752,3│3993,7│6269,16│
└───────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴───────┘

    Considerând un ritm mediu anual de 50% şi pornind de la un volum al produselor şi serviciilor estimat în 2001 de 2119 mil. USD, se ajunge în 2004 la un total de 6269 mil. USD. La această dimensiune a pieţei interne (cca. 6300 mil. USD) ar trebui obţinut un volum la export de produse şi servicii, în special în domeniul aplicaţiilor şi software-ului, de minimum 3000 mil. USD (aproximativ egal cu 50%), în vederea acoperirii eforturilor care se fac pentru dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, precum şi în domeniul educaţiei şi formării de specialişti pentru a fi la nivelul cerinţelor din UE.

    3.4. Evaluarea potenţialului de export în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
    Domeniul TIC va trebui susţinut să atingă parametrii de performanţă corespunzători unui volum de export ridicat. În notaţia de la 1 la 10, aceşti parametri au, pentru România, comparativ cu alte ţări din diferite zone geografice, următoarele valori*):
──────────
    *) Internaţional Trade Center, Martie 2002, Bucharest, anexa 8 din volumul Information Technology - Country Profil Export Potenţial (România)
──────────


┌────┬─────────────────────┬───────┬────────┬─────┬────────┬────┬──────┬─────┐
│Nr. │  Ţara               │România│Bulgaria│Rusia│Finlanda│ USA│Koreea│Mexic│
│Crt.│  Parametrul         │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  1.│Avansul tehnologic   │   6   │    4   │  8  │    7   │ 10 │   8  │  7  │
│    │(capacitatea de C&D, │       │        │     │        │    │      │     │
│    │inovare, marketing şi│       │        │     │        │    │      │     │
│    │comercializare pentru│       │        │     │        │    │      │     │
│    │C&D)                 │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  2.│Mediul de afaceri    │   5   │    4   │  5  │    8   │  9 │   7  │  8  │
│    │(stabilitatea        │       │        │     │        │    │      │     │
│    │economică şi         │       │        │     │        │    │      │     │
│    │legislativă,         │       │        │     │        │    │      │     │
│    │transparenţa         │       │        │     │        │    │      │     │
│    │legislaţiei,         │       │        │     │        │    │      │     │
│    │infrastructura       │       │        │     │        │    │      │     │
│    │informaţională şi de │       │        │     │        │    │      │     │
│    │comunicaţii          │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  3.│Dreptul de           │   4   │    2   │  5  │    9   │  9 │   8  │  7  │
│    │proprietate          │       │        │     │        │    │      │     │
│    │intelectuală (nivel  │       │        │     │        │    │      │     │
│    │de protecţie,        │       │        │     │        │    │      │     │
│    │sancţiuni)           │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  4.│Deschiderea pieţei   │   8   │    8   │  5  │    6   │  7 │   5  │  7  │
│    │(barierele non-tarif │       │        │     │        │    │      │     │
│    │pentru produse şi    │       │        │     │        │    │      │     │
│    │servicii TIC din alte│       │        │     │        │    │      │     │
│    │ţări)                │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  5.│Pregătirea/          │   4   │    3   │  5  │    8   │ 10 │   5  │  5  │
│    │deschiderea pentru   │       │        │     │        │    │      │     │
│    │e-Business (legi     │       │        │     │        │    │      │     │
│    │privind semnătura    │       │        │     │        │    │      │     │
│    │digitală,            │       │        │     │        │    │      │     │
│    │certificarea şi      │       │        │     │        │    │      │     │
│    │autentificarea,      │       │        │     │        │    │      │     │
│    │securitatea          │       │        │     │        │    │      │     │
│    │informaţională)      │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  6.│Competitivitatea     │   5   │    4   │  5  │    9   │ 10 │   9  │  8  │
│    │naţională în domeniul│       │        │     │        │    │      │     │
│    │TIC (calitate, preţ, │       │        │     │        │    │      │     │
│    │timp de livrare,     │       │        │     │        │    │      │     │
│    │imagine pe piaţă -   │       │        │     │        │    │      │     │
│    │brand image)         │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  7.│Avantaje naţionale   │   7   │    6   │  5  │    8   │ 10 │   7  │  7  │
│    │specifice (cultură,  │       │        │     │        │    │      │     │
│    │creativitate, acces  │       │        │     │        │    │      │     │
│    │la capital, limbi    │       │        │     │        │    │      │     │
│    │străine folosite,    │       │        │     │        │    │      │     │
│    │acorduri cu OMC)     │       │        │     │        │    │      │     │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼─────┼────────┼────┼──────┼─────┤
│  8.│Indicele de          │   6   │    4   │  8  │    9   │ 10 │   9  │  8  │
│    │clasificare după     │       │        │     │        │    │      │     │
│    │potenţialul de export│       │        │     │        │    │      │     │
└────┴─────────────────────┴───────┴────────┴─────┴────────┴────┴──────┴─────┘
    1-4 capacitate redusă
    5-6 capacitate medie
    7-10 capacitate mare

    Se poate observa că principalii parametri care determină potenţialul de export sunt:
    1. Avansul tehnologic, obţinut prin efort de Cercetare/Dezvoltare propriu sau în alianţe cu parteneri strategici (exemplul Rusiei, Koreeii, Mexicului, Finlandei);
    2. Mediul de afaceri (exemplul Finlandei, Koreeii, Mexicului)
    3. Dreptul de proprietate (exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic)
    4. Pregătirea pentru e-business (exemplu: Finlanda)
    5. Competitivitatea naţională în TIC (exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic)
    6. Avantaje naţionale specifice (exemplu: Finlanda, România, Koreea, Mexic).

    CAP. 4
    ORIENTĂRI ŞI OPŢIUNI STRATEGICE ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI DE COMUNICAŢII ÎN ROMÂNIA

    Societatea Informaţională se bazează pe o abordare orientată către cetăţeni. Această abordare trebuie să asigure integrarea cunoaşterii şi experienţei cetăţenilor în acest proces, ca o forţă conducătoare către o nouă societate, bazată pe cunoaştere.
    Societatea Informaţională este bazată pe partajarea informaţiei şi participarea în condiţii egale a tuturor componentelor societăţii, Guvern, sector privat şi societate civilă. Contribuţia acestor componente este vitală în eforturile de a permite tuturor cetăţenilor să beneficieze de serviciile Societăţii Informaţionale.
    Definirea direcţiilor principale pentru strategia de dezvoltare a Societăţii Informaţionale are la bază următoarele cerinţe:
    ● Asigurarea accesului la informaţii şi la cunoaştere
    Indivizii şi organizaţiile trebuie să beneficieze de accesul la informaţie şi la cunoaştere, cu precădere în domeniul public. Informaţia trebuie să fie uşor accesibilă. Statul trebuie să extindă oportunităţile de furnizare a informaţiilor pentru toţi, prin crearea de conţinut digital.
    ● Dezvoltarea capacităţii umane prin educaţie, instruire şi formare
    Cetăţenii trebuie să aibă acces la dobândirea noilor abilităţi în scopul de a participa activ la Societatea Informaţională şi să beneficieze pe deplin de posibilităţile pe care aceasta le oferă. Aceste abilităţi vor fi obţinute în şcoala primară, generală şi în liceu, în cadrul formării la locul de muncă, dar pot fi obţinute şi prin educaţie continuă şi la distanţă.
    ● Dezvoltarea capacităţii naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniul TIC
    Politicile guvernamentale trebuie să susţină întărirea capacităţii de CD şi inovare în domeniul TIC, pentru a permite realizarea unor progrese semnificative pe plan naţional, ca şi creşterea capacităţii de integrare şi a competitivităţii pe plan internaţional în aceste domenii cu impact major în dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.
    ● Crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, inclusiv cadrul legal, de reglementări şi politici generale
    Pentru a maximiza beneficiile sociale şi economice ale Societăţii Informaţionale, Statul trebuie să creeze un mediu de încredere, transparent şi un cadru legal şi de reglementare ne-discreţionar, care să încurajeze inovaţia tehnologică şi competiţia, şi astfel să încurajeze investiţiile necesare, în principal din partea sectorului privat, pentru dezvoltarea infrastructurii şi a noilor servicii.
    ● Promovarea serviciului universal la un preţ accesibil
    O infrastructură dezvoltată în mod adecvat reprezintă o precondiţie pentru accesul sigur şi ieftin la informaţie, de către toate componentele societăţii. Îmbunătăţirea conectivităţii prezintă o importanţă specială şi este atât responsabilitatea sectorului privat cât şi a sectorului public, între care se pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunităţilor locale.
    ● Îmbunătăţirea securităţii informaţiei la nivel global şi a reţelelor de comunicaţii
    Societatea Informaţională presupune îmbunătăţirea potenţialului creativ al oamenilor şi a modului în care circulă informaţia. În acelaşi timp, sistemele globale de comunicaţii şi de informare pot fi utilizate şi în scopuri incompatibile cu cele pentru care au fost dezvoltate. Este necesar ca Statul să acţioneze hotărât pentru a preveni utilizarea rău-intenţionată a resurselor informaţionale şi a tehnologiilor.

    4.1. Obiective globale şi priorităţi
    Utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC) conduce la implicaţii profunde în viaţa social-economică şi la transformări fundamentale în modul de a realiza produsele şi serviciile, în comportamentul uman. Valorificarea superioară a acestor tehnologii poate asigura un progres economic-social ce caracterizează Societatea Informaţională, cu condiţia îndeplinirii unor obiective şi orientări de natură strategică şi prin politici adecvate stării societăţii în care trăim:
    1. Consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept prin participarea cetăţenilor la viaţa politică şi facilitarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi modernizarea administraţiei publice (e-government, e-administration);
    2. Dezvoltarea economiei de piaţă şi trecerea progresivă la noua economie, creşterea competitivităţii agenţilor economici şi crearea de noi locuri de muncă în sectoare de înaltă tehnologie prin dezvoltarea comerţului electronic, tele-lucrului, a unor noi metode de management a afacerilor, de management financiar şi a resurselor umane, integrarea capabilităţilor TIC în noi produse şi servicii, dezvoltarea sectorului TIC.
    3. Creşterea calităţii vieţii prin utilizarea noilor tehnologii în domenii precum: protecţia socială, asistenţa medicală, educaţie, protecţia mediului şi monitorizarea dezastrelor, siguranţa transporturilor etc. şi pe această cale integrarea în structurile euro-atlantice şi în Societatea Informaţională Globală.
    4. Consolidarea şi dezvoltarea unei ramuri a economiei naţionale care să asigure realizarea de produse şi servicii competitive pe piaţa internă şi externă, cerute de evoluţia lumii contemporane. O ramură a economiei bazată pe produse şi servicii care valorifică TIC pe piaţa internă şi, mai ales, la export, ar permite ocuparea resursei umane în activităţile caracterizate de eficienţă maximă, comparativ cu alte ramuri, prin faptul că produsele şi serviciile specifice SI conţin o cotă ridicată a valorii adăugate, asociată cu consumuri minime de resurse materiale şi de energie. O asemenea opţiune corespunde previziunilor privind evoluţia societăţii umane în secolul XXI, fiind susţinută de experienţa ultimilor zece ani în ţări de dimensiuni mici, cum sunt Irlanda, Finlanda sau Israelul.
    În ultimii ani au intervenit schimbări importante în evoluţia societăţii, cu un impact major asupra modului în care gândim, muncim, interacţionăm, petrecem timpul liber şi în mod special, asupra modului în care realizăm lucrurile şi serviciile. Schimbările majore care au impus acest impact şi care vor marca evoluţia societăţii în perspectiva noului mileniu sunt legate în principal de globalizarea competiţiei şi a pieţelor şi de progresele obţinute în domeniul TIC.
    În acest context ce defineşte Societatea Informaţională, asistăm la impunerea cunoaşterii ca un factor critic, determinant, al creşterii economice şi al standardului de viaţă, fapt susţinut prin consens în declaraţiile din ultimii ani ai OECD şi WB. Cunoaşterea acumulată în lume poate fi transformată în bunuri şi servicii de către cei care au acces la această cunoaştere prin noile TIC. De la o diviziune a lumii în raport cu accesul la cunoaştere şi la utilizarea noilor TIC ("global digital divide") se poate ajunge prin strategii adecvate, elaborate la nivel naţional şi global, la noi oportunităţi oferite dezvoltării societăţii la nivel planetar ("global digital opportunity"), aşa cum se arată la "The Okinawa Summit of the G7/G8", în iulie 2000. Cunoscutul dicton "cunoaşterea este putere" devine o realitate în condiţiile Societăţii Informaţionale şi a globalizării. Globalizarea şi noile TIC impun realizarea produselor şi serviciilor la nivelul standardelor existente pe piaţa externă/globală, în special pe piaţa internă a UE, în care aceste standarde sunt la nivelul cel mai ridicat.
    5. Realizarea produselor şi serviciilor inovative la acest nivel nu se poate asigura decât prin menţinerea şi dezvoltarea unei capacităţi de cercetare-dezvoltare-inovare susţinută de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri şi servicii. Conştientizarea acestei stări impune elaborarea unei strategii a dezvoltării economiei naţionale şi a unor sectoare viabile ale acesteia care să facă faţă competiţiei pe piaţa internă şi externă, mai ales a UE.
    Având exemplul ţărilor amintite mai sus (Irlanda, Israel, Finlanda), România trebuie să facă o opţiune fundamentală pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei care să realizeze produse şi servicii bazate pe TIC, cerute de Societatea Informaţională.

    4.2. Opţiuni strategice pentru dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
    Plecând de la poziţia actuală a României în statisticile privind Societatea Informaţională, realizate pentru ţările candidate la aderarea în UE, se impun opţiuni majore şi rapide, care să permită recuperarea rămânerilor în urmă şi obţinerea unei poziţii pe măsura potenţialului de care dispune ţara.
    4.2.1. Opţiuni în domeniul hardware
    În domeniul hardware este greu de conceput o dezvoltare altfel decât alături de un investitor strategic (dispunând de capital pentru echipamente, tehnologii avansate, piaţă) care să fie motivat, în primul rând printr-o prezenţă semnificativă pe piaţa internă, departe de a fi saturată. În acest domeniu pot fi alese unele nişe pe piaţa internă sau la export, pentru produse care pot fi menţinute prin cercetare-dezvoltare-inovare, la un nivel competitiv ridicat, pe durate medii-lungi.
    O altă opţiune în domeniul fabricaţiei ar fi aceea pentru o poziţie de furnizor pentru anumite componente şi subansamble, cu un nivel de competitivitate corespunzător, susţinut de asemenea prin activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare.
    În concluzie, pentru acest domeniu, se poate continua fabricaţia de asamblare, cu componente şi subansamble de import, pentru cerinţele pieţei interne şi, eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, însă cu o poziţie satisfăcătoare de subfurnizor pentru anumite componente şi subansamble.
    4.2.2. Opţiuni în domeniul software
    În domeniul software există un potenţial deosebit şi o perspectivă ce poate fi atinsă numai printr-o abordare realistă, pragmatică. Plecând şi de la evaluările unor experţi străini*) asupra stării acestui domeniu, se pot recomanda câteva căi de urmat, ţinând cont de piaţă (internă, externă) şi tipul activităţii cerute pentru a satisface cererea (activităţi de tipul serviciilor şi activităţi mai complexe care urmăresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de aplicaţie), în acest cadru se pot defini patru opţiuni:
──────────
    *)
    - Richard Heeks & Mihaiela Grundey: "România, Hardware and Software Industry", 1998, IDPM-UK
    - "România at the Cuting Edge of Information Technology", World Bank Groups, May 2000, Washington DC.
    - Oportunităţi şi limitări în dezvoltarea economiei Internet în România. Roland Berger Strategy Consultants, Oct. 2000.
──────────

