Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HORUS“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General de Aviaţie şi Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiţii prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode Ministrul finanţelor, Adrian Câciu Bucureşti, 19 octombrie 2022. Nr. 1.271. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HORUS“ Siguranţa rutieră a fost văzută ca o problemă a sistemului de transport, o consecinţă nefastă a acestuia, fără a se ţine cont de faptul că accidentele rutiere presupun costuri directe care sunt suportate de sectorul de sănătate, domeniul afacerilor şi de către familiile celor implicaţi. Accidentele rutiere sunt evenimente care au impact socioeconomic extrem de puternic asupra societăţii în ansamblul ei şi în mod direct asupra membrilor acesteia. Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos şi costisitor în termeni de vieţi omeneşti şi costuri aferente. Astfel, siguranţa rutieră reprezintă o problemă de interes individual, naţional, european şi mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărţită între toţi actorii implicaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Banca Mondială au estimat o creştere alarmantă a deceselor din trafic. Prin urmare, se propune ca decesul/rănirea gravă prin accidente rutiere să fie considerat(ă), alături de problemele cardiovasculare, cancer şi atacuri cerebrale, ca o problemă de sănătate publică. Cum riscul de a fi implicat într-un accident rutier poate fi diminuat prin diferite măsuri, rezultă că şi accidentele rutiere pot fi prevenite prin măsuri educative, inginereşti, preventive şi corective, reducând astfel numărul victimelor acestora. În ciuda unor îmbunătăţiri recente, siguranţa rutieră este o problemă gravă în România şi performanţa acesteia este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene (UE). Anual, în România îşi pierd viaţa peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul ţărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morţi la un milion de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morţi în accidente de circulaţie la un milion de locuitori). Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de circa 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (circa 19%) şi neacordarea priorităţii de trecere (circa 17%). Pentru a susţine în mod eficient, pe segmentul aflat în responsabilitatea sa, efortul comun al autorităţilor naţionale şi al organizaţiilor nonguvernamentale pentru atingerea obiectivului stabilit de statele membre UE, de reducere a mortalităţii rutiere cu 50% în intervalul 2021-2030, România şi-a stabilit ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere. Atingerea acestui obiectiv presupune dezvoltarea capacităţii poliţiei rutiere de monitorizare şi gestionare a traficului rutier şi dispunerea măsurilor necesare pentru creşterea siguranţei rutiere. Ca primă necesitate se impune achiziţia a două elicoptere cu o autonomie de zbor de cel puţin 120 de minute. Elicopterele propuse vor contribui în mod direct la întărirea capacităţii Poliţiei Române de monitorizare şi gestionare a traficului rutier, de căutare-salvare atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Totodată, elicopterele vor fi folosite la misiunile aeriene de patrulare, supraveghere şi recunoaştere, fiind implementat un concept de acţiune integrată între efectivele de poliţie dispuse la sol şi o unitate aeriană de elicoptere. Necesitatea achiziţiei de aparate de zbor derivă de asemenea şi din faptul că, în ultimii ani, solicitările de asistenţă aeriană din partea Poliţiei Române au crescut constant, dar din cauza numărului redus de aparate de zbor, a uzurii fizice şi morale a acestora, a perioadelor frecvente pentru mentenanţă, Inspectoratul General de Aviaţie (IGAv) s-a aflat în imposibilitatea de a da curs tuturor solicitărilor Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Nevoia de intervenţie aeriană în misiuni specifice Poliţiei Române creşte de la an la an (atât prin prisma resursei solicitate, cât şi a orelor de zbor executate), astfel încât, fără realizarea acestor achiziţii, IGAv se va afla în imposibilitatea de a da curs solicitărilor primite din partea IGPR. Din analizele existente, o autonomie de zbor de cel puţin 120 de minute este suficientă pentru majoritatea acţiunilor previzionate. O altă nevoie identificată este achiziţia a trei echipamente tip Sistem electronooptic FLIR. Sistemul propus oferă performanţe HD multispectrale necesare pentru executarea programelor de căutare-salvare atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte şi pentru misiunile aeriene de patrulare, supraveghere şi recunoaştere. Beneficiind de optică cu zoom continuu, sistemul oferă rază lungă de acţiune, permiţând identificarea şi operarea la distanţe mari. Elicopterele dotate cu aceste sisteme de supraveghere video vor fi utilizate în misiunile de salvare a vieţilor omeneşti, dar şi în scop preventiv şi de monitorizare a traficului rutier pentru creşterea siguranţei rutiere. Totodată, utilizarea echipamentelor de tip elicopter uşor dotat cu echipament de tip Sistem electronooptic FLIR în misiunile desfăşurate