    A. Servicii la cerere pentru piaţa internă
    B. Produse-program complexe pentru piaţa internă
    C. Servicii la cerere pentru piaţa externă
    D. Produse-program complexe pentru export
    Pe baza acestor opţiuni se pot defini mai multe strategii, cu scenarii posibile de realizare:
    1. O strategie orientată pe cererea pieţei interne, bazată pe opţiunile A şi B, care presupune înlăturarea unor bariere care se opun dezvoltării acestei orientări, cum ar fi:
    - costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o pregătire corespunzătoare a specialiştilor implicaţi (analişti şi proiectanţi de aplicaţii şi sisteme complexe, alături de programatori-codificatori), inclusiv a managementului de proiect;
    - preferinţa pentru software de import;
    - pirateria şi dimensiunea încă redusă a pieţei interne pentru produse program complexe;
    - insuficienta educare a consumatorilor în domeniul comerţului electronic;
    - absenţa unor informaţii de piaţă suficiente şi semnificative, care să permită planificarea şi realizarea, mai ales de produse program complexe.
    2. O strategie orientată pe export, bazată pe opţiunile C şi D, care poate fi benefică şi pieţei interne, însă cu necesitatea înlăturării unor bariere care se opun şi dezvoltării acestei orientări, cum ar fi:
    - asigurarea unei infrastructuri informaţionale naţionale la nivelul ţărilor dezvoltate;
    - asigurarea unor cercetări de piaţă şi a unor contacte cu parteneri externi;
    - dezvoltarea pieţei interne la nivelul cerinţelor pieţei externe;
    - susţinerea obţinerii unor profituri care să permită dezvoltarea mai rapidă, datorită intrării mai târziu pe piaţă (time-to-market întârziat faţă de competitori);
    - restructurarea pregătirii specialiştilor pentru activităţi presupuse de cele două opţiuni.
    În concluzie, pentru acest domeniu, se pot proiecta mai multe căi de urmat cu următoarea ordine de priorităţi:
    1. Consolidarea elaborării de Servicii la cerere pentru piaţa internă pentru acele servicii care sunt competitive pe piaţa internă;
    2. Trecerea la Export de servicii, în diferite formule, care să permită cunoaşterea pieţei şi acumularea de know-how;
    3. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru piaţa internă, ceea ce presupune consolidarea firmelor româneşti pe piaţa internă şi asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialişti în domeniu (analişti şi proiectanţi de aplicaţii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităţilor CD şi de inovare, în special la nivelul agenţilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice
    4. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru export, ceea ce presupune consolidarea firmelor româneşti pe piaţa externă şi asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialişti în domeniu (analişti şi proiectanţi de aplicaţii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităţilor CD şi de inovare, în special la nivelul agenţilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan internaţional, în special în nişe de piaţă care pot oferi avantaje competitive României;
    Se remarcă faptul că pentru primele trei căi prezentate (1,2,3), există o experienţă pozitivă în ţară, care trebuie stimulată şi generalizată, inclusiv prin crearea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice în domeniul software în marile oraşe şi centre universitare, pentru a valorifica şi stabiliza tânăra generaţie de specialişti, care se pot forma şi afirma în ţară.

    4.3. Scenarii privind dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
    Pe ansamblul celor două domenii prezentate, fabricaţia de echipamente şi software, din punctul de vedere al strategiei şi politicii guvernamentale există mai multe scenarii de sprijin, cu tot atâtea căi de urmat:
    - Scenariul cu acţiuni "în forţă", de tipul economiilor centralizate;
    - Scenariul cu acţiuni de urmărire pasivă ("laisser faire") a evoluţiei domeniilor considerate, care se poate numi al "statului minimal" (ca intervenţie);
    - Scenariul cu acţiuni promoţionale, de încurajare şi motivare prin mecanisme de piaţă a realizării obiectivelor urmărite, care se poate numi al "statului promoţional".
    Calea scenariului "în forţă" este de neconceput în cadrul noii orientări a ţării, iar calea scenariului "statului minimal" ar însemna o desconsiderare a interesului naţional, România urmând a face ceea ce nu au făcut economiile cele mai liberale, în USA, Japonia, UK, care au sprijinit începând cu anii '50-'60 domeniul TIC prin programe speciale şi fonduri pentru cercetarea-dezvoltarea universitară şi de firmă cu fonduri impresionante. Calea "statului minimal" ar însemna o rămânere în urmă inadmisibilă cu pierderea de timp la scară istorică. Se pune deci problema urmării unei căi a statului promoţional, care să valorifice la maximum ceea ce poate oferi statul şi piaţa într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
    Pentru a urma această cale, trebuie să se plece de la o evaluare corectă/obiectivă a stării indicatorilor ce definesc SI şi să se asigure la nivelul factorilor competenţi (Guvern, Parlament, Asociaţii profesionale şi patronale), intervenţii promoţionale pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei bazate pe TIC prin:
    ● asigurarea unei infrastructuri informaţionale naţionale la nivelul ţărilor dezvoltate
    ● stimularea investiţiilor în domeniul TIC;
    ● asigurarea pregătirii şi competenţelor cerute pentru opţiunile strategice din domeniul sofware-ului;
    ● stimularea cercetării - dezvoltării pentru a susţine exportul în domeniul TIC şi cooperarea internaţională;
    ● realizarea de studii de piaţă în domeniul TIC;
    ● acţiuni promoţionale pe piaţa externă şi încurajarea producţiei destinate exportului;
    ● asigurarea dreptului la proprietate intelectuală şi reducerea pirateriei software;
    ● sprijinirea firmelor autohtone de produse şi servicii TIC şi încurajarea parteneriatelor care să faciliteze transferul de tehnologie (know-how), inclusiv externalizarea anumitor servicii (outsourcing);
    ● asigurarea restructurării şi privatizării firmelor de stat din domeniul TIC şi crearea unor parcuri ştiinţifice şi tehnologice în domeniu;
    ● asigurarea cadrului legal şi al reglementărilor cerute de utilizarea TIC şi de dezvoltarea SI.
    În concluzie, se poate spune că trecerea de la "statul proprietar/autoritar" la "statul promoţional" trebuie să se facă direct, evitând faza intermediară a "statului minimal", care ar însemna pierderea unui timp preţios în consolidarea şi dezvoltarea unei ramuri a economiei care să realizeze produse şi servicii competitive în condiţiile globalizării, cerute de Societatea Informaţională.
    În aceste condiţii, urmărind şi natura intervenţiilor promoţionale prezentate mai sus, rezultă câteva orientări care, la rândul lor, generează acţiuni şi proiecte, cu responsabilităţi, resurse şi indicatori de urmărire şi evaluare, cu prioritate privind:
    ● dezvoltarea infrastructurii informaţionale într-un ritm accelerat, însă asociat cu realizarea condiţiilor de valorificare a infrastructurii prin servicii cu valoare adăugată care să motiveze investiţiile, mai ales dacă sunt de stat sau cu garanţii guvernamentale;
    ● completarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementări specifice domeniului TIC şi a impactului acestor tehnologii în dezvoltarea social-economică;
    ● stimulare cererii pe piaţa internă, din partea agenţilor economici, sectorului public (prin cerere agregată) şi la nivel de familie/persoană, în paralel cu încurajarea exportului şi pătrunderii pe piaţa externă, inclusiv în parteneriat cu firme de prestigiu care dispun de capital, tehnologii avansate şi piaţă;
    ● orientarea formării de specialişti pentru a permite implicarea într-un timp minim la realizarea de produse şi servicii specifice TIC, în partea superioară a ierarhiei valorii adăugate (fazele de specificare-concepţie-proiectare), scutind firmele româneşti de cheltuieli suplimentare şi pierdere de timp în raport cu competiţia, la livrarea de produse şi servicii pe piaţa internă şi la export.
    Pe acest fundal de sprijin şi condiţii favorabile promovării domeniului TIC, firmele pot adopta diferite strategii de dezvoltare:
    1. Realizarea de produse complexe, de un interes mai larg în utilizare, pe baza unor activităţi de cercetare-dezvoltare proprii şi în cadrul unor proiecte costisitoare, însă cu o valoare adăugată mare;
    2. Realizarea de produse şi servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, în urma analizei realizate împreună cu aceştia;
    3. Realizarea de produse prin generalizarea unor soluţii rezultate dintr-o experienţa anterioară, prin ceea ce s-ar numi "servicii transformate în produse", care satisfac o cerere curentă a unui client;
    4. Realizarea şi dezvoltarea de aplicaţii pe baza unor tehnologii şi orientări noi, a unei inovări ce rezultă dintr-o cercetare proprie sau valorificată de la instituţii de cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici, dacă cercetarea-dezvoltarea a fost susţinută de programe guvernamentale (de exemplu programul INFOSOC).
    Pe baza obiectivelor globale specifice evoluţiei societăţii moderne către o societate informaţională ca societate bazată pe cunoaştere, precum şi a opţiunilor strategice posibile a fi adoptate în România, se poate trece la definirea şi selectarea unor obiective prioritare, specifice/adaptate ţării noastre, susţinute de direcţii de acţiune, cu responsabilităţi, termene şi resurse necesare, cu un sistem adecvat de evaluare şi urmărire a obiectivelor propuse.

    CAP. 5
    OBIECTIVE PRIORITARE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE

    5.1. Consolidarea infrastructurii informaţionale naţionale şi a industriei TIC
    Consolidarea infrastructurii informaţionale naţionale, va urmări cu prioritate dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii la nivelul cerinţelor actuale.
    a) Furnizarea de servicii de comunicaţii pe scară largă
    Expansiunea economiei bazate pe cunoaştere are loc în contextul în care majoritatea ţărilor candidate la integrarea în UE nu au liberalizat încă sectorul de telecomunicaţii şi înaintea transpunerii şi implementării aquis-ului, nu numai pentru telecomunicaţii, ci şi pentru alte sectoare. Există o nevoie primară de a asigura tuturor cetăţenilor posibilitatea serviciilor de comunicaţii accesibile, aşa încât, info-excluderea să fie evitată. România trebuie să asigure tuturor cetăţenilor accesul la servicii de telecomunicaţii de bună calitate şi accesibile tuturor. Soluţia nu se va baza probabil numai pe reţele fixe, ci pe o varietate de tehnologii (fixe, mobile, cablu TV). În acest scop direcţiile de acţiune, pe termen scurt şi mediu sunt:


┌────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Nr. │             Acţiune                        │Responsabil/ │  Perioada   │
│crt.│                                            │Coordonator  │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.1 │Promovarea şi susţinerea unei pieţe deschise│Ministere de │Acţiune      │
│    │şi concurenţiale pentru servicii ale        │resort, ANRC,│continuă     │
│    │societăţii informaţionale şi de comunicaţii,│Sector privat│             │
│    │care să poată asigura prestaţii de calitate │             │             │
│    │la tarife avantajoase, coerente şi          │             │             │
│    │accesibile                                  │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.2 │Dezvoltarea de tehnologii şi servicii noi   │Ministere de │2001-2007    │
│    │ale societăţii informaţionale               │resort, ANRC,│             │
│    │                                            │Sector privat│             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.3 │Accelerarea şi liberalizarea completă a     │Ministere de │2001-2003    │
│    │sectorului de telecomunicaţii               │resort, ANRC,│             │
│    │                                            │Sector privat│             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.4 │Dezvoltarea accelerată a reţelei publice    │MCTI,        │2001-2004    │
│    │de telefonie, prin asigurarea unui ritm     │ANRC, Sector │             │
│    │anual de 500.000 noi abonaţi telefonici     │privat       │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.5 │Asigurarea serviciului universal de         │MCTI, ANRC,  │2002-2004    │
│    │telefonie, prin telefonizarea localităţilor │Sector privat│             │
│    │cu o populaţie de peste 1000 de locuitori   │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.6 │Asigurarea disponibilităţii serviciilor     │MCTI, ANRC,  │2001-2004    │
│    │telefonice de bază capabile să permită      │Sector privat│             │
│    │accesul la Internet                         │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.7 │Înfiinţarea de centre publice de acces      │MCTI, MAP,   │2002-2004    │
│    │la resurse Internet şi multimedia, având    │MEC, Sector  │             │
│    │în vedere şi zonele mai puţin favorizate    │privat       │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│a.8 │Înfiinţarea reţelei naţionale de            │MAP, MCTI,   │2002-2004    │
│    │infochioşcuri pentru a permite cetăţenilor  │Administraţia│             │
│    │care nu posedă la domiciliu calculator cu   │locală,      │             │
│    │conexiune Internet, accesul la resursele    │Sector privat│             │
│    │de informaţii şi servicii ale administraţiei│             │             │
│    │publice                                     │             │             │
└────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘

    b) Dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii TIC
    Opţiunea pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei în domeniul TIC trebuie să se bazeze pe avantajul concurenţial specific acestei ramuri pornind de la o realitate exprimată prin:
    1. Dezvoltarea sectorului IT din România care să fie competitiv pe piaţa externă. Se va pune accent pe dezvoltarea de produse complexe şi inovative, cu valoare adăugată mare;
    2. Alinierea pieţei interne la evoluţiile şi exigenţele pieţelor externe;
    3. Posibilitatea dotării cu factori de ordin general sau specializaţi care să asigure competitivitatea ramurii (infrastructuri, resurse umane cu specializări diferite, tehnologii noi, know-how, management de proiect, cercetare-dezvoltare-inovare etc.).
    În perspectiva pe termen mediu, consolidarea poziţiei României, ca partener credibil şi recunoscut pe o piaţă extrem de competitivă cum este cea din domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii de înaltă performanţă, depinde de capacitatea de realizare a unor progrese tehnologice semnificative în acest domeniu.
    În acest sens se impune dezvoltarea şi concentrarea potenţialului şi a infrastructurii de cercetare existente în domeniu, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, în vederea realizării de tehnologii, sisteme, instrumente, echipamente şi servicii competitive, care să facă faţă cerinţelor pe piaţa internă şi internaţională.


┌────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Nr. │             Acţiune                        │Responsabil/ │  Perioada   │
│crt.│                                            │Coordonator  │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.1 │Restructurarea întreprinderilor cu capital  │MIR MCTI,    │2001-2004    │
│    │de stat din domeniul TIC şi dezvoltarea de  │APAPS, MIMMC │             │
│    │întreprinderi noi                           │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.2 │Crearea parcurilor ştiinţifice şi           │MCTI, MIR,   │2001-2004    │
│    │tehnologice şi a incubatoarelor de          │MAP, MFP,    │             │
│    │afaceri/parcuri industriale                 │MEC, MDP,    │             │
│    │                                            │Sectorul     │             │
│    │                                            │privat       │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.3 │Elaborarea de politici de realizare a       │GPTI,        │2002-2003    │
│    │proiectelor la nivel naţional, pentru a     │Ministere    │             │
│    │dezvolta industria naţională de TIC         │de resort    │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.4 │Stimularea implementării sistemului de      │MCTI, MIR,   │2002-2005    │
│    │management al calităţii specifice           │MIMMC,       │             │
│    │sectorului TIC                              │Sector privat│             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.5 │Elaborarea politicilor fiscale şi a         │MCTI, MFP    │2001-2004    │
│    │legislaţiei pentru susţinerea dezvoltării   │             │             │
│    │sectorului TIC                              │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.6 │Stabilirea unui portofoliu de proiecte de   │MDP, MCTI,   │2002-2004    │
│    │investiţii prioritare din domeniul TIC sau  │MAP, MEC     │             │
│    │cu componente TIC pentru care se va urmări  │             │             │
│    │atragerea de investitori semnificativi      │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.7 │Stimularea realizării de parteneriate       │MCTI, MAP,   │2001-2004    │
│    │strategice pentru proiecte naţionale în     │Agenţia      │             │
│    │domeniul SI                                 │Română pentru│             │
│    │                                            │Investitori  │             │
│    │                                            │Străini      │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.8 │Restructurarea pregătirii resurselor umane  │MEC, MCTI    │2002-2004    │
│    │din domeniul TIC la toate nivelurile.       │             │             │
├────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┤
│     Dezvoltarea activităţilor de CD şi de inovare în domeniul TIC           │
├────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┤
│Nr. │             Acţiune                        │Responsabil/ │  Perioada   │
│crt.│                                            │Coordonator  │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.9 │Dezvoltarea programelor CDI naţionale care  │MEC, MCTI    │2002-2004    │
│    │susţin dezvoltarea Societăţii               │             │             │
│    │Informaţionale                              │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.10│Dezvoltarea centrelor de cercetare          │MEC, MCTI    │2002-2004    │
│    │performante, a centrelor virtuale, a        │             │             │
│    │reţelelor de cercetare şi a celor de        │             │             │
│    │servicii ştiinţifice şi tehnologice, din    │             │             │
│    │domeniul TIC                                │             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.11│Stimularea activităţilor CD proprii ale     │MEC, MCTI,   │2002-2004    │
│    │agenţilor economici din domeniul TIC        │MIR          │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.12│Dezvoltarea capacităţii de difuzare,        │MEC, MCTI    │2002-2004    │
│    │aplicare şi utilizare a tehnologiilor       │             │             │
│    │informaţionale evoluate la agenţii economici│             │             │
├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│b.13│Dezvoltarea parteneriatelor şi a colaborării│MEC, MCTI    │2002-2004    │
│    │ştiinţifice şi tehnologice pe plan          │             │             │
│    │internaţional în domeniul TIC; participarea │             │             │
│    │la programele internaţionale CDI specifice  │             │             │
│    │domeniului TIC (PCVI/ICT, colaborări        │             │             │
│    │bilaterale, etc.)                           │             │             │
└────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘

    5.2. Asigurarea accesului pe scară largă la serviciile Internet
    c) Asigurarea accesului rapid şi ieftin la Internet
    În contextul Societăţii Informaţionale, cetăţenii, instituţiile private sau de stat, organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale trebuie să aibă acces la reţele de comunicaţii moderne şi la servicii disponibile prin aceste reţele. Strategia pentru trecerea la noua economie şi implementarea Societăţii Informaţionale are în vedere introducerea noilor tehnologii TIC şi crearea cadrului legislativ, care să încurajeze competiţia şi să aibă ca efect reducerea preţurilor, creşterea vitezei de acces la serviciile Internet şi aplicaţii multimedia.


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│                 Acţiune                   │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.1 │Crearea unui cadru concurenţial pentru     │MCTI, ANRC,       │ 2001-2004│
│    │furnizarea serviciilor de acces la Internet│Sector privat     │          │
│    │care să ducă la reduceri semnificative     │                  │          │
│    │de preţuri                                 │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.2 │Introducerea şi asigurarea competiţiei în  │MCTI, ANRC,       │ 2002-2004│
│    │reţelele locale de acces                   │Sector privat     │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.3 │Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii │MCTI, ANRC,       │ 2002-2007│
│    │de date, voce şi imagini la mare viteză,   │Operatori         │          │
│    │ca suport pentru realizarea Societăţii     │publici de        │          │
│    │Informaţionale                             │servicii de       │          │
│    │                                           │transport de date,│          │
│    │                                           │Furnizori de      │          │
│    │                                           │conţinut          │          │
│    │                                           │informaţional     │          │
│    │                                           │şi servicii       │          │
│    │                                           │Internet,         │          │
│    │                                           │Asociaţiile       │          │
│    │                                           │profesionale      │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.4 │Realizarea de proiecte pilot în zonele     │MCTI, MAP, MFP,   │ 2002-2007│
│    │izolate geografic pentru a asigura         │MEC               │          │
│    │accesul la informaţie                      │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.5 │Creşterea performanţelor tehnice a         │MCTI, MIR,        │ 2002-2007│
│    │produselor româneşti şi asigurarea         │Furnizori de      │          │
│    │securităţii sistemelor de comunicaţii      │conţinut          │          │
│    │de date                                    │informaţional     │          │
│    │                                           │şi servicii       │          │
│    │                                           │Internet,         │          │
│    │                                           │Asociaţiile       │          │
│    │                                           │profesionale      │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.6 │Realizarea unui proiect pilot de           │MCTI, MEC, Sector │ 2002-2004│
│    │experimentare IPv6                         │privat            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.7 │Crearea unui cadru concurenţial pentru     │MCTI, Operatorii  │ 2002-2004│
│    │furnizarea de linii închiriate care să     │publici de        │          │
│    │ducă la reduceri semnificative de preţuri  │servicii de       │          │
│    │                                           │transport de      │          │
│    │                                           │date, ANRC        │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.8 │Introducerea serviciilor de televiziune    │MCTI, ANRC,       │ 2002-2010│
│    │digitală, incluzând capabilităţi de        │Sectorul privat   │          │
│    │Internet                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.9 │Promovarea interoperabilităţii şi          │MCTI, MAP ANRC,   │ 2002-2004│
│    │standardizării infrastructurii de transport│Sector privat     │          │
│    │de informaţii                              │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│c.10│Dezvoltarea reţelelor alternative de       │Ministere de      │ 2001-2007│
│    │comunicaţii - interconectarea lor pentru   │resort, Sector    │          │
│    │transmisii de date                         │privat            │          │
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

    d) Dezvoltarea reţelelor de mare viteză pentru cercetare şi educaţie
    Obiectivul primordial pentru dezvoltarea reţelelor pentru cercetare şi educaţie constă în realizarea unei infrastructuri performanţe de comunicaţii de date care să permită participarea unui număr mare de specialişti din institute de cercetare şi studenţi din universităţi, la schimbul internaţional de informaţii, la dezvoltarea de aplicaţii şi servicii noi, programe noi de cercetare în concordanţă cu Programele Uniunii Europene.
    Se va pune accent pe utilizarea noilor tehnologii pentru comunicaţii de date care să asigure calitatea accesului la servicii electronice şi să răspundă cerinţelor de trafic constant pentru aplicaţii de tip multimedia.


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│                Acţiune                    │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.1 │Lansarea de programe de cercetare, vizând  │MEC, MCTI, MAP    │ 2001-2004│
│    │tehnologiile Societăţii Informaţionale     │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.2 │Participarea la reţelele de cercetare,     │MEC, MCTI         │ 2002-2004│
│    │laboratoare/echipe virtuale, institute     │                  │          │
│    │virtuale                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.3 │Realizarea de reţele metropolitane pe      │MEC, MCTI, MAP    │ 2002-2007│
│    │fibră optică în marile oraşe, pentru       │Academia Română,  │          │
│    │conectarea institutelor de cercetare şi    │Sector privat     │          │
│    │învăţământ superior la reţeaua naţională de│                  │          │
│    │cercetare-dezvoltare, învăţământ şi mediul │                  │          │
│    │academic                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.4 │Realizarea infrastructurii de              │MEC, MCTI, MAP,   │ 2002-2007│
│    │comunicaţii necesare pentru creşterea      │Academia Română,  │          │
│    │performantelor reţelei naţionale de        │Sector privat     │          │
│    │cercetare-dezvoltare şi educaţie şi        │                  │          │
│    │conectarea acesteia la reţelele europene   │                  │          │
│    │de acelaşi profil                          │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.5 │Creşterea performanţelor Reţelei naţionale │MEC               │ 2002-2004│
│    │de cercetare-dezvoltare şi educaţie pentru │                  │          │
│    │realizarea de echipe virtuale (GRID)       │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.6 │Subprogram de suport tehnologic pentru     │MIMMC, MEC        │ 2002-2004│
│    │activităţi de înaltă tehnologie în IMM-uri │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.7 │Crearea unei reţele de laboratoare de      │MEC, Sector       │ 2002-2004│
│    │cercetare în domeniul TIC                  │privat            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.8 │Înfiinţarea de centre virtuale de suport   │MEC, MIMMC, MCTI, │ 2002-2004│
│    │tehnologic pentru IMM-uri, accesibile prin │Sector privat     │          │
│    │Internet                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.9 │Crearea unei baze de date a cercetării     │MEC               │ 2002-2003│
│    │româneşti                                  │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.10│Promovarea introducerii TI în instituţii   │MEC, MCTI, MCC,   │ 2002-2007│
│    │publice, instituţii de educaţie, cercetare │MAP, Administraţia│          │
│    │şi cultură                                 │locală            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.11│Crearea reţelelor de campus universitar,   │MEC               │ 2002-2007│
│    │capabile de comunicare multimedia şi       │                  │          │
│    │integrarea unei reţele de campus româneşti │                  │          │
│    │performanţe în campusul virtual european   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│d.12│Crearea reţelei informatice naţionale      │MCTI, MAP, MAP    │ 2002-2005│
│    │educaţionale a administraţiei  publice,    │                  │          │
│    │capabilă de comunicare multimedia          │                  │          │
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

    5.3. Educarea şi pregătirea resurselor umane pentru Societatea Informaţională
    e) Educaţia şi instruirea tineretului pentru Societatea Informaţională
    Unul dintre obiectivele cele mai importante îl constituie conectarea tuturor şcolilor la Internet. Toate clasele din şcoli trebuie să aibă acces la Internet, să existe un număr suficient de mare de calculatoare multimedia, conexiuni de mare viteza software adecvat.


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│                 Acţiune                   │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.1 │Introducerea sistemului de educaţie asista-│MEC, MCTI,        │ 2002-2010│
│    │tă de calculator în învăţământul preuniver-│Sectorul privat   │          │
│    │sitar şi conectarea la standarde educaţio- │                  │          │
│    │nale moderne bazate pe TI                  │                  │          │
│    │Asigurarea accesului tuturor profesorilor  │                  │          │
│    │şi elevilor din toate şcolile la resursele │                  │          │
│    │TI prin dotarea cu laboratoare informatiza-│                  │          │
│    │te la cheie, dotate cu calculatoare, server│                  │          │
│    │local, echipamente de comunicaţie şi Inter-│                  │          │
│    │net, software educaţional bazat pe multi-  │                  │          │
│    │media                                      │                  │          │
│    │Dotarea liceelor din România în prima parte│                  │          │
│    │a anului 2003                              │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.2 │Asigurarea disponibilităţii serviciilor şi │MEC, MCTI,        │ 2002-2004│
│    │a resurselor educaţionale pe Internet,     │Sectorul privat   │          │
│    │precum şi a platformelor e-learning pentru │                  │          │
│    │profesori, elevi şi părinţi (de exemplu:   │                  │          │
│    │accesul copiilor defavorizaţi, accesul la  │                  │          │
│    │patrimoniul cultural digitizat, materiale  │                  │          │
│    │didactice multimedia în mai multe limbi,   │                  │          │
│    │selectarea celor mai bune practici)        │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.3 │Participarea la programele Uniunii Europene│MEC, MCTI,        │ 2003-2007│
│    │referitoare la educaţie, instruire, cultură│Sectorul privat   │          │
│    │şi Societatea Informaţională               │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.4 │Instruirea tuturor cadrelor didactice şi   │MEC,              │ 2002-2007│
│    │adaptarea programelor şcolare pentru       │Sectorul privat   │          │
│    │profesori, în scopul utilizării noilor     │                  │          │
│    │tehnologii TIC pentru dezvoltarea metodelor│                  │          │
│    │de predare inovatoare şi practice          │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.5 │Adaptarea programelor şcolare prin integra-│MEC               │ 2002-2004│
│    │rea noilor metode de învătare bazate pe    │                  │          │
│    │tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.  │                  │          │
│    │Normarea modului în care se foloseşte      │                  │          │
│    │tehnologia informaţiei în învăţământ       │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.6 │Realizarea proiectelor pilot, a schimburi- │MEC, MCTI, MIE,   │ 2002-2007│
│    │lor de practici şi coordonarea eforturilor │Sectorul privat   │          │
│    │de cercetare prin participarea la progra-  │                  │          │
│    │mele Uniunii Europene privind SI şi        │                  │          │
│    │educaţia                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.7 │Stimularea dezvoltării de aplicaţii şi     │MEC               │ 2002-2010│
│    │materiale educaţionale electronice pentru  │                  │          │
│    │învăţământul preuniversitar. Crearea unei  │                  │          │
│    │pieţe a produselor educaţionale electro-   │                  │          │
│    │nice, încurajarea concursurilor de creaţie │                  │          │
│    │între elevi                                │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.8 │Introducerea managementului informatizat la│MEC               │ 2002-2007│
│    │nivel naţional în sistemul educaţional.    │                  │          │
│    │Dotarea elevilor cu "smart-carduri" şi     │                  │          │
│    │realizarea schimbului automat de informa-  │                  │          │
│    │ţii între instituţiile care le acordă      │                  │          │
│    │facilităţi (MEC, SNCFR, MI)                │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.9 │Asigurarea accesului tinerilor funcţionari │MAP, INA          │ 2002-2005│
│    │publici la resurse educaţionale pe Internet│                  │          │
│    │şi la platforme de e-learning              │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│e.10│Dezvoltarea culturii manageriale în rândul │MIMMC             │ 2002-2006│
│    │conducătorilor IMM şi angajaţilor acestora │                  │          │
│    │cu privire la utilizarea tehnologiei       │                  │          │
│    │informaţiei ca instrument de promovare a   │                  │          │
│    │afacerilor                                 │                  │          │
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

    f) Munca în economia bazată pe cunoaştere
    Populaţia activă trebuie să acumuleze cunoştinţe de tehnologia informaţiei pentru a se adapta schimbărilor ce apar în cerinţele de forţă de muncă.
    Se vor iniţia acţiuni largi pentru a asigura permanent cursuri de TI pentru forţa de muncă, acordând o atenţie deosebită recalificării şomerilor. Eforturile pentru calificarea forţei de muncă trebuie să fie combinate cu un cadru de condiţii de modernizare a organizării muncii, în special pentru încurajarea "muncii la distanţă".


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│               Acţiune                     │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│f.1 │Dezvoltarea posibilităţii de a dobândi     │MEC,              │ 2002-2010│
│    │cunoştinţe în domeniul tehnologiei         │Sectorul privat   │          │
│    │informaţiei prin sistemul de învăţare      │                  │          │
│    │continuă                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│f.2 │Creşterea semnificativă a numărului        │MMSS,             │ 2002-2010│
│    │centrelor de instruire şi a cursurilor     │Sectorul privat   │          │
│    │în domeniul IT                             │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│f.3 │Asigurarea condiţiilor pentru              │MMSS,             │ 2002-2010│
│    │perfecţionarea organizării muncii prin     │Sectorul privat   │          │
│    │muncă la distanţă, muncă în regim de       │                  │          │
│    │program redus, cu acordul partenerilor     │                  │          │
│    │sociali                                    │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│f.4 │Promovarea unei reţele de centre de        │MEC, MMSS,        │ 2002-2010│
│    │învăţare şi instruire pentru instruirea    │Sectorul privat   │          │
│    │şi de formare continuă a absolvenţilor în  │                  │          │
│    │domeniul tehnologiei informaţiei şi        │                  │          │
│    │comunicaţiilor                             │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│f.5 │Crearea de puncte de acces la Internet     │MAP, MCTI,        │ 2002-2010│
│    │în locuri publice şi/sau înfiinţarea       │Sectorul privat   │          │
│    │la nivelul comunităţilor a centrelor       │                  │          │
│    │multifuncţionale şi multimedia, prin care  │                  │          │
│    │să se asigure accesul la Internet şi la    │                  │          │
│    │facilităţile necesare lucrului cu          │                  │          │
│    │calculatorul                               │                  │          │
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

g) Crearea condiţiilor pentru utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice Societăţii Informaţionale
Utilizarea pe scară largă a TIC conduce la eliminarea distanţelor; poate distribui mai echitabil resursele cunoaşterii şi poate genera noi servicii pentru cetăţenii cu nevoi speciale, într-o modalitate pro-activă şi mult mai flexibilă. Accesibilitatea la informaţie şi servicii on-line este o precondiţie pentru asigurarea trecerii la o Societate Informaţională deschisă tuturor. Este de asemenea necesară obţinerea mai multor informaţii în ceea ce priveşte "info-excluderea", pe baza colectării de date, a tendinţelor demografice, a situaţiei socio-economice, precum şi a drepturilor persoanelor cu invalidităţi şi a accesului acestora la tehnologii de asistenţă.