de către Poliţia Română ar contribui la eficientizarea activităţii mai multor unităţi. O altă nevoie identificată este achiziţia a 300 de autospeciale specifice poliţiei rutiere. Continuarea creşterii mobilităţii Poliţiei Române va fi asigurată prin achiziţionarea a 300 de autospeciale cu performanţe ridicate care să asigure nevoile urgente de siguranţă publică a cetăţeanului. Distribuţia acestora se va realiza la nivel naţional şi va viza în special drumurile unde se produc frecvent accidente rutiere grave, în raport cu analiza operativă a cauzelor de producere a acestora. Această componentă a proiectului are în vedere sporirea capacităţii parcului de autospeciale ca răspuns la cerinţele sociale actuale, respectiv o reacţie promptă, sigură şi eficientă. De asemenea, se intenţionează creşterea capabilităţii de urmărire şi de oprire forţată a celor care se sustrag de la controlul poliţiei, aceste fapte fiind de cele mai multe ori elemente asociate infracţiunilor de drept penal. O altă nevoie identificată este achiziţia a 200 de sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor stupefiante în salivă. Fenomenul utilizării autovehiculelor sub influenţa substanţelor psihoactive a luat amploare în ultima perioadă în contextul în care structurile de poliţie rutieră utilizează 131 de aparate Drugtest, reprezentând 18%, din necesarul de înzestrare al poliţiei rutiere. În ultimii 4 ani s-a constatat o creştere semnificativă a depistărilor privind conducerea autovehiculelor sub influenţa substanţelor psihoactive. Astfel, în urma controalelor efectuate în acest sens s-a reliefat următoarea evoluţie: - în anul 2018 - 337 depistări; – în anul 2019 - 728 depistări; – în anul 2020 - 740 depistări; – în anul 2021 - 1.535 depistări. Prin achiziţia unor dispozitive care dovedesc consumul de substanţe psihoactive, Poliţia Română îşi propune să îmbunătăţească rezultatele obţinute în cadrul activităţilor de depistare şi identificare a cazurilor de infracţionalitate specifică în domeniul de competenţă, prin descoperirea conducătorilor de autovehicule care se află sub influenţa acestor substanţe şi care pun în pericol climatul de siguranţă rutieră din România. Totodată, dotarea cu aceste aparate va permite eficientizarea procesului de verificare şi control al persoanelor care prezintă interes din punct de vedere poliţienesc, într-un mod profesionist şi în cele mai bune condiţii pentru poliţiştii care vor opera cu astfel de dispozitive. Achiziţia vizează acoperirea deficitului de înzestrare al Poliţiei Române cu astfel de dispozitive, precum şi creşterea numărului constatărilor pe linia consumului de droguri, pentru a controla escaladarea unui risc emergent pentru siguranţa transportului rutier. Prin prezentul proiect se continuă abordarea multicauzalitate a accidentelor rutiere, astfel achiziţionarea unor aparate de depistare a consumului de substanţe stupefiante ar determina creşterea capacităţii de constatare reală a consumului de astfel de substanţe de către conducătorii de autovehicule şi implicit îmbunătăţirea nivelului de siguranţă rutieră a cetăţenilor. Achiziţia a 800 de etilometre este de asemenea o nevoie stringentă, structurile rutiere teritoriale având în acest moment în exploatare 805 aparate etilometru, reprezentând doar 15% din necesarul de înzestrare al Poliţiei Române. Acest dispozitiv face parte din categoria mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, fiind destinat stabilirii precise a concentraţiei de alcool din pereţii alveolelor pulmonare. Astfel, potrivit art. 2 din anexa la Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 120/2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 012-05 „Etilometre“, cu modificările şi completările ulterioare, etilometrul este mijlocul de măsurare destinat măsurării automate a concentraţiei masice de etanol în aerul alveolar expirat de către o persoană, în scopul obţinerii de probe judiciare privind consumul de alcool. Mai mult, art. 88 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede posibilitatea stabilirii concentraţiei de alcool de către poliţia rutieră cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic. Utilizarea etilometrelor de către poliţiştii rutieri în activitatea de prevenire şi combatere a conducerii unui vehicul de către persoanele aflate sub influenţa alcoolului asigură precizie în stabilirea concentraţiei de alcool. Platforma IT pentru digitalizare - Dezvoltarea platformei IT este necesară pentru asigurarea disponibilităţii, securităţii şi acurateţei datelor necesare pentru sporirea siguranţei rutiere, astfel încât datele necesare să ajungă la factorul decizional rapid şi la o calitate care să corespundă celor mai noi tehnologii disponibile. Totodată, platforma va implementa dosarele şi corespondenţa judiciară specifice normelor rutiere. Actualmente, întreg fluxul de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne specific iniţierii, transmiterii, procesării informaţiilor/datelor aferente dosarelor ce vizează încălcarea regulilor de circulaţie este bazat pe proceduri manuale, improprii unui management eficient care îşi propune rezolvarea şi monitorizarea cu acurateţe a acestor speţe. În