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│                Acţiune                    │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│g-1 │Întreprinderea de acţiuni vizând adoptarea │MCTI, MIE, MAP,   │ 2002-2010│
│    │standardelor de accesibilitate a produselor│Sectorul privat,  │          │
│    │de tehnologia informaţiei ("Design for     │Organisme de      │          │
│    │all"), în special pentru îmbunătăţirea     │standardizare     │          │
│    │gradului de utilizare a forţei de muncă şi │                  │          │
│    │integrarea socială a persoanelor           │                  │          │
│    │handicapate sau cu nevoi speciale          │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│g-2 │Revizuirea legislaţiei şi a standardelor   │MCTI, MIE, MJ,    │ 2003-2004│
│    │relevante, în scopul de a se asigura       │MAP, Organisme de │          │
│    │conformitatea cu principiul accesibilităţii│standardizare     │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│g-3 │Adoptarea liniilor directoare privind      │MCTI, MAP, MIP    │ 2002-2003│
│    │website-urile publice din cadrul           │                  │          │
│    │Iniţiativei de Accesibilitate la Web       │                  │          │
│    │(WAI - Web Accesibility Iniţiative)        │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│g-4 │Asigurarea înfiinţării şi conectării în    │MCTI, MEC, MAP,   │ 2002-2004│
│    │reţea a centrelor naţionale de excelenţă   │MIMMC,            │          │
│    │de tip "Design for all"                    │Sectorul privat   │          │
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

    5.4. Stimularea realizării şi utilizării serviciilor specifice Societăţii Informaţionale
    h) Accelerarea comerţului electronic
    În România, reforma economică, creşterea investiţiilor străine, dezvoltarea rapidă a pieţelor orientate către Europa, precum şi puternicele interconexiuni cu companiile din UE, oferă oportunităţi de modernizare şi avansare rapidă în special în domeniul tranzacţiilor electronice. Dezvoltarea infrastructurii şi a asigurării accesului la mijloacele de comunicaţie la preţuri acceptabile, cât şi politicile de susţinere a IMM pot duce la o dezvoltare rapidă şi la creşterea semnificativă a cererii.
    Pentru accelerarea comerţului electronic sunt necesare câteva condiţii adecvate:
    - utilizarea sistemelor de plată securizate,
    - o bună logistică de distribuţie,
    - aplicarea semnăturii electronice,
    - creşterea încrederii agenţilor economici şi a consumatorilor în acest nou tip de comerţ.
    Se va urmări crearea tuturor acestor condiţii pentru a atinge nivelul de dezvoltare corespunzător al comerţului electronic.


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│                 Acţiune                   │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.1 │Definitivarea şi adoptarea cadrului de     │MCTI, MAP, alte   │ 2001-2003│
│    │reglementări şi a cadrului instituţional   │ministere de      │          │
│    │specific comerţului electronic în          │resort,           │          │
│    │concordanţă cu acquis-ul comunitar şi cu   │Sectorul privat   │          │
│    │reglementările UE (Semnătura electronică,  │                  │          │
│    │comerţul electronic..)                     │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.2 │Propunerea de facilităţi pentru încurajarea│MCTI, MFP,        │ 2002-2007│
│    │investiţiilor agenţilor economici în       │Sectorul privat   │          │
│    │mijloace TIC şi adoptarea comerţului       │                  │          │
│    │electronic                                 │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.3 │Organizarea de acţiuni de promovare a      │MCTI, MIMMC,      │ 2001-2004│
│    │comerţului electronic; sprijinirea IMM     │Sector privat     │          │
│    │pentru construirea şi întreţinerea unui    │                  │          │
│    │portal (site web) pentru promovarea        │                  │          │
│    │economiei digitale (e-business, e-commerce)│                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.4 │Extinderea şi perfecţionarea sistemului de │MFP, Asociaţia    │ 2002-2007│
│    │plăţi electronice în sistemul              │Naţională a       │          │
│    │financiar-bancar                           │Băncilor, MCTI    │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.5 │Stabilirea cadrului de reglementări pentru │MCTI, MI, MJ, OPC,│ 2002-2004│
│    │prevenire fraudelor şi a accesului         │Sectorul privat   │          │
│    │neautorizat la informaţii                  │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.6 │Utilizarea comerţului electronic în        │MCTI, MFP,        │    2001 -│
│    │achiziţiile publice                        │celelalte         │   proiect│
│    │                                           │ministere şi      │     pilot│
│    │                                           │instituţii        │ 2002-2004│
│    │                                           │din adminis-      │ generali-│
│    │                                           │traţia            │      zare│
│    │                                           │publică           │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.7 │Continuarea susţinerii la nivel            │GPTI              │      2001│
│    │guvernamental a proiectelor pilot de comerţ│                  │ (proiecte│
│    │electronic şi a generalizării acestora     │                  │    pilot)│
│    │(Piaţa virtuală, e-achiziţii publice,      │                  │ 2002-2005│
│    │Reţeaua Naţională de Servicii Informatiza- │                  │(generali-│
│    │te, soluţie B2B pentru servicii vamale,    │                  │     zare)│
│    │Cyber Center, etc)                         │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.8 │Realizarea, la nivelul unor comunităţi lo- │MAP,MCTI, MI,     │ 2002-2004│
│    │cale de până la 20000 de locuitori, de pro-│MSF, MMSS,        │          │
│    │iecte pilot pentru introducerea Cărţii     │CNASS,            │          │
│    │Electronice de Identitate, care conţine    │Administraţia     │          │
│    │şi semnătură digitală                      │locală            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.9 │Introducerea la nivel naţional a Cărţii    │MAP, MCTI, MI,    │ 2002-2007│
│    │Electronice de Identitate                  │MSF, MMSS,        │          │
│    │                                           │CNASS,            │          │
│    │                                           │Administraţia     │          │
│    │                                           │locală            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│h.10│Stimularea IMM-urilor pentru realizarea    │MIMMC             │ 2002-2006│
│    │de pagini Web în scopul prezentării        │                  │          │
│    │activităţilor şi a produselor promovate    │                  │          │
│    │la export                                  │                  │          │
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

    i) Guvernarea electronică, acces electronic la serviciile publice
    "e-Government" reprezintă oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Asigurarea disponibilităţii informaţiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână este una dintre priorităţile Guvernului României. "Site"-urile ministeriale vor facilita accesul direct la informaţii publice sau la angajaţii diferitelor departamente.
    Oferirea de servicii publice în format electronic reprezintă o alternativă mai eficientă şi mai ieftină, care permite Guvernului să fie mai aproape de cetăţeni şi să-şi adapteze serviciile conform cerinţelor acestora.
    Strategia de trecere la "e-government" include o combinaţie a următoarelor elemente:
    ● Încurajarea competiţiei pe piaţa de telecomunicaţii;
    ● Reforma şi modernizarea administraţiei centrale şi locale prin metodele tehnologiei informaţiei şi prin aplicarea strategiei sectoriale "e-Administraţie" şi a principiilor de e-business. Realizarea achiziţiilor publice în format electronic;
    ● Atragerea investiţiilor în domeniul "e-government" şi promovarea parteneriatului public-privat.
    e-Government este alcătuit din patru mari componente:
    I. interacţiunea dintre Guvern/Administraţie şi Cetăţean (G2C)
    II. interacţiunea dintre Guvern/Administraţie şi mediul de afaceri(G2B)
    III. interacţiunea dintre Guvern/Administraţie şi angajaţii acestora (G2E)
    IV. interacţiunea dintre diferite instituţii ale Guvernului şi Administraţiei Publice (G2G).
    Pentru a funcţiona eficient, "guvernarea electronică" necesită o infrastructură de comunicaţii adecvată, precum şi asigurarea securităţii necesare furnizării de servicii publice în format electronic. Eficacitatea "guvernării electronice" va fi determinată de încrederea cetăţenilor şi a mediului de afaceri în utilizarea Tehnologiei Informaţiei. "e-Government" se bazează pe interoperabilitatea dintre sisteme şi eficientizarea costurilor datorită reutilizării componentelor şi practicilor.
    În luna februarie 2001, Comunitatea Europeană a propus o lista de 12 servicii publice ce trebuie să fie incluse în serviciile oferite cetăţenilor prin intermediul mijloacelor electronice.
    Furnizarea acestor servicii în format electronic se poate face pe diferite niveluri de complexitate:
    Nivelul 1 - Informare: furnizarea informaţiilor despre serviciile publice;
    Nivelul 2 - Interacţiune uni-direcţională: descărcarea de formulare de pe Internet;
    Nivelul 3 - Interacţiune bi-direcţională: procesarea formelor, inclusiv autentificare;
    Nivelul 4 - Tranzacţii: transmiterea informaţiilor, luarea deciziilor şi a livrării (inclusiv efectuarea plăţilor prin mijloace electronice).
    I) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei şi cetăţeni (G2C)
    e-Government oferă o alternativă cetăţenilor la modul clasic de interacţiune, în sensul că aceştia pot alege unde şi când să acceseze serviciile publice care le sunt destinate.
    Cetăţenii doresc ca în procesul de interacţiune electronică cu Guvernul, uşurinţa şi adaptabilitatea serviciilor publice să fie însoţite de protecţia datelor cu caracter personal. Ei doresc să poată avea încredere în noua manieră de a interacţiona cu Administraţia.
    Lista serviciilor publice de bază propuse de către Comunitatea Europeană pentru a face parte din serviciile oferite prin intermediul mijloacelor electronice, în cadrul "e-government", este următoarea:
    ● taxele pe venit: declaraţie, notificare;
    ● servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul oficiilor de muncă;
    ● contribuţii la securitatea socială (facilităţi acordate şomerilor, deduceri pentru copii, costuri medicale, burse pentru studenţi);
    ● documente personale (paşaport şi licenţe pentru conducătorii auto);
    ● înmatricularea maşinilor;
    ● cereri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie;
    ● declaraţii către poliţie;
    ● biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor, instrumentelor de căutare);
    ● registrele de stare civilă;
    ● înscriere la universităţi/facultăţi;
    ● anunţarea schimbării de domiciliu;
    ● servicii legate de sănătate (sfaturi interactive referitoare la disponibilitatea serviciilor în diferite spitale, programări la vizita medicală);
    Interacţiunea dintre Guvern şi cetăţean are loc atât la nivel central, cât şi local şi necesită realizarea interacţiunii electronice dintre cetăţean şi instituţiile guvernamentale centrale şi locale.
    Pentru eficientizarea interacţiunii dintre cetăţean şi administraţia publică locală, a fost aprobată prin H.G. nr. 1007/4.10.2001, strategia "e-Administraţie" privind informatizarea administraţiei publice, care este parte a componenţei "G2C" din "e-government".
    Strategia e-Administraţie are ca obiective principale:
    ● creşterea eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale;
    ● informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetăţenii, fapt ce implică integrarea serviciilor prestate de administraţia publică;
    ● asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii informaţionale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice.
    şi are în componenţa sa următoarele acţiuni principale:
    ● realizarea reţelei naţionale a administraţiei publice;
    ● realizarea reţelei extranet a administraţiilor publice locale;
    ● realizarea de portaluri de informare pentru cetăţeni;
    ● realizarea de portaluri de servicii pentru cetăţeni;
    ● integrarea registrelor de stare civilă;
    ● realizarea registrului de proprietate;
    ● introducerea cărţii electronice de identitate(I.D. card);
    ● introducerea semnăturii digitale;
    ● managementul fluxului de documente;
    ● instruirea funcţionarilor publici.
    Acţiunile cuprinse în strategia e-Administraţie sunt prezentate în formă detaliată în Anexa 1.
    II) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei (G2G)
    "e-Government" presupune utilizarea unui standard pentru schimbul de informaţii, prin intermediul căruia utilizatorii pot crea şi partaja documente ce rulează pe orice reţea locală sau extinsă, ajutând instituţiile guvernamentale să integreze aplicaţiile caracterizate de o mare diversitate tehnologică. Pentru implementarea cu succes a "e-government" este necesară definirea unei arhitecturi coerente de aplicaţii şi a unui set pre-definit de servicii generice şi instrumente pentru dezvoltarea, implementarea şi administrarea ulterioară a aplicaţiilor. Această arhitectură trebuie actualizată pentru a asigura corespondenţa cu cerinţele utilizatorilor şi cu noile tehnologii care apar.
    Trecerea la accesibilitatea serviciilor publice prin Internet şi tehnologia Web necesită introducerea unor tehnologii noi precum smart-cardurile, semnătura digitală şi certificatele electronice, formulare electronice etc. Pentru a face acest lucru posibil, este necesară o infrastructură sigură şi modernă pentru efectuarea de tranzacţii electronice.
    III) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei şi angajaţii acestora (G2E)
    În calitate de angajator, Guvernul îşi va îmbunătăţi eficienţa managementului intern, va putea reduce costurile administrative şi va putea determina apariţia unei noi culturi "e-government" prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea şi tranzacţiile pe care le are cu angajaţii săi, funcţionarii publici. Fiecare instituţie guvernamentală va realiza în cadrul portalului său o componentă "internă", dedicată doar angajaţilor acestora. Această componentă va conţine informaţii referitoare la statutul, atribuţiile, structura şi forma de organizare a fiecărei instituţii guvernamentale.
    Fiecare funcţionar public va putea accesa informaţii despre fişa postului sau, condiţiile aferente, precum şi posibilităţile de dezvoltare a carierei profesionale. Prin intermediul acestei componente se va realiza şi instruirea continuă, în format electronic, a angajaţilor din instituţiile guvernamentale.
    IV) Interacţiunea dintre instituţiile Guvernului/Administraţiei şi mediul de afaceri (G2B)
    Pentru realizarea interacţiunii electronice dintre Guvern şi mediul de afaceri, Comunitatea Europeană a propus un set de servicii publice de bază, care trebuie să fie oferite mediului de afaceri şi prin intermediul mijloacelor electronice.
    Aceste servicii publice de bază sunt:
    ● Contribuţia socială a angajaţilor;
    ● taxe ale întreprinderilor: declaraţie, notificare;
    ● TVA: declarare, notificare;
    ● Înmatricularea unei noi întreprinderi;
    ● Transmiterea de date către oficiile de statistică;
    ● Declaraţii vamale;
    ● Permise legate de mediu;
    ● Achiziţii publice ("e-procurement");
    Furnizarea în format electronic a serviciilor publice mai sus menţionate se va face conform cadrului pe patru nivele propus de către Comunitatea Europeană.
    Pentru atingerea obiectivelor mai sus menţionate şi implementarea celor patru componente ale e-government, este necesară realizarea următoarelor acţiuni:


┌────┬───────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                           │Responsabil/      │Perioada  │
│crt.│                  Acţiune                  │Coordonator       │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.1 │Realizarea infrastructurii necesare        │MAP, MCTI,        │2003 (adm.│
│    │pentru informatizarea administraţiei       │SGG, Sector       │ centrală)│
│    │publice: realizarea reţelei extranet       │privat            │ 2002-2003│
│    │guvernamentale care să interconecteze      │                  │  (reţeaua│
│    │organismele administraţiei centrale        │                  │naţională)│
│    │şi locale, cu asigurarea interoperabilită- │                  │          │
│    │ţii reţelelor judeţene cu reţeaua unică a  │                  │          │
│    │administraţiei centrale                    │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.2 │Realizarea de portaluri de informaţii      │MAP  MJ           │      2002│
│    │la nivelul administraţiei centrale,        │MCTI,             │ (Portalul│
│    │susţinute prin acţiuni de creare prealabilă│MEC,celelalte     │     Legal│
│    │a arhivelor şi bazelor de date relevante   │ministere         │     Unic,│
│    │pentru cetăţeni şi agenţi economici şi de  │                  │  Portalul│
│    │reglementări privind modul de creare şi    │                  │ educaţio-│
│    │exploatare a portalurilor administraţiei   │                  │  nal SEI)│
│    │centrale. Un prim portal va fi cel al      │                  │          │
│    │reglementărilor juridice                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.3 │Dezvoltarea sistemului de Web-site-uri     │MAP, MCTI,        │ 2002-2004│
│    │interactive la nivelul administraţiei      │celelalte         │          │
│    │centrale                                   │ministere         │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.4 │Realizarea de portaluri de servicii:       │MAP, MFP, MMSS,   │ 2002-2004│
│    │pentru cetăţeni şi pentru agenţii          │MCTI, celelalte   │          │
│    │economici, bazate pe semnătura             │ministere         │          │
│    │electronică şi carduri electronice de      │                  │          │
│    │identificare a utilizatorilor              │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.5 │Implementarea unui sistem de "Ghişee       │MCTI, MAP,        │ 2001-2007│
│    │electronice de informare" în spaţii        │Asociaţii         │          │
│    │publice furnizând informaţii privind:      │profesionale      │          │
│    │legislaţia, manifestările culturale        │                  │          │
│    │locale, starea mediului, etc.              │                  │          │
│    │- proiect pilot                            │                  │      2001│
│    │- extinderea în toate localităţile cu      │                  │          │
│    │peste 20.000 de locuitori                  │                  │ 2002-2007│
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.6 │Informatizarea serviciilor                 │MAP,              │ 2002-2004│
│    │administraţiilor publice locale şi         │administraţia     │          │
│    │conectarea acestora la reţelele regionale  │publică locală    │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.7 │Integrarea registrelor de stare civilă:    │MAP,              │ 2002-2004│
│    │servicii de certificare, crearea şi        │administraţia     │          │
│    │administrarea indexului înregistrărilor    │publică locală    │          │
│    │de stare civilă, crearea serviciului de    │                  │          │
│    │notificare a evenimentelor de stare civilă │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.8 │Crearea şi administrarea Registrelor de    │MAP, MFP,         │ 2003-2004│
│    │Proprietate şi a serviciilor aferente către│administraţia     │          │
│    │cetăţeni, agenţi economici, tehnicieni,    │publică locală    │          │
│    │specialişti, finanţişti şi notari prin     │                  │          │
│    │schimburi interactive de date între        │                  │          │
│    │registrele de proprietate şi administra-   │                  │          │
│    │ţiile locale (municipalităţi)              │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.9 │Asigurarea coerenţei informaţionale a      │MCTI, MAP, MI,    │ 2002-2004│
│    │registrelor de interes naţional (unicitatea│MFP, MJ, Oficiul  │          │
│    │codificării şi a identificării entităţilor │Naţional de       │          │
│    │componente, a canalelor de colectare şi    │Cadastru,         │          │
│    │actualizare a informaţiei, definirea       │celelalte         │          │
│    │interconexiunilor informaţionale şi a      │ministere         │          │
│    │modurilor de validare a acestora, reguli   │                  │          │
│    │unitare de acces şi securitate)            │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.10│Promovarea semnăturii digitale în          │MAP, MCTI,        │ 2002-2003│
│    │serviciile administraţiei publice          │celelalte         │          │
│    │                                           │ministere,        │          │
│    │                                           │administraţia     │          │
│    │                                           │locală            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.11│Experimentarea şi generalizarea cărţii     │MAP,              │ 2003-2004│
│    │electronice de identitate (ID card)        │administraţia     │          │
│    │                                           │locală            │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.12│Introducerea managementului informatizat   │MAP, celelalte    │ 2002-2007│
│    │al documentelor în instituţiile            │ministere,        │          │
│    │administraţiei publice centrale şi locale  │administraţia     │          │
│    │(judeţe şi oraşe mari) şi integrarea       │locală din mari   │          │
│    │acestor sisteme                            │judeţe şi         │          │
│    │                                           │municipii         │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.13│Pregătirea, lansarea şi extinderea         │MCTI              │ 2001-2004│
│    │sistemului de achiziţii publice            │                  │          │
│    │electronice (e-procurement)                │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.14│Instruirea funcţionarilor publici pentru   │MAP, MCTI,        │ 2002-2004│
│    │utilizarea eficientă a noilor tehnologii   │administraţia     │          │
│    │inclusiv prin forme de instruire la        │publică,          │          │
│    │distanţă                                   │laboratoare de    │          │
│    │                                           │instruire         │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.15│Asigurarea pentru structurile              │MAP Celelalte     │ 2002-2004│
│    │administraţiei publice a numărului optim   │ministere         │          │
│    │de specialişti în tehnologia informaţiei,  │Administraţia     │          │
│    │conform standardelor europene              │publică locală    │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.16│Organizarea de cursuri de specializare     │MAP, MCTI, MIMMC, │ 2002-2004│
│    │pentru managerii de infrastructura TIC,    │Sector privat     │          │
│    │personalul de înregistrare a documentelor  │                  │          │
│    │şi personalul de la ghişeele de lucru cu   │                  │          │
│    │publicul                                   │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.17│Elaborarea cadrului legislativ pentru      │MCTI, MJ, MAP, MI │ 2003-2004│
│    │concesionarea organizării şi accesării     │                  │          │
│    │bazelor de date publice                    │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.18│Continuarea susţinerii la nivel guverna-   │GPTI, MCTI,       │      2001│
│    │mental a proiectelor de e-government,      │Ministere de      │ (proiecte│
│    │cu respectarea recomandărilor UEV          │resort            │    pilot)│
│    │                                           │                  │ 2004-2005│
│    │                                           │                  │(generali-│
│    │                                           │                  │     zare)│
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.19│Identificarea şi evaluarea site-urilor     │MCTI,MAP,         │ 2002-2003│
│    │web şi a interfeţelor electronice existente│MIP               │          │
│    │la nivelul instituţiilor guvernamentale    │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.20│Definirea şi adoptarea unui standard de    │MCTI, MAP, MIP,   │ 2002-2003│
│    │construire a interfeţelor electronice cu   │                  │          │
│    │publicul, existente la nivelul instituţii- │                  │          │
│    │lor guvernamentale                         │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.21│Crearea unui portal guvernamental          │MCTI, DAIS,       │ 2002-2004│
│    │central care să permită interacţiunea      │MAP               │          │
│    │cu instituţiile guvernamentale             │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.22│Definirea unui standard de                 │MCTI, MAP, MIP,   │ 2002-2003│
│    │interoperabilitate pentru schimbul de      │MI                │          │
│    │informaţii între instituţiile publice      │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.23│Proiectarea şi implementarea de sisteme    │MCTI, MAP, MI     │ 2002-2005│
│    │informatice pentru asigurarea celor 12     │                  │          │
│    │servicii publice de bază în format         │                  │          │
│    │electronic pentru cetăţeni                 │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.24│Proiectarea şi implementarea de sisteme    │MCTI, MFP,        │ 2002-2005│
│    │informatice pentru asigurarea celor 8      │                  │          │
│    │servicii publice de bază în format         │                  │          │
│    │electronic pentru mediul de afaceri        │                  │          │
├────┼───────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│i.25│Implementarea de centre de apel            │MCTI, MAP, MIP    │ 2003-2005│
└────┴───────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘

j) Servicii medicale bazate pe TIC
Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor on-line în vederea creşterii disponibilităţii informaţiilor de calitate despre sănătate printre cetăţeni va duce la creşterea ponderii medicinei preventive, reducând substanţial pe termen lung costurile sociale şi administrative ale diagnosticării şi tratamentului. Mai mult, medicina preventivă impune, ca atât cetăţenii, cât şi profesioniştii din domeniu, să aibă acces la informaţii medicale de calitate, uşor disponibile prin Internet. Prin urmare, principalele criterii de calitate pentru dezvoltarea site-urilor web naţionale vor trebui adaptate pentru noi implementări de site-uri cu informaţie medicală.


┌────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                         │Responsabil/        │Perioada  │
│crt.│               Acţiune                   │Coordonator         │          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│j.1 │Informatizarea sistemului Casei Naţionale│MSF, CNAS,          │ 2002-2006│
│    │de Asigurări de Sănătate                 │C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.│          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│j.2 │Informatizarea domeniului sanitar, a     │MSF                 │ 2002-2006│
│    │Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi a  │                    │          │
│    │unităţilor direct subordonate acestuia   │                    │          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│j.3 │Realizarea reţelei Extranet a instituţii-│MSF, CNAS,          │          │
│    │lor sanitare prin acces la reţelele de   │instituţii sanitare,│          │
│    │mare viteză:                             │C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.│          │
│    │- conectarea spitalelor şi clinicilor    │                    │          │
│    │universitare,                            │                    │ 2002-2006│
│    │- conectarea spitalelor de urgenţă din   │                    │          │
│    │municipii,                               │                    │      2003│
│    │- conectarea celorlalte spitale şi       │                    │ 2002-2004│
│    │policlinici orăşeneşti,                  │                    │          │
│    │- conectarea centrelor comunale de       │                    │          │
│    │sănătate                                 │                    │ 2000-2007│
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│j.4 │Dezvoltarea unor noi servicii de sănătate│MSF, Instituţii     │ 2001-2004│
│    │asistate de calculator; folosirea        │sanitare, sectorul  │          │
│    │cartelelor inteligente în asistenţă      │privat, unităţi     │          │
│    │medicală                                 │de cercetare,       │          │
│    │                                         │C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.│          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│j.5 │Realizarea indexului serviciilor medicale│MSF, Instituţii     │ 2001-2004│
│    │şi a furnizorilor de servicii (spitale,  │sanitare, sectorul  │          │
│    │policlinici, laboratoare, servicii de    │privat, unităţi de  │          │
│    │urgenţă, farmacii, medici de familie,    │cercetare,          │          │
│    │etc.)                                    │C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.│          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│j.6 │Dezvoltarea de web-site-uri cu informaţii│MSF, CNAS,          │ 2002-2004│
│    │de medicină preventivă şi educaţie       │instituţii sanitare,│          │
│    │sanitară, cu respectarea criteriilor de  │unităţi de          │          │
│    │calitate stabilite de UE şi integrarea   │cercetare,          │          │
│    │în circuitul internaţional               │C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.│          │
└────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────┴──────────┘

    k) Stimularea creării şi diseminării informaţiilor şi cunoştinţelor cu mijloace electronice
    Pentru România, preluarea noilor tehnologii IT în mediile şi instituţiile culturale (biblioteci, muzee, arhive de patrimoniu cultural) în vederea creării de conţinut nou, transpunerea în format electronic a informaţiei şi a materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masă şi dezvoltarea noilor servicii au o importanţă deosebită. Mai mult, disponibilitatea serviciilor de informare de înaltă calitate oferite de operatorii publici şi privaţi, vor permite tuturor cetăţenilor să fie bine informaţi despre oportunităţile de piaţă, despre dezvoltările culturale locale, naţionale sau europene, sau despre evenimentele artistice. Industria de conţinut poate beneficia direct de această bogăţie, transformând-o în valoare economică, în acelaşi timp cu generarea unor multiple beneficii, contribuind direct la integrarea României în circuitul de valori culturale europene şi internaţionale.
    România va asigura aceste cerinţe prin: îmbunătăţirea şi extinderea accesului la informaţiile din sectorul public, creşterea producţiei de conţinut într-un mediu multicultural, creşterea dinamicii pieţei de conţinut digital, cu respectarea reglementărilor privind protecţia dreptului de autor.


┌────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────┐
│Nr. │                                         │Responsabil/        │ Perioada │
│crt.│               Acţiune                   │Coordonator         │          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│k.1 │Digitizarea colecţiilor de fonduri       │MCC, MEC, Academia  │ 2002-2006│
│    │culturale din biblioteci, arhive, muzee  │Română,             │          │
│    │şi asigurarea accesului larg la acestea: │Sectorul privat     │          │
│    │- conectarea Bibliotecilor Universitare  │                    │          │
│    │la reţeaua Internet de mare viteză;      │                    │          │
│    │- realizarea de pagini web pentru biblio-│                    │          │
│    │teci, muzee, teatre şi alte unităţi de   │                    │          │
│    │cultură;                                 │                    │          │
│    │- conectarea bibliotecilor şi muzeelor   │                    │          │
│    │din municipii la reţeaua Internet;       │                    │          │
│    │- conectarea celorlalte biblioteci şi    │                    │          │
│    │muzee                                    │                    │          │
│    │- conectarea teatrelor şi a celorlalte   │                    │          │
│    │unităţi de cultură                       │                    │          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│k.2 │Intensificarea cooperării dintre         │MC, MEC, MCTI,      │ 2002-2006│
│    │instituţiile educativ-culturale şi       │Asociaţii           │          │
│    │industria de conţinut                    │profesionale        │          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│k.3 │Dezvoltarea şi generalizarea proiectelor │MCC, MCTI           │ 2001-2006│
│    │pilot guvernamentale destinate disemină- │                    │          │
│    │rii informaţiei culturale şi facilitarea │                    │          │
│    │accesului la cultură şi instituţiile     │                    │          │
│    │culturale                                │                    │          │
├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┤
│k.4 │Crearea unei culturi a informaţiei prin  │MCC, MEC, MCTI,     │ 2001-2004│
│    │conştientizarea mediilor culturale asupra│Academia            │          │
│    │avantajelor folosirii tehnologiilor      │Română              │          │
│    │Societăţii Informaţionale                │                    │          │
└────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────┴──────────┘

    l) Sisteme inteligente de transport
    Sistemul inteligent de transport începe să fie recunoscut ca o nouă opţiune pentru operarea şi managementul reţelelor de transport. Implementarea sistemului inteligent de transport şi a serviciilor pentru toate tipurile de transport va contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea eficienţei şi siguranţei traficului, ca şi a protecţiei mediului înconjurător.
    România admite faptul că sistemele inteligente de transport pot fi luate în considerare numai alături de modernizarea infrastructurilor existente sau de crearea unei noi infrastructuri, dar nu ca o etapă separată. Dezvoltarea unor planuri şi strategii naţionale realiste, pe termen lung, pentru implementarea serviciilor inteligente de transport va fi avută în vedere în perspectivă.
    Acţiuni avute în vedere:
    ● analiza traficului pe principalele artere de circulaţie,
    ● sisteme de informare în timp real asupra traficului,
    ● eliberarea automată a certificatelor de transport,
    ● introducerea sistemului hărţilor GPS,
    ● utilizarea tehnologiei GIS în transporturi.
    m) Controlul mediului înconjurător (Mediul înconjurător on-line)
    Una dintre cele mai importante acţiuni pe plan mondial o reprezintă protecţia mediului înconjurător. Standardele scăzute privind obligaţiile anterioare, precum şi absenţa protecţiei mediului înconjurător vor necesita strategii ferme pe termen lung.
    Pe de altă parte, integrarea ţării noastre în UE presupune implementarea şi respectarea legislaţiei UE privind protecţia mediului înconjurător.
    Ţările candidate şi UE ratifică în prezent o serie de acorduri privind participarea acestora la European Environment Agency (EEA) şi la European Environment Information and Observatory Network (EIONET). Calitatea de membru în EEA este benefică atât pentru ţările candidate, cât şi pentru ţările membre UE. România recunoaşte importanta dezvoltării reţelei on-line EIONET pentru monitorizarea şi acumularea datelor despre mediu.
    În baza Legii nr. 622 din 07 noiembrie 2001, pentru ratificarea actului final al negocierilor dintre Guvernul României şi Comunitatea Europeană de adoptare a Acordului privind participarea României la Agenţia Europeană de mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (EIONET) adoptat la Brussels la 9 octombrie 2000, România participă cu drepturi depline la Agenţia europeană de mediu şi la Reţeaua Europeană de informare şi observare a mediului (EIONET), în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1210/90, modificată prin regulamentul Consiliului (CEE) numărul 933/99 şi este asociată la Activităţile Comitetului ştiinţific al Agenţiei Europene de mediu, până când România va deveni membră a Uniunii Europene.