plan concret, se propune digitalizarea fluxului de creare a dosarului, de analiză iniţială, solicitare de probe, formulare apărări, cereri pentru chemarea în judecată, pronunţare de hotărâri, precum şi a altor etape definite în legislaţia naţională şi reglementările interne. Conform art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C „Alte cheltuieli de investiţii“ care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 40 milioane lei. Contribuţia financiară UE reprezintă 85% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, iar contribuţia României reprezintă 15% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Alte cheltuieli decât cele eligibile sunt: TVA şi pro-rata 10,56%. Prin proiect se propune aprobarea Notei de fundamentare privind oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HORUS - Siguranţă rutieră prin implementarea de noi concepte integrate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei“. Proiectul are în vedere o abordare integrată care presupune supravegherea traficului rutier prin senzori de diverse tipuri montaţi pe elicoptere şi alte mijloace mobile/staţionare, care să asigure colectarea în timp real a informaţiilor din zonele cu grad ridicat de risc în ceea ce priveşte producerea de accidente rutiere, echipamente de comunicaţii şi IT care să permită transmiterea şi procesarea în timp real a informaţiilor, mijloace de transport aerian pentru transportul rapid al echipelor Poliţiei Române care execută intervenţii cu rol preventiv şi al echipelor tehnice ale Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei (DGCTI din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) care execută intervenţii la sistemele de comunicaţii, capabilităţi de creare reţele de comunicaţii ad-hoc în zonele de intervenţie, dezvoltarea pentru DGCTI a unei capacităţi de monitorizare 24/7/365 şi de operare şi administrare a infrastructurii TIC. Având în vedere indicatorul de rezultat „2S20 Puncte negre rutiere eliminate“, precum şi rezultatul specific OS2.5 „2S15 - Decese înregistrate în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori“, proiectul îşi propune reducerea gradului de victimizare a populaţiei prin implementarea unui concept de acţiune integrat sol-aer şi asigurarea suportului IT&C necesar structurilor cu responsabilităţi în scăderea numărului persoanelor decedate în accidente de circulaţie. Raportat la obiectivul de reducere a numărului de victime în urma accidentelor rutiere şi cu precădere la o diminuare a numărului de decese înregistrate, Poliţia Română îşi propune să intervină în domeniul siguranţei rutiere într-un mod sectorial, raportat la activităţile specifice întreprinse în acest larg domeniu, în strictă conformitate cu competenţele deţinute prin lege. Gradul de siguranţă rutieră nu poate fi crescut decât în urma îndeplinirii tuturor sarcinilor ce revin autorităţilor publice şi tuturor instituţiilor abilitate, conform celor prevăzute în Strategia naţională privind siguranţa rutieră 2022-2030, dar şi a îndeplinirii obiectivelor strategice şi calendarului prevăzut în Master planul general de transport, deci inclusiv ca urmare a dezvoltării infrastructurii rutiere cu elemente de siguranţă sporită, activităţi ce pot fi finanţate atât prin investiţii naţionale, cât şi prin proiecte cu finanţare externă nerambursabilă. Poliţia rutieră va contribui la atingerea indicatorului de rezultat 2S20 prin realizarea obiectivelor specifice ale proiectului şi a rezultatelor aşteptate, devenind astfel o structură mai eficientă, de natură a aduce beneficii creşterii gradului de siguranţă şi securitate rutieră. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului de investiţii „HORUS“ Titular: Ministerul Afacerilor Interne Beneficiar: Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei Amplasament: teritoriul României
┌─────────────────────────┬────┬───────┐
│Valoarea totală a │ │ │
│investiţiei (inclusiv │mii │ │
│TVA) în preţuri valabile │lei │216.307│
│la data de 25.11.2021 (1 │ │ │
│euro = 4,9495 lei) │ │ │
├─────────────────────────┴────┴───────┤
│Eşalonarea investiţiei │
├─────────────────────────┬────┬───────┤
│Anul I │mii │112.599│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Anul II │mii │103.708│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┴────┴───────┤
│Capacităţi: │
├─────────────────────────┬────┬───────┤
│Elicopter cu o autonomie │ │ │
│de cel puţin 120 de │buc.│2 │
│minute │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Echipamente de tip Sistem│buc.│3 │
│electronooptic FLIR │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Autospeciale specifice │buc.│300 │
│poliţiei rutiere │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Sisteme electronice │ │ │
│mobile de depistare a │buc.│200 │
│substanţelor stupefiante │ │ │
│în salivă │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Etilometre │buc.│800 │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Platformă IT pentru │buc.│1 │
│digitalizare │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Durata de realizare a │luni│15 │
│investiţiei │ │ │
└─────────────────────────┴────┴───────┘
Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