    5.5. Securizarea reţelelor, antifraudă TIC şi promovarea cartelelor inteligente
    n) securizarea reţelelor de calculatoare
    Trebuie avute în vedere cu prioritate două aspecte legate de securitatea reţelelor:
    1. integritatea reţelelor: disponibilitatea acestora;
    2. caracterul privat: dreptul individual de a controla, influenţa şi gestiona informaţiile referitoare la propria persoană, care pot fi memorate şi stocate, precum şi accesul la aceste date.
    Modelul de securitate presupune măsuri legate de securitatea fizică şi măsuri legate de securitatea logică a sistemului:
    ● securitatea fizică, sau nivelul exterior al modelului de securitate şi care presupune: salvările pe copii de rezervă a datelor, siguranţa păstrării suporţilor de salvare, protejarea echipamentelor informatice la furt, prevenirea accesului la echipamente a personalului neautorizat etc;
    ● securitatea logică, sau nivelul care asigură controlul accesului la resursele şi serviciile sistemului, presupune:
    ● securitatea accesului: la sistem, la cont, drepturile de acces;
    ● securitatea serviciilor: controlul şi drepturile.
    Cerinţele de securitate ale reţelelor au la bază analiza vulnerabilităţilor, evaluarea ameninţărilor şi analiza riscurilor. Definirea politicii de securitate va răspunde la următoarele întrebări:
    1. Care sunt ameninţările ce trebuiesc eliminate şi care se pot tolera?
    2. Care sunt resursele ce trebuiesc protejate şi la ce nivel?
    3. Cu ce mijloace poate fi implementată securitatea?
    4. Care este preţul măsurilor de securitate care poate fi acceptat?
    o) Planificarea securităţii sistemelor de telecomunicaţii
    Asigurarea securităţii unui sistem presupune ansamblul măsurilor tehnice şi non-tehnice menite să dezvolte managementul şi administrarea sistemelor informatice. Planificarea securităţii sistemelor de telecomunicaţii presupune parcurgerea următoarelor etape:
    a) Planificarea cerinţelor de securitate: confidenţialitatea, integritatea datelor, disponibilitatea, controlul şi auditul; personalizarea acestei planificări în funcţie de domeniul strict de aplicabilitate: în mediul bancar, sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, diplomatic, guvernamental sau universitar.
    b) Evidenţierea riscurilor este pasul preliminar în proiectarea arhitecturii securităţii sistemelor.
    c) Analiza raportului cost - beneficii, prin care se asociază fiecărui risc identificat, un cost în cazul producerii şi un cost al măsurilor luate pentru prevenirea sa.
    d) Stabilirea politicilor de securitate: definirea politicii generale, standarde şi recomandări.
    p) Comerţ electronic şi cartele inteligente
    Securitatea sistemelor informatice va fi privită sub cele trei aspecte de bază:
    1. confidenţialitatea - care se referă la protecţia informaţiilor faţă de pătrunderea neautorizată în reţea;
    2. integritatea - care se referă la păstrarea conţinutului exact şi complet al datelor;
    3. accesibilitatea - care se referă la accesul utilizatorilor la informaţii şi servicii de importanta vitală.
    Elaborarea de soluţii care sa asigure securizarea în mediul Internet, va avea în vedere următoarele componente:
    ● securitatea conexiunii reţelei VPN la reţeaua Internet prin criptare şi tunelare;
    ● securizarea perimetrului prin firewall-uri;
    ● securizarea monitorizării prin detecţia intruşilor, scanare perimetru;
    ● identificarea prin autentificare şi certificare digitală;
    ● managementul securităţii, prin elaborarea unor politici eficiente de securitate.
    Un alt aspect important care va fi perfecţionat este modul de abordare al infracţiunilor de tipul fraudelor electronice în legătură cu semnătura electronică, cartelele inteligente, hackingul, răspândirea de viruşi informatici, comerţul electronic, protecţia datelor personale, pirateria informatică, etc.
    În vederea creşterii încrederii populaţiei în utilizarea serviciilor informatice, România va acorda o mare atenţie asigurării securităţii aplicaţiilor în reţele, prin utilizarea cartelelor inteligente, atât în sectorul public, cât şi privat.


┌────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────┐
│Nr. │                                        │  Responsabil/     │Perioada │
│crt.│        Acţiune                         │  Coordonator      │         │
├────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────┤
│ Evaluarea securităţii sistemelor informatice la nivel de instituţie, la   │
│ nivel naţional, sau regional                                              │
├────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────┤
│p.1 │Promovarea auditării sistemelor         │MCTI, MAP,         │2002-2010│
│    │informatice, care să conţină:           │Instituţii din     │         │
│    │- definirea profilurilor de securitate  │Sistemul Naţional  │         │
│    │- analize la atac şi penetrare din      │de Apărare         │         │
│    │exterior                                │                   │         │
│    │- analize de securitate din interior    │                   │         │
├────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────┤
│ Acţiuni antifraudă pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii         │
│ electronice                                                               │
├────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────┤
│p.2 │Implementarea politicilor de securizare │MCTI, MI, MJ       │2002-2010│
│    │împotriva atacurilor de tip hacker      │                   │         │
│    │cracker şi prevederea de  măsuri de     │                   │         │
│    │restaurare a sistemului informatic      │                   │         │
│    │afectat; măsuri legislative pentru      │                   │         │
│    │sancţionarea şi pedepsirea criminalită- │                   │         │
│    │ţii electronice de tip hacker cracker.  │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.3 │Dezvoltarea de programe antivirus       │Institute de       │2002-2010│
│    │specializate pentru contracararea şi    │cercetare,         │         │
│    │prevenirea atacurilor cu viruşi asupra  │Industria de       │         │
│    │reţelelor de calculatoare, portal de    │software           │         │
│    │securitate informatică.                 │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.4 │Promovarea de măsuri pentru             │MCTI, MJ,          │2002-2010│
│    │combaterea criminalităţii electronice   │Instituţii din     │         │
│    │                                        │Sistemul           │         │
│    │                                        │Naţional de        │         │
│    │                                        │Apărare            │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.5 │Implementarea de programe de            │MCTI,              │2002-2010│
│    │combatere a atacurilor în reţelele de   │Instituţii din     │         │
│    │telecomunicaţii mobile şi fixe.         │Sistemul           │         │
│    │                                        │Naţional de        │         │
│    │                                        │Apărare,           │         │
│    │                                        │Sectorul privat    │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.6 │Securizarea sistemelor de plăţi         │MCTI, MFP,         │2002-2010│
│    │electronice: asigurarea vitezei,        │Sector bancar      │         │
│    │caracterului privat şi confidenţial,    │                   │         │
│    │descentralizarea şi internaţionalizarea │                   │         │
│    │acestora:                               │                   │         │
│    │- transferul electronic de fonduri      │                   │         │
│    │- banii electronici                     │                   │         │
│    │- "e-cash"                              │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.7 │Promovarea cartelelor inteligente "smart│MSF,CNAS,          │2002-2006│
│    │card" pentru securizarea accesului      │MCTI, MFP,         │         │
│    │electronic la servicii medicale, la     │Asociaţia          │         │
│    │plăţi electronice, acces mobil Internet,│Naţională a        │         │
│    │servicii de transport public, telefoane │Băncilor           │         │
│    │publice                                 │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.8 │Promovarea cărţilor electronice de      │MSF,CNAS, MCTI,    │2002-2006│
│    │identitate,tip "smart card", ca element │MFP, Asociaţia     │         │
│    │de autentificare şi acces la servicii   │Naţională a        │         │
│    │publice (ex.: serviciile administraţiei │Băncilor           │         │
│    │publice, servicii de asigurări sociale) │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.9 │Promovarea cardurilor pentru plata      │MCTI, MFP, MMSS    │2001-2004│
│    │electronică a salariilor funcţionarilor │                   │         │
│    │publici şi încasarea electronică a      │                   │         │
│    │impozitelor şi taxelor                  │                   │         │
├────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────┤
│Conceptul modern al politicilor de securitate informatică                  │
├────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────┤
│p.10│Elaborarea de analize privind tipurile  │MCTI, INSSE, MI,   │2002-2010│
│    │de atacuri la securitatea sistemelor    │Sectorul privat    │         │
│    │informatice; clasificarea tipurilor de  │                   │         │
│    │atacuri; adoptarea de măsuri pentru     │                   │         │
│    │evitarea, contracararea efectelor si    │                   │         │
│    │înlăturarea consecinţelor datorate      │                   │         │
│    │diferitelor tipuri de atacuri           │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.11│Determinarea gradului de vulnerabilitate│MCTI, Instituţii   │2002-2010│
│    │a reţelelor, evaluarea ameninţărilor    │din Sistemul       │         │
│    │la securitatea sistemului şi dezvoltarea│Naţional de        │         │
│    │mijloacelor de protecţie                │Apărare            │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.12│Promovarea unui management modern al    │MCTI, sector       │2002-2010│
│    │riscurilor de securitate pentru reţele  │privat             │         │
│    │IT&C şi recuperarea din dezastre        │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.13│Realizarea de programe pentru           │Institute de       │2002-2010│
│    │implementarea politicilor de securitate │cercetare,         │         │
│    │la nivel local, regional şi naţional    │Sectorul privat    │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.14│Introducerea tehnologiilor de securizare│MCTI, MAP,         │2002-2010│
│    │şi criptare în administraţia publică    │Prefecturi,        │         │
│    │centrală şi locală                      │Primării           │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.15│Promovarea şi susţinerea securităţii    │MCTI,              │2002-2010│
│    │serviciilor Internet: protocoale,       │Sector privat      │         │
│    │arhitectura securităţii, securitatea    │                   │         │
│    │serviciilor, servere de autentificare,  │                   │         │
│    │securitatea poştei electronice,         │                   │         │
│    │securitatea www                         │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.16│Dezvoltarea de sisteme de securizare    │MCTI, MAP,         │2002-2010│
│    │la nivel de comunicaţii prin criptarea  │Instituţii din     │         │
│    │datelor care circulă în reţelele locale │Sistemul Naţional  │         │
│    │şi reţeaua naţională, precum şi accesul │de Apărare,        │         │
│    │la noduri pe bază de liste de acces     │sector privat      │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.17│Elaborare şi adaptarea unor politici    │MCTI, MI, MJ,      │2002-2010│
│    │de securitate a sistemelor privind      │Sector privat      │         │
│    │accesul la sistemele informatice        │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.18│Dezvoltarea de parteneriate cu          │MCTI, MI,          │2002-2010│
│    │organismele şi instituţiile             │MJ, Instituţii     │         │
│    │internaţionale implicate în prevenirea  │din Sistemul       │         │
│    │şi combaterea evenimentelor de fraudă   │Naţional de        │         │
│    │şi criminalitate informatică            │Apărare            │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.19│Elaborarea de politici de securitate    │MCTI, MIR,         │2002-2010│
│    │pentru reţelele marilor companii        │Instituţii din     │         │
│    │private şi publice în scopul prevenirii │Sistemul Naţional  │         │
│    │scurgerilor de informaţii personale:    │de Apărare,        │         │
│    │companii de asigurări, operatori de     │Sector privat      │         │
│    │telefonie fixă şi mobilă, operatori     │                   │         │
│    │TV, furnizori Internet etc.             │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.20│Reglementarea regimului de securitate   │MCTI, MI, MJ       │2002-2010│
│    │al arhivelor electronice                │                   │         │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│p.21│Dezvoltarea programelor educaţionale    │MCTI, MEC, MAP,    │2002-2010│
│    │de pregătire a specialiştilor în        │Sectorul privat    │         │
│    │domeniul securizării sistemelor         │                   │         │
│    │informatice                             │                   │         │
└────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────┘

    CAP. 6
    CADRUL LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL

    6.1. Cadrul legal
    Un obiectiv important al Strategiei este transpunerea şi implementarea Aquis-ului comunitar referitor la Societatea Informaţională. De asemenea se vor adopta toate reglementările necesare dezvoltării pieţei de TIC şi încurajării iniţiativei private în domeniu.
    Până în prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat progrese în implementarea aquis-ului comunitar. Astfel, s-au elaborat şi aprobat un număr de acte normative, care reprezintă transpunerea directivelor şi deciziilor, care trebuie implementate. România a acceptat Protocolul nr. 4 la Acordul general pentru comerţul cu servicii, prin care se adoptă liberalizarea serviciilor şi reţelelor de telecomunicaţii, inclusiv un calendar de implementare pentru acest proces. Există un număr mare de servicii care sunt deja liberalizate, cum ar fi transmisiunile de date şi furnizarea de servicii Internet, serviciile cu valoare adăugată, telefonia mobilă celulară, instalarea şi operarea reţelelor de cabloviziune etc. Ultimele restricţii, cu privire la telefonia vocală şi la furnizarea de circuite închiriate vor fi ridicate începând cu 01 ianuarie 2003, moment în care se va consemna liberalizarea completă a pieţei serviciilor şi reţelelor de telecomunicaţii.
    În anii 2001-2002 s-au adoptat o serie de acte normative menite să liberalizeze şi să impulsioneze dezvoltarea unui sector TIC robust şi eficient, cât şi pentru dezvoltarea serviciilor specifice SI în beneficiul cetăţenilor. S-a urmărit realizarea următoarelor obiective:

    1. Reglementarea, dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de comunicaţii:
    ● O.U.G. nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor;
    ● O.G. nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora;
    ● Legea nr. 527/2002 privind aprobarea OG nr. 34/2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora;
    ● O.G. nr. 18/2002 privind funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

    2. Dezvoltarea comerţului electronic conform:
    ● Legea nr. 455/18.07.2001 privind semnătura electronică, bazată pe Directiva nr. 1199/93/EC;
    ● Normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
    ● Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, bazată pe Directivele 90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC şi 2000/31/EC;
    ● Normele metodologice pentru aplicarea legii comerţului electronic.
    În elaborarea acestor acte normative s-a urmărit concordanţa cu Directivele Europene din domeniul Societăţii Informaţionale. S-au stabilit standarde, s-au clarificat conceptele de produse şi servicii, furnizori şi clienţi, procese de achiziţie în contextul Societăţii Informaţionale, şi s-a abordat problematica protecţiei datelor personale şi a protecţiei consumatorului, facilitându-se introducerea şi utilizarea semnăturii electronice şi dezvoltarea comerţului electronic. De asemenea, s-a ţinut cont de condiţiile de securitate ale tuturor proceselor şi sistemelor implicate.
    Se va încuraja şi se va susţine crearea unui cod de conduită în comerţul electronic.
    Acest cod trebuie armonizat cu iniţiativele europene din domeniu pentru a contribui la creşterea încrederii cetăţenilor şi mediului de afaceri în utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.

    3. Servicii pentru cetăţeni şi mediul de afaceri
    Pentru dezvoltarea şi generalizarea unor aplicaţii care să contribuie la perfecţionarea şi simplificarea relaţiilor cetăţenilor şi agenţilor economici cu administraţia publică, s-au elaborat următoarele legi:
    ● Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea OG nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice;
    ● Legea nr. 291/2002 pentru aprobarea OG nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale;
    ● O.G. nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţilor electronice de identitate;
    ● Normele metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 69/2002 (proiect)

    4. Crearea unei Societăţi Informaţionale mai sigure.
    Noile tehnologii informatice au propriile vulnerabilităţi, cu consecinţe economice şi sociale importante, în concordanţă cu iniţiativele europene, se impune adoptarea unor măsuri compatibile de combatere a infracţiunilor digitale. S-au adoptat următoarele acte normative:
    ● Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. În elaborarea acestei legi s-au avut în vedere prevederile Directivelor europene 95/46/EC şi 97/66/EC.
    ● Legea nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor. S-au reglementat probleme ca: interceptarea mesajelor transmise, regimul jurnalelor (înregistrarea traficului Internet), gradul de anonimat al accesului on-line.
    Pentru asigurarea securităţii sistemelor şi serviciilor specifice societăţii informaţionale, se află în faza de proiect Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, care implementează convenţia cu privire la criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, în noiembrie 2001.
    În perspectivă se va aborda şi problematica conţinutului cu caracter nelegal, în acest sens se are în vedere elaborarea unor acte normative care să trateze aceste aspecte şi să le reglementeze în conformitate cu prevederile Consiliului Europei. Securitatea îmbracă doua aspecte importante: securitatea informaţiei şi securitatea infrastructurii.
    Se au în vedere un set de standarde şi proceduri de audit a securităţii sistemelor, precum şi un portal care să permită raportarea incidentelor cu privire la securitatea sistemelor informatice.
    Ca şi în cazul comerţului electronic, măsurile legislative trebuiesc însoţite de măsuri non-legislative, incluzând încurajarea cooperării între consumatori, principalii jucători din sector şi organismele statului în sensul sporirii securităţii, încurajarea cercetării pentru reducerea vulnerabilităţilor sistemelor.

    5. Asigurarea accesului la Internet a persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi.
    În conformitate cu iniţiativele europene (proiectul WAI-DA al Comisiei Europene), sunt în curs de elaborare norme care să contribuie la îmbunătăţirea accesului persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu handicap la Internet. S-au avut în vedere următoarele:
    - standarde ce definesc structura, design-ul şi conţinutul paginilor web ce facilitează accesul Internet pentru categoriile respective;
    - standarde pentru dispozitivele periferice asociate;
    - standarde privind ergonomia aplicaţiilor;
    - procesul de audit asociat;
    - încurajarea dezvoltării unei culturi de tip "acces pentru toţi".

    6. Dezvoltarea altor servicii specifice societăţii informaţionale, între care:
    - elaborarea de standarde privind învăţământul la distanţă;
    - reglementarea regimului cărţilor electronice de identitate în direcţia utilizării acestora pentru accesul la serviciile în slujba cetăţeanului prestate de administraţia locală şi centrală, precum şi pentru asigurările sociale, votul electronic;
    - reglementarea regimului smart-cardurilor pentru efectuarea plăţilor electronice, etc.;
    - sprijinirea dezvoltării unui cod de conduită pentru furnizorii de servicii Internet;
    - dezvoltarea unor reglementări tehnice pentru aplicaţiile e-Government, care să respecte standardele şi reglementările internaţionale (ISO, UE, ETSI etc.) privind arhitectura şi interconectarea sistemelor, schimbul de informaţii;
    - elaborarea cadrului legal şi de reglementare a regimului plăţilor electronice şi a banilor electronici.

    7. Restructurarea şi stimularea investiţiilor în sectorul TIC, prin:
    ● Decizia guvernului privind strategia de privatizare a companiilor TIC din portofoliul APAPS, la care statul e proprietar. Privatizarea acestor companii va avea loc prin vânzarea părţilor companiilor deţinute de stat exclusiv investitorilor strategici, care au ca obiect principal de activitate TIC;
    ● Cumpărătorii, ca şi succesorii lor, trebuie să păstreze desfăşurarea de activităţi TIC cel puţin 5 ani;
    ● Realizarea cadrului legal pentru privatizarea companiilor de stat şi stabilirea unei strategii coerente de privatizare şi a pedepselor pentru nedesfăşurarea de activităţi TIC ca activităţi principale.
    În plus, atât societăţile de TIC, cât şi alte societăţi din categoria IMM beneficiază de o serie de facilităţi privind scutiri de taxe vamale, taxele pe profit, stimularea exportului, obţinerea de credite, etc.
    Stimularea investiţiilor în domeniul TIC beneficiază de asemenea de legislaţia generală, în vigoare privind zonele defavorizate, parcurile industriale şi parcurile tehnologice.
    Acţiunile care vor fi întreprinse pentru completarea şi dezvoltarea cadrului legal, (legislaţia primară şi legislaţia secundară) sunt prezentate în cele ce urmează:


┌────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────┐
│Nr. │                                          │ Responsabil/    │Perioada │
│crt.│               Acţiune                    │ Coordonator     │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.1.│Continuarea transpunerii şi implementării │Parlament,       │2001-2004│
│    │tuturor acelor părţi ale aquis-ului care  │Guvern, Sector   │         │
│    │se referă la Societatea Informaţională    │privat           │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.2.│Transpunerea şi implementarea noului      │Guvern, MCTI     │2003     │
│    │pachet de reglementări al UE pentru       │                 │         │
│    │serviciile de comunicaţii                 │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.3.│Crearea cadrului legal pentru asigurarea  │Guvern, MCTI     │2002-2003│
│    │liberei circulaţii a informaţiei          │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.4.│Definirea statutului juridic al           │Guvern, MCTI,    │2001-2003│
│    │documentului electronic, semnăturii       │Sector privat,   │         │
│    │digitale, bazelor de date electronice     │Sector bancar,   │         │
│    │şi comerţului electronic, monedei şi      │                 │         │
│    │plăţilor electronice                      │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.5.│Stabilirea cadrului legislativ  şi        │MCTI, MJ,        │2002-2003│
│    │instituţional pentru combaterea           │Sectorul privat, │         │
│    │fraudelor electronice şi accesului        │MI, MAP          │         │
│    │neautorizat la informaţiile electronice   │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.6.│Elaborarea şi adoptarea de                │MCTI, MCC,       │2001-2004│
│    │reglementări privind limitarea            │Sectorul privat, │         │
│    │prezenţei în reţele a informaţiei cu      │MI               │         │
│    │conţinut nelegal (ex: pornografie,        │                 │         │
│    │interzicerea spălării banilor,            │                 │         │
│    │organizarea de acţiuni teroriste          │                 │         │
│    │sau rău intenţionate)                     │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.7.│Implementarea noilor reglementări         │MCTI, ANRC,      │2002-2004│
│    │pentru realizarea serviciului universal   │Sector privat    │         │
│    │în telecomunicaţii                        │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.8.│Elaborarea şi implementarea legislaţiei   │MCTI, MJ, MI,    │2001-2003│
│    │privind reglementarea protecţiei          │MAP              │         │
│    │datelor personale:                        │                 │         │
│    │- protecţia persoanelor faţă de           │                 │         │
│    │prelucrarea şi transmiterea datelor       │                 │         │
│    │cu caracter personal;                     │                 │         │
│    │- libertatea informării şi                │                 │         │
│    │comunicării, inclusiv pe Internet,        │                 │         │
│    │respectând normele deontologice           │                 │         │
│    │şi profesionale legate de                 │                 │         │
│    │transmiterea şi prelucrarea               │                 │         │
│    │informaţiei în mediul social.             │                 │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│r.9.│Elaborarea şi implementarea               │MCTI, MJ, MI     │2001-2004│
│    │legislaţiei, reglementărilor precum şi    │                 │         │
│    │asigurarea cadrului instituţional         │                 │         │
│    │privind securizarea reţelelor, a          │                 │         │
│    │sistemelor informatice şi antifraudă      │                 │         │
│    │în domeniu TIC                            │                 │         │
│    │- Auditarea şi evaluarea legislaţiei      │                 │         │
│    │existente în domeniul securităţii         │                 │         │
│    │sistemelor informatice prin               │                 │         │
│    │stabilirea necesităţilor de               │                 │         │
│    │reglementare pentru dezvoltarea           │                 │         │
│    │cazuisticii de criminalitate              │MCTI, Instituţii │         │
│    │electronică, precum şi prin               │din Sistemul     │         │
│    │stabilirea necesităţilor de               │Naţional de      │         │
│    │reglementare pentru alinierea la          │Apărare          │         │
│    │legislaţia europeană şi normele           │MCTI, ORDA       │         │
│    │NATO, adoptarea criteriilor de            │                 │         │
│    │preaderare.                               │                 │         │
│    │- Susţinerea propunerilor legislative     │                 │         │
│    │referitoare la securitatea sistemelor     │                 │         │
│    │informatice                               │                 │         │
│    │- Promovarea şi impunerea de reglementări │                 │         │
│    │în domeniul drepturilor de autor,         │                 │         │
│    │pirateriei software, copierii de programe │                 │         │
│    │şi distribuirii ilegale.                  │                 │         │
└────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────────┴─────────┘

    Dinamismul sectorului de activitate va implica reconsiderarea şi actualizarea periodică a acestui plan de acţiune.

    6.2. Cadrul instituţional
    În prezent, cadrul instituţional privind promovarea Societăţii Informaţionale cuprinde:
    ● Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei (GPTI) - înfiinţat prin H.G. nr. 271/2001
    Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România este alcătuit din:
    - primul-ministru - preşedinte;
    - ministrul finanţelor publice;
    - ministrul administraţiei publice;
    - ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului;
    - ministrul educaţiei şi cercetării;
    - ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei;
    - ministrul delegat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - pentru activitatea de cercetare;
    - secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei - secretar.
    Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România are următoarele atribuţii principale:
    a) stabilirea direcţiilor strategice pentru trecerea la Societatea Informaţională în România;
    b) aprobarea proiectelor directoare şi a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ale instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, şi ale companiilor/societăţilor naţionale sau ale societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar;
    c) aprobarea şi coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ale instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996;
    d) aprobarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, de care beneficiază companiile/societăţile naţionale sau societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar;
    e) aprobarea proiectelor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei care necesită garanţii guvernamentale.
    Pentru completarea cadrului instituţional în anul 2002 s-au mai înfiinţat:
    ● Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia informaţiei (H.G. nr. 180/2002) - ca instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri extrabugetare, cu atribuţii de supraveghere şi control a activităţilor din domeniul comunicaţiilor, precum şi implementarea la nivel naţional a proiectelor de administraţie electronică, în conformitate cu strategia naţională în domeniul tehnologiei informaţiei, gestionarea frecvenţelor radioelectrice cu atribuire neguvernamentală, monitorizarea spectrului de frecvenţe radioelectrice cu atribuire neguvernamentală, controlul tehnic şi certificarea conformităţii cu normele tehnice din domeniul comunicaţiilor electronice, poştei, audiovizualului şi tehnologiei informaţiei, supravegherea şi controlul activităţilor desfăşurate prin mijloace electronice, operarea Sistemului electronic de achiziţii publice şi implementarea la nivel naţional a proiectelor de promovare a administraţiei electronice.
    ● Comisia de supraveghere a funcţionării Sistemului electronic de achiziţii publice (H.G. nr. 179/2002) pentru exploatarea eficientă a Sistemului electronic de achiziţii publice, respectiv analiza şi evaluarea funcţionării acestuia, asigurarea respectării principiilor liberei concurenţe, eficienţei utilizării fondurilor publice, transparenţei, tratamentului egal şi confidenţialităţii operaţiunilor, soluţionarea sesizărilor cu privire la funcţionarea Sistemului electronic de achiziţii publice, validarea regulilor şi procedurilor stabilite de operatorul acestui sistem.
    ● Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (OUG nr. 79/2002) pune în aplicare politică naţională în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale; protejează drepturile şi interesele utilizatorilor de servicii şi reţele de comunicaţii electronice şi de servicii poştale, în ceea ce priveşte transparenţa furnizorilor faţă de utilizatori relativ la tarife şi condiţiile de utilizare a serviciilor dar şi în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal şi a asigurării condiţiilor de exercitare a dreptului la serviciul universal al tuturor cetăţenilor României.

    6.3. Asigurarea resurselor
    Pentru a sprijini dezvoltarea şi implementarea Societăţii Informaţionale se vor aloca resurse financiare specifice, atât pentru realizarea de proiecte, cât şi pentru activităţi de cercetare-inovare.
    1. Iniţierea, lansarea şi finanţarea unor proiecte TIC în aplicaţii şi sisteme de interes naţional şi a unor programe de cercetare-dezvoltare. În acest sens se vor avea în vedere următoarele acţiuni:


┌────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────┐
│Nr. │                                          │ Responsabil/      │Perioada │
│crt.│       Acţiune                            │ Coordonator       │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│1.  │Lansarea şi finanţarea de proiecte        │MCTI, MEC, MAP     │2001-2004│
│    │prioritare de interes naţional pentru     │                   │         │
│    │dezvoltarea infrastructurii şi aplicaţii- │                   │         │
│    │lor cu impact economico-social            │                   │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│2.  │Lansarea şi finanţarea de proiecte pilot  │MCTI, MAP, alte    │2001-2004│
│    │pentru teme de interes larg (eEurope+)    │ministere          │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│3.  │Finanţarea unui program naţional de       │MEC                │2001-2004│
│    │cercetare-inovare pentru dezvoltarea      │                   │         │
│    │Societăţii Informaţionale                 │                   │         │
├────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────┤
│4.  │Proiecte din domeniul Societăţii          │Ministere,         │2002-2006│
│    │Informaţionale rezultate din strategiile  │Companii/societăţi │         │
│    │sectoriale ale altor instituţii, aprobate │naţionale, socie-  │         │
│    │de GPTI                                   │tăţi naţionale la  │         │
│    │                                          │care statul este   │         │
│    │                                          │acţionar majoritar │         │
└────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────┘

    Aceste proiecte vor fi deschise atât pentru instituţii de cercetare cu capital majoritar de stat, cât şi pentru companii private.
    În acelaşi timp, se va încuraja atragerea de fonduri din surse externe, precum şi participarea specialiştilor români în proiecte internaţionale:

    A. Programul "eContent" al Comisiei Europene "eContent", ce are trei direcţii principale de acţiune:
    - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea utilizării informaţiilor din sectorul public;
    - Stimularea producţiei de conţinut informaţional într-un mediu multicultural şi multilingv;
    - Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pieţei de conţinut digital.
    Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare tratează conţinutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informaţii din sfera de cuprindere a administraţiei centrale şi locale. Totodată transpunerea în format electronic a conţinutului materialelor din mediile culturale reprezintă un deziderat actual important. De asemenea, se urmăreşte crearea unei culturi a informaţiei prin conştientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societăţii informaţionale.
    În acest sens se preconizează conectarea bibliotecilor, muzeelor şi teatrelor la reţeaua Internet, precum şi crearea de biblioteci virtuale şi de librării virtuale (e-librarii).

    B. Programul "IST" al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor Societăţii Informaţionale ce face parte din Programul-cadru 6 de cercetare-dezvoltare. Acest program are patru direcţii principale de acţiune:
    - Dezvoltarea tehnologiilor din Societatea Informaţională care răspund unor provocări majore, sociale şi economice, incluzând tehnologii sigure şi de încredere;
    - Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi informaţii cu caracteristici de uşurinţă în exploatare, mobilitate şi interconectare globală, pentru acces de oriunde şi oricând, şi furnizarea de aplicaţii şi servicii viabile;
    - Utilizarea materialelor miniaturizate, moleculare, cu scopul încorporării de inteligenţă în obiectele de fiecare zi, în componentele şi microsistemele din mediul înconjurător;
    - Dezvoltarea tehnologiei cunoaşterii şi a interfeţelor client inteligente, care permit interacţiunea personalizată şi intuitivă cu conţinutul digital.
    Asigurarea securităţii reţelelor şi a tranzacţiilor prin aceste reţele este o cerinţă esenţială pentru tranzacţiile din sectoarele economice care se bazează pe servicii de tip Internet. Proiectele ce au ca acţiune introducerea tehnologiilor de securizare şi criptare în administraţia publică locală, promovarea cartelelor inteligente "smart card" pentru securizarea accesului, plăţi electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea prioritare. Cartea electronică de identitate va reprezenta o aplicaţie de implementare a noilor tehnologii de tip "smart-card" şi conţine datele personale de identificare ale cetăţeanului, semnătura digitală, certificat digital, precum şi licenţa de conducere auto, certificatul de asigurare socială, cartea de alegător.
    Una dintre direcţiile prioritare o constituie şi dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii, iar în acest context se doreşte lărgirea capacităţii de realizare a sistemelor de calcul, sistemelor de transmisie a datelor, vocii şi imaginii, sistemelor de programe, servicii şi aplicaţii specifice.

    C. Programul IDA al Comisiei Europene, dedicat schimbului de date între administraţii publice.
    Acest program are următoarele obiective principale:
    - Implementarea sistemelor de tip e-democraţie şi e-guvernare;
    - Definirea de politici europene cu privire la informaţia digitală;
    - Realizarea unui portal european pentru informaţii şi servicii;
    - Definirea principiilor de organizare şi căutare a informaţiilor publice din UE şi statele candidate referitoare la cadrul legislativ şi de reglementări;
    - Definirea unui sistem de votare prin mijloace electronice;
    - Realizarea de cercetări de piaţă pentru servicii electronice destinate IMM-urilor;
    - Promovarea schimbului de experienţă cu privire la cele mai bune practici de servicii electronice pe plan internaţional.
    În vederea realizării acestor obiective trebuie sa se realizeze interoperabilitatea sistemelor informatice existente, o bună calitate a serviciilor şi monitorizarea feedback-ului după lansarea proiectelor în exploatare.

    D. Programul Comisiei Europene "Safer Internet Action Plan", destinat abordării problematicii conţinutului ilegal şi injurios promovat prin Internet.
    Acest program s-a lansat ca răspuns la controversată problemă a conţinutului ilegal şi injurios de pe Internet. În acest scop s-a realizat o legătură stabilă între utilizatori şi dezvoltatorii de aplicaţii software pe fundalul politicilor UE.
    În baza cotizaţiei pe care România o plăteşte pentru participarea sa la aceste programe, companiile private din domeniu, institutele de cercetare, instituţii din mediul academic şi universitar, precum şi instituţii guvernamentale, pot participa cu propuneri de proiecte, care în urma unui proces de evaluare, pot primi finanţări integrale sau parţiale din fonduri comunitare. Astfel, aceste programe comunitare reprezintă o importantă resursă pentru finanţarea proiectelor din domeniul TIC, dar şi un factor determinant de creştere a competitivităţii proiectelor româneşti. În acest domeniu, un obiectiv important este dublarea în fiecare an a numărului de proiecte finanţate de Comisia Europeană precum şi dublarea fondurilor atrase prin intermediul acestor programe.

    Alte programe:
    Proiectele din domeniul Societăţii Informaţionale, pot primi finanţări şi prin programe ale unor instituţii internaţionale: Banca Mondială, USAID, UNDP.

    6.4. Proceduri de urmărire, evaluare şi raportare
    Urmărirea realizării acţiunilor propuse se va face pe baza următorului sistem de indicatori, agreat de către statele membre ale UE şi de către statele candidate:


*Font8*
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind furnizarea de servicii de comunicaţii pe scară largă:                             │
│l. Procentul familiilor care deţin servicii de telefonie fixă                                        │
│2. Procentul familiilor care deţin forme de telecomunicaţii capabile să furnizeze accesul la Internet│
│3. Preţuri de interconectare                                                                         │
│4. Lista problemelor cu agreerea licenţelor                                                          │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii TIC:                      │
│5. Venituri în cadrul ramurii TIC;                                                                   │
│6. Nr. de firme şi nr. de angajaţi;                                                                  │
│7. Structura veniturilor pe tipuri de activităţi;                                                    │
│8. Resurse umane şi venitul pe angajat, anual;                                                       │
│9. Domenii de utilizare a produselor şi serviciilor TIC realizate în ţară (domeniu, nr. firme)       │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind asigurarea accesului rapid şi ieftin la Internet:                                 │
│11. Procentul populaţiei care foloseşte în mod regulat Internetul                                    │
│12. Procentul familiilor cu acces Internet acasă                                                     │
│13. Costurile pentru accesul la Internet                                                             │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind dezvoltarea reţelelor de mare viteză pentru cercetare şi educaţie:                │
│14. Viteza de interconectare şi serviciile disponibile între şi în interiorul Reţelei naţionale de   │
│cercetare şi educaţie cu Uniunea Europeană                                                           │
│15. Numărul de cercetători cu acces la Internet                                                      │
│16. Procentul de cercetători cu acces Internet                                                       │
│17. Numărul de calculatoare cu acces Internet la 100 de cercetători                                  │
│18. Procentul de cercetători cu acces Internet acasă                                                 │
│19. Numărul de instituţii de cercetare cu conexiuni de mare viteză la Internet                       │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori pentru securizarea reţelelor, antifraudă TIC şi promovarea cartelelor inteligente:        │
│20. Numărul serverelor securizate la un milion de locuitori şi la numărul total de surse             │
│21. Procentul utilizatorilor publici de Internet, care au auditat probleme de securitate             │
│22. Auditul: indicatori cu privire la tipurile de atacuri, numărul acestora şi măsuri de contracarare│
│23. Indicatori cu privire la pirateria informatică                                                   │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind educaţia şi instruirea tineretului pentru Societatea Informaţională:              │
│24. Numărul de calculatoare la 100 de elevi din ciclul primar/secundar/liceal                        │
│25. Numărul de calculatoare conectate la Internet la 100 de elevi din ciclul primar/secundar/liceal  │
│26. Numărul de calculatoare cu conexiuni de mare viteză la Internet la 100 de elevi din ciclul       │
│    primar/secundar/liceal                                                                           │
│27. Procentul de profesori ce utilizează în mod obişnuit Internet-ul pentru predarea altor materii   │
│    decât cele de tehnologia informaţiei.                                                            │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori referitori la muncă în economia bazată pe cunoaştere:                                     │
│28. Procentul forţei de muncă având instruirea de bază (cel puţin) în IT                             │
│29. Numărul locurilor şi absolvenţilor cu studii superioare în domenii legate de IT                  │
│30. Procentul forţei de muncă ce utilizează munca la distanţă.                                       │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice Societăţii Informaţionale:   │
│31. Numărul de puncte publice pe Internet (PIAP - Public Internet Access Points) la 1000 de locuitori│
│32. Procentul de website-uri guvernamentale care sunt conforme cu liniile directoare de              │
│    accesibilitate WAI la nivel A.                                                                   │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind comerţul electronic:                                                              │
│33. Procentul de agenţi economici care utilizează comerţul electronic (vând şi cumpără prin Internet)│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind guvernarea electronică:                                                           │
│34. Procentul serviciilor publice de bază disponibile on-line subscriere de formulare                │
│35. Utilizarea publică a serviciilor guvernamentale on-line - pentru informare/subscriere de         │
│    formulare                                                                                        │
│36. Procentul achiziţiilor publice care pot fi realizate on-line                                     │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind serviciile medicale bazate pe TIC:                                                │
│37. Procentul personalului medical cu acces la Internet                                              │
│38. Folosirea diferitelor web-site-uri cu informaţii medicale                                        │
│39. Număr de unităţi sanitare cu acces la Internet                                                   │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind stimularea creării şi diseminării informaţiilor şi cunoştinţelor:                 │
│40. Procentajul web-site-urilor în topul celor 50 cele mai vizitate site-uri naţionale               │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicatori privind transpunerea şi implementarea Aquis-ului comunitar:                               │
│41. Lista celor mai importante legislaţii ale aquis-ului, referitoare la Societatea Informaţională,  │
│    adoptate.                                                                                        │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Aceşti indicatori vor fi evaluaţi şi actualizaţi pe baza cercetărilor realizate de către Institutul Naţional de Statistică, pe baza recomandărilor UE.

    ANEXA 1

       Plan de acţiuni cuprinse în strategia "e-administraţie" privind
       informatizarea administraţiei publice


┌────┬──────────────┬───────────────────────┬────────────────┬────────────┐
│Nr. │ Denumire     │  Acţiune              │  Instituţii    │ Termen     │
│crt.│  proiect     │                       │  implicate     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│1.  │Planul        │Crearea Unităţii de    │[] M.A.P.       │Tr. IV-2003 │
│    │eAdminstraţie │Redactare a Strategiei │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │de Informatizare a     │                │            │
│    │              │Administraţiei         │                │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│2.  │              │Consolidarea Planului  │[] M.A.P.       │Tr. I-IV    │
│    │              │de acţiune pe termen   │[] M.C.T.I.     │2003        │
│    │              │scurt şi a Planului de │[] Unitatea     │            │
│    │              │acţiune pe termen      │de Redactare a  │            │
│    │              │mediu                  │Strategiei de   │            │
│    │              │                       │Informatizare a │Tr. I-2004  │
│    │              │                       │Administraţiei  │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│3.  │              │Elaborarea Planul de   │[] M.A.P.       │Tr. I-2004  │
│    │              │Comunicaţii            │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea de  │            │
│    │              │                       │Redactare a     │            │
│    │              │                       │Strategiei de   │            │
│    │              │                       │Informatizare a │            │
│    │              │                       │Administraţiei  │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│4.  │              │Studiu de fezabilitate │[] M.A.P.       │Tr. II-2004 │
│    │              │a reţelei naţionale    │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │Unitatea de     │            │
│    │              │                       │Redactare a     │            │
│    │              │                       │Strategiei de   │            │
│    │              │                       │Informatizare a │            │
│    │              │                       │Administraţiei  │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│5.  │              │Specificaţii ale       │[] M.A.P.       │Tr. II-2004 │
│    │              │cerinţelor aplicaţiilor│[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │serviciilor de bază    │[] Unitatea de  │            │
│    │              │                       │Redactare a     │            │
│    │              │                       │Strategiei de   │            │
│    │              │                       │Informatizare a │            │
│    │              │                       │Administraţiei  │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│6.  │Planul        │Crearea Unităţii       │[] M.A.P.       │Tr. IV-2003 │
│    │eAdminstraţie │Permanente de          │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │Administrare a         │                │            │
│    │              │Programului            │                │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│7.  │Realizarea    │Realizare              │[] M.C.T.I.     │Tr. IV-2004 │
│    │reţelei       │                       │[] M.A.P.       │            │
│    │naţionale     │                       │[]              │Tr. III-2005│
│    │              │                       │Administraţiile │            │
│    │              │                       │Locale          │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│8.  │Portaluri de  │Studiu de Fezabilitate │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │Informaţii    │                       │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] Gestionarii  │            │
│    │              │                       │actuali ai      │            │
│    │              │                       │Registrelor     │            │
│    │              │                       │permanente şi   │            │
│    │              │                       │Nomenclatoare-  │            │
│    │              │                       │lor Naţionale   │            │
│    │              │                       │REGIS - MFP,    │            │
│    │              │                       │INS,CCIR CAEN - │            │
│    │              │                       │INStatistica    │            │
│    │              │                       │SIRUTA -        │            │
│    │              │                       │INStatistica    │            │
│    │              │                       │R.POPULAŢIEI -  │            │
│    │              │                       │MI, MAP         │            │
│    │              │                       │R.AUTO-MI       │            │
│    │              │                       │R.CADASTRU -    │            │
│    │              │                       │ONC, MA         │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│9.  │Portal unic   │Serviciu activ         │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │pentru        │(disponibil)           │[] M.C.T.I.     │            │
│    │informaţie    │                       │[] Unitatea     │            │
│    │legislativ-   │                       │Permanentă de   │            │
│    │judiciară     │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] MJ, Monitorul│            │
│    │              │                       │Oficial         │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│10. │Banca de date │Serviciu activ         │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │a M.J.        │(disponibil)           │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] MJ, Monitorul│            │
│    │              │                       │Oficial         │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│    │Monitorul     │Serviciu activ         │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │Oficial       │(disponibil)           │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] Monitorul    │            │
│    │              │                       │Oficial, MJ     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│11.1│Portaluri de  │Studiu de fezabilitate │[] M.A.P.       │Tr. III-2004│
│   3│ servicii     │Specificarea cerinţelor│[] M.C.T.I.     │            │
│   .│integrate     │şi procedurile de      │[] Unitatea     │            │
│    │către         │licitaţie              │Permanentă de   │            │
│    │cetăţeni      │                       │Administrare a  │Tr. III-2005│
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│12.1│              │Dezvoltarea serviciilor│[] M.A.P.       │Tr. II-2004 │
│   4│              │iniţiale               │[] M.F.P.       │            │
│   .│              │Costuri pentru anul    │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │următor                │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│13. │Implementare  │Studiu de              │[] M.A.P.       │Tr. I-2004  │
│    │Servicii      │fezabilitate           │[] M.F.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │iniţiale      │Stabilire servicii     │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│14. │Portaluri de  │Faza 1. : acces        │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │servicii      │interactiv             │[] M.F.P.       │            │
│    │pentru        │Faza 2.: acces         │[] M.J.         │            │
│    │obţinerea     │automat                │[] M.A.P.       │Tr.III-2005 │
│    │certificatelor│                       │[] M.F.P.       │            │
│    │              │                       │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] C.C.I.N.D.   │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│15. │Portal de     │Serviciul Naţional     │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │prezentare    │de identificare        │[] M.F.P.       │            │
│    │locuri de     │de locuri de muncă     │[] M.A.P.       │            │
│    │muncă         │                       │[] M.F.P.       │            │
│    │              │                       │[] M.C.T.I.     │            │
│    │              │                       │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] C.C.I.N.D.   │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│16. │Portalul      │                       │[] M.A.P.       │Tr. IV-2004 │
│    │pentru        │                       │[] M.F.P.       │            │
│    │servicii      │                       │[] M.A.P.       │            │
│    │către         │                       │[] M.F.P.       │            │
│    │agenţi        │                       │[] M.C.T.I.     │            │
│    │economici     │                       │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] M.M.S.S.     │            │
│    │              │                       │[] C.C.I.N.D.   │            │
│    │              │                       │                │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│17. │Interopera-   │Studiu de fezabilitate │                │Tr.II-2004  │
│    │bilitate      │(Acţiune 3.1.3)        │                │            │
│    │între         │Reţeaua Naţională      │                │Tr.II-2004  │
│    │reţelele      │                       │                │-Tr.II-2005 │
│    │judeţene      │                       │                │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│18. │Servicii      │Servicii de susţinere  │                │Tr.IV-2004- │
│    │subsidiare    │primară                │                │Tr.II-2005  │
│    │şi servicii   │                       │                │            │
│    │pentru        │                       │                │            │
│    │asigurarea    │                       │                │            │
│    │descentra-    │                       │                │            │
│    │lizării       │                       │                │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│19. │Computerizare │Computerizarea         │                │Tr. II 2004-│
│    │a organismelor│registrelor            │                │Tr. IV 2005 │
│    │administraţiei│de stare civilă        │                │            │
│    │locale        │Computerizarea         │                │Tr. IV 2004-│
│    │              │serviciilor            │                │Tr. IV 2006 │
│    │              │on-line către          │                │            │
│    │              │societatea civilă      │                │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│20.2│Accesul la    │                       │[] MAP          │Tr.II 2004- │
│   2│serviciul de  │                       │[] MCTI         │Tr.I 2005   │
│   .│certificare a │                       │[] MI           │            │
│    │înregistra-   │                       │[] Unitatea     │            │
│    │rilor de      │                       │Permanentă de   │            │
│    │stare civilă  │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│21.2│Indexul       │Dezvoltarea şi         │[] MAP          │Tr.IV 2004  │
│   3│înregis-      │managementul           │[] MCTI         │            │
│   .│trărilor de   │indexului              │[] Unitatea     │            │
│    │stare civilă  │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│22.2│Indexul       │Serviciul naţional de  │[] MAP          │2002-2006   │
│   4│înregis-      │notificare a           │[] MCTI         │            │
│    │trărilor de   │evenimentelor          │[] Unitatea     │            │
│    │stare civilă  │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│23.2│              │Emiterea a 20.000      │[] MAP          │Tr.II 2004  │
│   7│Cărţi         │card-uri               │[] Unitatea     │            │
│   .│electronice de│                       │Permanentă de   │            │
│    │identitate(ID │                       │Administrare a  │            │
│    │card)         │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] MFP (servicii│            │
│    │              │                       │descentralizate │            │
│    │              │                       │la nivelul      │            │
│    │              │                       │administraţiei  │            │
│    │              │                       │locale)         │            │
│    │              │                       │[] MI, MCTI, MJ │            │
│    │              │                       │[] MSF, MMSS,   │            │
│    │              │                       │CNASS           │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│24.2│Emiterea      │Emiterea a 1.000.000   │[] MAP [] MCTI  │Tr.II 2006  │
│   8│cărţii        │ card-uri              │[] Unitatea     │            │
│   .│electronice de│                       │Permanentă de   │            │
│    │identitate şi │                       │Administrare a  │            │
│    │furnizare     │                       │Programului     │            │
│    │servicii      │                       │[] MFP (servicii│            │
│    │informatizate │                       │descentralizate │            │
│    │integrate     │                       │la nivelul      │            │
│    │              │                       │administraţiei  │            │
│    │              │                       │locale)         │            │
│    │              │                       │[] MI, MCTI,    │            │
│    │              │                       │[] MSF, CNASS   │            │
│    │              │                       │[] MMSS         │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│25.2│Promovarea    │Semnătura digitală     │[] MAP          │2001-2004   │
│   9│Semnăturii    │pentru funcţionarii    │[] MCTI         │            │
│   .│Digitale      │publici                │[] Unitatea     │            │
│    │              │Promovarea utilizării  │Permanentă de   │            │
│    │              │portalurilor           │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] MFP (servicii│            │
│    │              │                       │descentralizate │            │
│    │              │                       │la nivelul      │            │
│    │              │                       │administraţiei  │            │
│    │              │                       │locale)         │            │
│    │              │                       │[] MI,          │            │
│    │              │                       │[] MJ           │            │
│    │              │                       │[] MMSS, MSF,   │            │
│    │              │                       │ CNASS          │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│26.3│Managementul  │Sistemele de înregis-  │[] MAP          │Tr. 2004    │
│   1│computerizat  │trare                  │[] Unitatea     │Tr. 2005    │
│    │al documen-   │Integrarea sistemelor  │Permanentă de   │Tr. 2004    │
│    │telor         │Proiectul Pilot        │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │[] MFP          │            │
│    │              │                       │[] MI           │            │
│    │              │                       │[] MCTI         │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│27.3│Achiziţii     │Introducerea şi        │[] MAP          │2002 -      │
│   2│electronice   │generalizarea          │[] MCTI         │2005        │
│   .│              │Sistemului electronic  │[] MFP          │            │
│    │              │de achiziţii publice   │[] MI           │            │
│    │              │                       │[] MJ           │            │
├────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│28.3│Acţiuni de    │Sistemul de instruire  │[] MAP-INA      │Continuu    │
│   3│instruire     │                       │[] MCTI         │            │
│    │              │                       │[] Unitatea     │            │
│    │              │                       │Permanentă de   │            │
│    │              │                       │Administrare a  │            │
│    │              │                       │Programului     │            │
│    │              │                       │● [] MMSS       │            │
└────┴──────────────┴───────────────────────┴────────────────┴────────────┘

------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Guvernul Romaniei, HOTĂRÂRE nr. 1.440 din 12 decembrie 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ HOTĂRÂRE nr. 1.440 din 12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale

Comentarii

Atentie, Juristi!

HOTĂRÂRE nr. 1.440 din 12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale