Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 GHIDUL ESMA din 2 septembrie 2020 privind raportarea către autorităţile competente în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piaţă monetară (Money-market funds)
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHIDUL ESMA din 2 septembrie 2020  privind raportarea către autorităţile competente în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piaţă monetară (Money-market funds)    Twitter Facebook
Cautare document

 GHIDUL ESMA din 2 septembrie 2020 privind raportarea către autorităţile competente în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piaţă monetară (Money-market funds)

EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 843 din 15 septembrie 2020
──────────
    Aprobat prin NORMA nr. 37 din 2 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 843 din 15 septembrie 2020.
──────────
    I. Domeniu de aplicare
    Cui i se aplică?
    1. Prezentul ghid se aplică autorităţilor competente şi FPM şi administratorilor FPM în sensul Regulamentului FPM.

    Ce se aplică?
    2. Prezentul ghid se aplică în legătură cu art. 37 din Regulamentul FPM şi modelul de raportare prevăzut în anexa la Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea.

    Când se aplică?
    3. Ghidul se aplică după două luni de la data publicării acestuia pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE.


    II. Referinţe legislative, abrevieri şi definiţii
    Referinţe legislative

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │- Regulamentul (UE) nr. │
│ │1.095/2010 al │
│ │Parlamentului European şi│
│ │al Consiliului din 24 │
│ │noiembrie 2010 de │
│ │instituire a Autorităţii │
│Regulamentul│europene de supraveghere │
│ESMA │(Autoritatea europeană │
│ │pentru valori mobiliare │
│ │şi pieţe), de modificare │
│ │a Deciziei nr. 716/2009/ │
│ │CE şi de abrogare a │
│ │Deciziei 2009/77/CE a │
│ │Comisiei^1 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Regulamentul (UE) nr. │
│ │2017/1.131 al │
│Regulamentul│Parlamentului European şi│
│FPM │al Consiliului din 14 │
│ │iunie 2017 privind │
│ │fondurile de piaţă │
│ │monetară^2 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Regulamentul de punere │
│ │în aplicare (UE) 2018/708│
│ │al Comisiei din 17 │
│ │aprilie 2018 de stabilire│
│ │a unor standarde tehnice │
│ │de punere în aplicare cu │
│Regulamentul│privire la modelul care │
│de punere în│trebuie utilizat de către│
│aplicare │administratorii │
│privind │fondurilor de piaţă │
│raportarea │monetară la raportarea │
│ │către autorităţile │
│ │competente, astfel cum se│
│ │prevede la articolul 37 │
│ │din Regulamentul (UE) │
│ │2017/1.131 al │
│ │Parlamentului European şi│
│ │al Consiliului^3 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Abrevieri │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Autoritatea Europeană │
│ESMA │pentru Valori Mobiliare │
│ │şi Pieţe │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UE │- Uniunea Europeană │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FPM │- Fond de piaţă monetară │
└────────────┴─────────────────────────┘

    ^1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 15 decembrie 2010, p. 84.
    ^2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 169 din 30 iunie 2017, p. 8.
    ^3 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 15 mai 2018, p. 5.

    III. Scop
    4. Ghidul este elaborat în temeiul art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA. Scopul acestui ghid este de a stabili practici de supraveghere consecvente, eficiente şi efective şi de a asigura implementarea comună, uniformă şi consecventă a art. 37 din Regulamentul FPM şi a Regulamentului de punere în aplicare privind raportarea. În special, scopul acestui ghid este să ofere orientări cu privire la conţinutul câmpurilor din modelul de raportare inclus în anexa la Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea.

    IV. Obligaţii de conformare şi raportare
    4.1. Statutul ghidului
    5. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente şi participanţii la pieţele financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta prezentul ghid. Autorităţile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea lui în cadrele lor juridice şi/sau de supraveghere naţionale, după caz, inclusiv în cazul în care ghiduri specifice vizează, în principal, participanţii la pieţele financiare. În acest caz, autorităţile competente trebuie să asigure, prin activităţile lor de supraveghere, respectarea ghidurilor de către participanţii la pieţele financiare.

    4.2. Cerinţe de raportare (specifice autorităţilor competente)
    6. În termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul Autorităţii europene pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA) în toate limbile oficiale ale UE, autorităţile competente cărora li se aplică acest ghid trebuie să informeze ESMA dacă (i) respectă, dacă (ii) nu respectă, dar intenţionează să respecte sau dacă (iii) nu respectă şi nu intenţionează să respecte ghidul. În caz de neconformitate, autorităţile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA în termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE cu privire la motivele de neconformare cu ghidul. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează şi se transmite la ESMA.


    V. Specificaţii privind modelul de raportare în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul FPM
    5.1. Principii generale
    7. Această secţiune include principii generale care se aplică întregii raportări FPM. Aceasta oferă orientări suplimentare cu privire la raportare şi la perioadele de raportare, precum şi la procedura aferentă primei raportări.
    5.1.1. Perioade de raportare şi depunere
    8. Perioadele de raportare sunt aliniate cu Sistemul transeuropean automat de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET).
    9. Calendarul pentru transfer rapid (TARGET) şi perioadele de raportare trebuie să se încheie în ultima zi a lunilor martie, iunie, septembrie şi decembrie ale fiecărui an. Aceasta înseamnă că FPM care se supun obligaţiilor de raportare anuală trebuie să raporteze o dată pe an, în ultima zi a lunii decembrie. FPM care se supun obligaţiilor de raportare trimestrială trebuie să raporteze trimestrial, în ultima zi a lunilor martie, iunie, septembrie şi decembrie.
    10. În cazul în care ultima zi a unei perioade de raportare într-o jurisdicţie a unui FPM care raportează este o sărbătoare legală şi nu sunt disponibile date pentru acea dată, FPM trebuie să folosească informaţiile din ziua imediat anterioară în care sunt disponibile informaţii, însă data de raportare trebuie să rămână ultima zi a perioadei de raportare, conform calendarului TARGET. În toate aceste situaţii, administratorii FPM pot transmite raportul către autoritatea competentă a FPM până la expirarea unui termen de 30 de zile de la sfârşitul trimestrului/anului corespunzător.

    5.1.2. Procedura pentru prima raportare
    11. Pot exista situaţii în care administratorii de FPM nu au nicio informaţie de raportat cu privire la FPM. În această situaţie, administratorii FPM trebuie să transmită totuşi un raport către autorităţile competente naţionale indicând faptul că nu există informaţii disponibile, folosind un câmp specific.
    12. Prima raportare trebuie să acopere perioada cuprinsă între data autorizării FPM (data exactă) şi sfârşitul perioadei de raportare.
    13. Administratorii FPM trebuie să raporteze informaţiile către autoritatea competentă naţională o singură dată pentru fiecare perioadă de raportare, acoperind întreaga perioadă de raportare. Spre exemplu, administratorii FPM care se supun obligaţiei de raportare anuală trebuie să transmită un singur raport către autoritatea competentă naţională pentru fiecare perioadă de un an (perioadă de un an care se încheie întotdeauna la data de 31 decembrie a anului respectiv). Administratorii FPM care se supun obligaţiei de raportare trimestrială trebuie să transmită un singur raport către autoritatea competentă naţională pentru fiecare perioadă trimestrială.

    5.1.3. Proceduri în cazul în care administratorii FPM se supun unor noi frecvenţe de raportare sau unor modificări în ceea ce priveşte raportarea
    14. În ceea ce priveşte pragurile menţionate la art. 37 alin. (1) din Regulamentul FPM, valoarea totală a activelor administrate este considerată a fi, în scopul modelului de raportare, egală cu VAN, în conformitate cu câmpul A.4 (A.4.1 şi A.4.2). De asemenea, VAN trebuie măsurată atunci când datele corespunzătoare sunt furnizate trimestrial (ultima zi a trimestrului).
    15. În conformitate cu art. 37 alin. (1) din Regulamentul FPM, pentru un FPM ale cărui active administrate (VAN egal, conform paragrafului anterior) totale nu depăşesc suma de 100.000.000 euro, administratorul FPM va raporta autorităţii competente a FPM cel puţin anual. În acest caz, administratorul FPM are însă şi posibilitatea de a raporta trimestrial.
    16. Pentru a stabili obligaţia de raportare, administratorii FPM trebuie să verifice trimestrial VAN a FPM în ultima zi a fiecăruia dintre primele trei trimestre:
    (i) în cazul în care la sfârşitul trimestrului avut în vedere VAN a FPM este sub pragul de 100.000.000 euro, administratorul nu are obligaţia de a raporta;
    (ii) în cazul în care la sfârşitul trimestrului avut în vedere VAN a FPM este peste sau egală cu pragul de 100.000.000 euro, administratorul are obligaţia de a transmite un raport pentru perioada care acoperă toate ultimele trimestre neraportate;
    (iii) administratorul are obligaţia de a raporta la sfârşitul anului pentru perioada care acoperă în totalitate ultimele trimestre neraportate.
    Alături de anul de raportare, administratorul FPM trebuie să raporteze perioada de raportare pentru care este transmis modelul de raportare. Perioada de raportare este definită în funcţie de trimestrul de la care începe perioada de raportare şi de trimestrul la care se încheie perioada de raportare. Aceste principii sunt implementate în funcţie de diversele posibilităţi descrise în următorul tabel*):
    *) Tabelul este reprodus în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)



    5.1.4. Cursul de schimb al BCE (menţionat în câmpurile A.4.1, A.6.12, A.6.16, A.6.30, A.6.34, A.6.52, A.6.54, A.6.56, A.6.67, A.6.70, A.6.80, A.6.91, A.6.93, A.6.97, B.1.11, B.1.13)
    17. Câmpurile A.4.1, A.6.12, A.6.16, A.6.30, A.6.34, A.6.52, A.6.54, A.6.56, A.6.67, A.6.70, A.6.80, A.6.91, A.6.93, A.6.97, B.1.11 şi B.1.13 din Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea precizează că în cazul în care moneda de bază nu este euro, cursul de schimb care trebuie folosit va fi cel al BCE (la sfârşitul trimestrului).
    18. Cursurile de schimb de referinţă ale euro sunt cotate de BCE ca monedă de bază faţă de euro (de exemplu, 1 euro = 129,04 JPY la data de 29 iunie 2018). Astfel, valoarea din câmpurile exprimate în moneda de bază trebuie împărţită la acest curs. Spre exemplu, dacă la sfârşitul T2 2018 (ultima zi lucrătoare 29 iunie 2018) VAN a fondului este exprimată în JPY şi este de 150 miliarde yeni japonezi (valoare raportată în câmpul A.4.2), valoarea de raportat în câmpul A.4.1 va fi 150 miliarde/129,04 = 1,162 miliarde euro (rotunjită aici la 10^-3).

    5.1.5. Câmpuri opţionale şi câmpuri obligatorii
    19. Informaţiile marcate drept
    a) obligatorii trebuie raportate de toţi administratorii de FPM;
    b) opţionale trebuie raportate de administratorul FPM, cu excepţia cazului în care informaţiile de reglementare nu se aplică respectivului FPM la momentul respectiv;
    c) condiţionate sunt legate de alte informaţii (atenţionări) din modelul de raportare. În cazul în care răspunsul la respectivele atenţionări este „Da“, informaţiile condiţionate respective trebuie raportate. Însă în cazul în care răspunsul la respectivele atenţionări este „Nu“, informaţiile condiţionate respective nu trebuie raportate.


    5.1.6. Observaţii privind un element raportat
    20. În cadrul bazei de date FPM se defineşte o listă derulantă a câmpurilor pentru care administratorul FPM poate oferi orice observaţie utilă. Această listă va fi inclusă în modelul IT care trebuie completat de administratori. Administratorii trebuie să folosească această listă derulantă de câmpuri pentru a include aceste observaţii.

    5.1.7. Semnificaţia formatului „%“ (câmpurile A.4.5, A.4.6, A.4.7, A.4.8, A.4.9, A.4.10, de la A.5.1 la A.5.9, A.7.1, A.7.2, A.7.3, A.7.4, A.7.7) şi utilizarea cifrei „0“ la completarea modelului de raportare
    21. În ceea ce priveşte diferitele câmpuri (câmpurile A.4.7, A.7.2, A.7.3, A.7.4) în care trebuie raportate procente care însumează 100%, administratorii trebuie să se asigure că suma procentelor raportate (dacă este cazul) este egală cu 100%. Procentele trebuie raportate sub formă de numere între 0 şi 100. Spre exemplu, 53% trebuie raportat ca 53 (şi nu 0,53). Această regulă se aplică şi pentru câmpul A.4.7 care nu include termenul „%“ în coloana „date raportate“ a Regulamentului de punere în aplicare privind raportarea.
    22. Autorităţile competente trebuie să respingă orice raport în care suma procentelor raportate (dacă este cazul) nu este egală cu 100%.
    23. De asemenea, în cazul în care un administrator al unui FPM foloseşte cifra „0“ pentru a completa unul dintre câmpurile modelului de raportare FPM, aceasta trebuie să însemne numai valoarea cifrei (0) şi nimic altceva (cum ar fi „nedepunere“, „nerelevant“ sau „nu se aplică“ sau „nu există informaţii disponibile“).


    5.2. Blocuri (grupuri de câmpuri)
    24. Această secţiune include specificaţii în legătură cu fiecare bloc de câmpuri ale modelului de raportare şi prezintă câmpurile relevante în legătură cu un anumit subiect, împreună cu instrucţiunile corespunzătoare privind modul în care acestea trebuie completate. Blocurile sunt structurate astfel încât să fie independente unul de celălalt.
    Blocul 1 - Caracteristici FPM
    5.2.1. Statul membru în care este autorizat FPM (câmpul A.1.9)
    25. Câmpul A.1.9 se referă la forma de singular („Stat membru“), în timp ce câmpul A.1.10 se referă la forma de plural („State membre“). Forma de singular reflectă situaţia unui FPM din UE, dar nu situaţia unui FPM din afara UE pentru care acelaşi FPM poate avea mai multe autorităţi competente [spre exemplu, un FPM FIA din afara UE este comercializat în UE în mai multe state membre fără paşaport, conform art. 2 alin. (17) lit. (c) pct. (i) din Regulamentul FPM]. Statul membru care trebuie raportat în această situaţie la câmpul A.1.9 este statul membru al autorităţii competente către care se transmite raportul.
    26. În ceea ce priveşte statul membru în care este autorizat FPM (câmpul A.1.9), în cazul unui FPM din afara UE pentru care ar putea exista mai multe autorităţi competente, toate aceste state membre trebuie raportate la câmpul A.1.9. De reţinut că aceleaşi informaţii cu privire la un anumit FPM raportate către mai multe autorităţi competente naţionale trebuie să fie identice.

    5.2.2. Statele membre în care este comercializat FPM (câmpul A.1.10)
    27. În ceea ce priveşte statele membre în care este comercializat FPM (câmpul A.1.10), toate statele membre în cauză trebuie raportate la câmpul A.1.10 (dacă este cazul), iar în cazul unui FPM care nu este comercializat în niciun stat membru se va menţiona „din afara UE“.

    5.2.3. Data iniţierii (câmpul A.1.11)
    28. Data iniţierii unui FPM, astfel cum se menţionează la câmpul A.1.11, este data la care s-a calculat prima VAN a FPM. În cazul în care FPM era un fond preexistent care a primit autorizaţie de FPM conform Regulamentului FPM, această dată a iniţierii trebuie să fie data la care s-a calculat prima VAN a acestui fond ca FPM (în conformitate cu Regulamentul FPM).

    5.2.4. Moneda de bază a FPM (câmpul A.1.12)
    29. Moneda de bază a FPM raportată în câmpul A.1.12 trebuie să fie aceeaşi cu cea indicată în prospectul FPM. În cazul în care un FPM este compus din mai multe clase de acţiuni care diferă în ceea ce priveşte moneda de bază, moneda de bază care trebuie inclusă în câmpul A.1.12 este moneda de bază astfel cum este menţionată în documentele contabile de referinţă ale FPM.
    30. De asemenea, în ceea ce priveşte moneda de bază a FPM (câmpul A.1.12), în cazul monedelor cu mai multe coduri (de exemplu, monede onshore/offshore, precum renminbi chinezesc, cu codurile CNY/CNH), se va observa că instrumentele trebuie raportate cu un singur cod de monedă (cel onshore, aici CNY - codurile din lista ISO oficială) şi trebuie convertite în euro la cursul aplicabil (de exemplu, instrumentele exprimate în CNH vor fi raportate cu codul de monedă CNY şi vor fi convertite în euro la cursul de schimb aplicabil EUR/CNY).
    31. În final, în cazul în care moneda de bază a FPM este euro, câmpurile A.4.2, A.6.13, A.6.15, A.6.17, A.6.31, A.6.33, A.6.35, A.6.53, A.6.55, A.6.57, A.6.68, A.6.71, A.6.81, A.6.92, A.6.94, A.6.98, B.1.12 şi B.1.14 nu trebuie completate.

    5.2.5. FPM de tip „feeder“ pentru FPM comercializate exclusiv prin intermediul unor scheme de economisire pentru angajaţi (câmpurile de la A.3.1 la A.3.4)
    32. Administratorii FPM trebuie să trateze individual FPM de tip „feeder“ ale aceluiaşi fond de tip „master“. Aceştia nu trebuie să includă toate informaţiile privind FPM de tip „feeder“ ale aceluiaşi fond/aceloraşi fonduri de tip „master“ într-un singur raport (respectiv un raport care să cuprindă toate informaţiile privind FPM de tip „feeder“ şi fondul/fondurile de tip „master“ aferente).
    33. Atunci când raportează informaţii cu privire la FPM de tip „feeder“, administratorii FPM trebuie să identifice FPM de tip „master“ în care investeşte fiecare fond de tip „feeder“, însă nu trebuie să privească participaţiile deţinute ale acestuia/acestora prin FPM de tip „master“. Dacă este cazul, administratorii FPM trebuie să raporteze şi informaţii detaliate cu privire la investiţiile realizate la nivelul fiecărui FPM de tip „feeder“, precum investiţiile în instrumente financiare derivate.
    34. De asemenea, în legătură cu câmpul A.3.1 - în cazul în care FPM respectă cerinţele de la art. 16 alin. (5) din Regulamentul FPM, se va indica dacă FPM este un fond de tip „master“ sau „feeder“ [Selectaţi o opţiune] - atunci când fondul nu este nici de tip „feeder“, nici de tip „master“ se va include o valoare NUL. Aceste informaţii vor fi adăugate în modelul de raport pe care administratorii FPM trebuie să îl completeze.

    5.2.6. Clase de acţiuni (câmpurile de la A.3.5 la A.3.7)
    35. În ceea ce priveşte FPM cu diferite clase de acţiuni exprimate în diferite monede (câmpul A.3.7), administratorul FPM trebuie să raporteze toate monedele aferente diferitelor clase de acţiuni, indicând care dintre monede se referă la o anumită clasă de acţiuni.
    36. De asemenea, în ceea ce priveşte ISIN al diferitelor clase de acţiuni (câmpul A.3.6), având în vedere interacţiunea cu câmpul A.7.5, administratorii FPM trebuie să identifice care acţiune sau clasă de unităţi a FPM este cea mai mare dintre cele din lista menţionată la câmpul A.3.6.

    5.2.7. Fuziunea unui FPM (câmpul A.3.8)
    37. Administratorii FPM fuzionate trebuie să transmită un raport cu privire la FPM către ANC competentă în termen de cel mult 30 de zile de la sfârşitul trimestrului în care FPM a fuzionat.

    5.2.8. Lichidarea unui FPM (câmpul A.3.9)
    38. Procedurile de lichidare pot varia în funcţie de tipul de FPM administrat şi de jurisdicţia aplicabilă FPM. În funcţie de situaţie, ultimul raport ar putea să nu conţină nicio informaţie (în cazul în care au fost lichidate toate poziţiile FPM) sau raportul ar putea fi complet. Într-adevăr, în anumite situaţii, un FPM care intră în procedură de lichidare (procedură administrativă) nu mai este administrat de administrator, lichidarea fiind realizată de un lichidator. În acest caz, administratorul FPM trebuie să transmită un raport către ANC a FPM pentru FPM înainte ca lichidatorul să preia responsabilitatea pentru lichidarea FPM.
    39. Administratorii FPM trebuie să transmită ultimul raport cu privire la FPM în termen de cel mult 30 de zile de la sfârşitul trimestrului în care FPM a fost lichidat sau a intrat în lichidare.

    5.2.9. Schimbarea administratorului unui FPM
    40. Atunci când administratorul unui FPM se schimbă între două date de raportare, fostul administrator al FPM nu trebuie să raporteze nicio informaţie la sfârşitul perioadei de raportare. În schimb, informaţiile trebuie raportate de noul administrator al FPM la sfârşitul perioadei de raportare şi trebuie să acopere întreaga perioadă pe baza informaţiilor furnizate de fostul administrator al FPM.

    5.2.10. Retragerea autorizaţiei unui FPM
    41. Administratorii FPM trebuie să transmită ultimul raport cu privire la FPM în termen de cel mult 30 de zile de la sfârşitul trimestrului în care autorizaţia FPM a fost retrasă.

    5.2.11. Acordarea autorizaţiei unui FPM ca urmare a modificării strategiei unui fond non-FPM
    42. Atunci când administratorului unui fond i se acordă autorizaţia pentru un FPM în conformitate cu Regulamentul FPM pentru fondul respectiv, ca urmare a modificării strategiei sale, informaţiile trebuie raportate începând cu data de la care fondul primeşte autorizaţia de FPM de către administratorul acestui nou FPM la sfârşitul perioadei de raportare, care trebuie să acopere întreaga perioadă.

    5.2.12. FPM de tip umbrelă
    43. Atunci când FPM ia forma unui FIA de tip umbrelă cu mai multe compartimente, informaţiile specifice FPM trebuie raportate la nivel de compartimente.
    44. Frecvenţa raportării unui FPM nu este afectată de structura juridică a FPM. Fiecare FPM, indiferent dacă reprezintă sau nu un compartiment al aceluiaşi FPM de tip umbrelă, trebuie să fie tratat separat în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare (inclusiv în ceea ce priveşte frecvenţa raportării).


    Blocul 2 - Indicatori ai portofoliului
    5.2.13. Profilul de lichiditate al portofoliului (câmpul A.4.7)
    45. Administratorii FPM trebuie să raporteze procentul din portofoliul fondului care poate fi lichidat în condiţii normale de piaţă în fiecare dintre perioadele de lichidare specificate. Totalul trebuie să fie egal cu 100%.
    46. În cazul în care poziţiile individuale reprezintă părţi contingente importante ale aceleiaşi tranzacţii, administratorii FPM trebuie să grupeze toate aceste poziţii în perioada de lichiditate a părţii cel mai puţin lichide.
    47. Administratorii FPM trebuie să adopte o atitudine conservatoare atunci raportează informaţii privind lichiditatea portofoliului. Administratorii FPM trebuie să ţină seama de decalajul de timp pentru creditarea sumelor obţinute din vânzare într-un cont curent în cazul în care acesta are un impact deloc neglijabil asupra profilului de lichiditate al FPM.

    5.2.14. Randamente cumulate (câmpul A.4.8)
    48. În ceea ce priveşte câmpul A.4.8 din Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea, valoarea randamentelor cumulate care trebuie raportate trebuie să fie reprezentată de valoarea netă a randamentelor. Administratorul unui FPM va raporta randamentele cumulate ale celei mai reprezentative clase de acţiuni, astfel cum este definită în câmpul A.4.9. Baza pentru definirea marjei randamentelor cumulate raportate trebuie să fie data de încheiere a perioadei de raportare.

    5.2.15. Performanţa celei mai reprezentaţive clase de acţiuni (câmpul A.4.9)
    49. Conform câmpului A.4.9 din Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea, administratorul unui FPM raportează performanţa celei mai reprezentative clase de acţiuni pentru anul calendaristic respectiv. Baza pentru definirea marjei este anul calendaristic. Aceasta înseamnă că trebuie raportată aceeaşi valoare pentru toate trimestrele anului pentru N-1, N-2 şi N-3.
    50. În ceea ce priveşte câmpul A.4.9 din Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea în legătură cu performanţa anului calendaristic a celei mai reprezentaţive clase de acţiuni, prin cea mai reprezentativă clasă de acţiuni se înţelege clasa de acţiuni asociată cu cea mai mare proporţie a VAN la sfârşitul perioadei de raportare, cu excepţia cazului în care există circumstanţe specifice care impun alegerea unei alte clase de acţiuni. De asemenea, nu trebuie raportate date atunci când data iniţierii FPM a fost mai puţin de 12 luni înainte de data de încheiere a perioadei de raportare.

    5.2.16. Volatilitatea lunară a portofoliului şi volatilitatea lunară a portofoliului pentru VAN la preţul pieţei (shadow NAV) (dacă este cazul) (câmpul A.4.10)
    51. În primul rând, în ceea ce priveşte (câmpul A.4.10), prin VAN la preţul pieţei se înţelege „VAN per unitate sau acţiune în conformitate cu articolul 30“, astfel cum se menţionează la art. 31 alin. (4) şi art. 32 alin. (4) din Regulamentul FPM. Raportarea privind volatilitatea lunară în cadrul portofoliului a VAN la preţul pieţei nu este relevantă pentru FPM cu VAN variabilă, administratorii acestora trebuind să raporteze numai volatilitatea VAN per unitate sau acţiune. Administratorii FPM cu VAN constantă/cu volatilitate scăzută trebuie să raporteze numai volatilitatea lunară în cadrul portofoliului a VAN la preţul pieţei aferentă FPM cu VAN constantă/cu volatilitate scăzută.
    52. De asemenea, în ceea ce priveşte volatilitatea lunară a portofoliului şi volatilitatea lunară în cadrul portofoliului a VAN la preţul pieţei se vor aplica şi următoarele specificaţii:
    Se va folosi următoarea formulă a volatilităţii lunare, exprimată pe bază anualizată: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    Pentru VAN variabilă, randamentul fondului (rt) este reprezentat de randamentul lunar al VAN per unitate sau acţiune, calculat pe ultimele perioade T (fără a ţine seama de comisioanele de subscriere şi răscumpărare). Pentru VAN constantă şi cu volatilitate scăzută, (rt) reprezintă randamentul lunar al VAN la preţul pieţei per unitate sau acţiune.
    m = 12
    În funcţie de marjă, T = 12 pentru o marjă de 1 an, T = 24 pentru o marjă de 2 ani şi T = 36 pentru o marjă de 3 ani
     ̅r reprezintă media aritmetică a ratelor lunare de randament, după caz, a fondului în perioadele T conform următoarei formule: (a se vedea imaginea asociată)

    În cazul în care datele disponibile privind randamentele nu sunt suficiente pentru a acoperi o anumită marjă, administratorul nu va raporta nicio dată pentru marja respectivă (de exemplu, un fond care există de numai 18 luni nu trebuie să raporteze volatilitatea lunară a portofoliului nici pentru 2 ani, nici pentru 3 ani).





    Blocul 3 - Simulări de criză
    5.2.17. Rezultatele simulărilor de criză (câmpurile de la A.5.1 la A.5.10)
    53. În afară de câmpul A.5.10 din planul de acţiune propus în legătură cu simulările de criză, unde este permisă introducerea de text liber, restul informaţiilor trebuie să reprezinte cifre, valori prestabilite sau nume. Pentru câmpul A.5.10, ESMA recomandă ca autorităţile competente naţionale să permită administratorilor FPM să raporteze informaţiile în limba engleză, ceea ce ar permite grupurilor multinaţionale să centralizeze şi să armonizeze raportările FPM.
    54. De asemenea, în ceea ce priveşte câmpurile de la A.5.1 la A.5.10, administratorii FPM trebuie să completeze aceste câmpuri trimestrial (chiar şi în trimestrele în care nu s-au realizat simulări de criză) şi să indice data la care s-au realizat simulările de criză ale căror rezultate au fost raportate. Una dintre aceste date trebuie să fie ultima zi a T2, iar o altă dată trebuie să fie ultima zi a anului. Atunci când au fost realizate mai multe simulări de criză în perioada de raportare, trebuie raportată numai ultima.
    55. Formatul rezultatelor simulărilor de criză care trebuie raportate în câmpurile de la A.5.1 la A.5.10 este precizat în detaliu în Ghidul ESMA privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în temeiul Regulamentul FPM^4.
    ^4 https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/esma34-49-164_guidelines_mmf_stress_tests_draft_final_report.pdf



    Instrucţiuni pentru completarea modelului
    56. Administratorii FPM trebuie să raporteze rezultatele simulărilor de criză în funcţie de scenariile menţionate în anexa nr. II la prezentul ghid - tabelul 1 şi apoi să raporteze valorile corespunzătoare. Tabelul 1 din anexa nr. II stabileşte toate diferitele scenarii de simulare a situaţiilor de criză definite în Ghidul ESMA privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în temeiul Regulamentului FPM şi oferă clarificări privind sfera de cuprindere a informaţiilor care trebuie furnizate. Acest mecanism se bazează pe ipoteza că modelul de raportare pentru raportarea rezultatelor simulărilor de criză trebuie să acopere scenariile de simulare a situaţiilor de criză stabilite în Ghidul ESMA privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză care vor fi revizuite anual pentru a ţine seama de cele mai recente evoluţii ale pieţei. În cazul în care Ghidul ESMA privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză este actualizat cu un nou scenariu simulare de criză, codul noului scenariu trebuie adăugat în acel tabel, indicându-se elementele care trebuie raportate.
    57. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, administratorii trebuie să raporteze valori pozitive.
    58. Mai jos sunt prezentate câteva exemple privind cele de mai sus:
    - Cazul LST-01 privind impactul în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deţinute în portofoliul FPM
    În legătură cu modificările ipotetice ale nivelului lichidităţii activelor deţinute în portofoliul FPM, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul CST-01 privind impactul în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului riscului de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM pe baza simulării de criză privind marja de credit
    În legătură cu modificările ipotetice ale nivelului riscului de credit specific activelor deţinute în portofoliul FPM, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul CST-02 privind impactul în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului riscului de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM pe baza simulării de criză privind concentrarea
    În legătură cu modificările ipotetice ale nivelului riscului de credit specific activelor deţinute în portofoliul FPM, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul FST-01 privind impactul în legătură cu modificarea cursului de schimb în baza scenariului „aprecierea monedei EUR faţă de USD“
    În legătură cu nivelul modificărilor cursurilor de schimb în scenariul aprecierii monedei EUR faţă de USD, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul FST-02 privind impactul în legătură cu modificarea cursului de schimb în baza scenariului „deprecierea monedei EUR faţă de USD“
    În legătură cu nivelul modificărilor cursurilor de schimb în scenariul deprecierii monedei EUR faţă de USD, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul IST-01 privind impactul în legătură cu modificările ipotetice ale ratelor dobânzilor
    În legătură cu nivelul modificărilor ratelor dobânzilor, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul SST-01 privind impactul în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului creşterii sau reducerii marjelor indicatorilor de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu
    În legătură cu nivelul de creştere sau reducere a marjelor indicatorilor, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare.

    – Cazul RST-01 privind impactul în legătură cu nivelurile ipotetice ale răscumpărării măsurate prin calculul simulării de criză privind lichiditatea în sens invers
    În legătură cu simularea de criză privind lichiditatea în sens invers, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul RST-02 privind impactul în legătură cu nivelurile ipotetice ale răscumpărării măsurate prin calculul simulării de criză privind lichiditatea săptămânală
    În legătură cu simularea de criză privind lichiditatea săptămânală, administratorul FPM trebuie să raporteze rezultatul ca procent indicând raportul dintre ieşirile săptămânale (numitor) şi activele lichide săptămânale (prima tranşă şi tranşa totală; numărător);

    – Cazul RST-03 privind impactul în legătură cu nivelurile ipotetice ale răscumpărării măsurate ca simulare de criză privind concentrarea
    În legătură cu simularea de criză privind concentrarea, administratorul FPM trebuie să raporteze rezultatul ca procent indicând raportul dintre răscumpărările principalilor 2 investitori (numitor) şi activele lichide săptămânale (prima tranşă şi tranşa totală; numărător);

    – Cazul MST-01 privind impactul în legătură cu şocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu, măsurată ca impact combinat al tuturor factorilor asupra valorii activului net
    În legătură cu impactul combinat al tuturor factorilor asupra valorii activului net, administratorul FPM trebuie să raporteze impactul ca procent din VAN de raportare;

    – Cazul MST-02 privind impactul în legătură cu şocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu, măsurată ca impact combinat al tuturor factorilor asupra activelor lichide săptămânale
    În legătură cu impactul combinat al tuturor factorilor asupra activelor lichide săptămânale, administratorul FPM trebuie să raporteze rezultatul ca procent indicând raportul dintre ieşirile săptămânale (numitor) şi activele lichide săptămânale (prima tranşă şi tranşa totală; numărător).

    De asemenea, administratorul FPM trebuie să raporteze valoarea ieşirilor săptămânale calculată pentru scenariu drept „factor de intrare“.


    Instrucţiuni pentru măsurarea impactului scenariilor simulărilor de criză
    Lichiditate (LST-01)
    59. Pentru fiecare titlu de valoare transferabil, factorii de ajustare trebuie să se aplice la preţul utilizat pentru evaluarea fondului la momentul raportării (VPreţ), în conformitate cu art. 29 alin. (3) lit. (a) din Regulamentul FPM, în funcţie de tipul şi scadenţa lor, pentru a obţine un preţ ajustat (VPreţ_ajust):
    (VPreţ) _ajust = (1 – actualizare lichiditate) * VPreţ
    Administratorul FPM trebuie să estimeze impactul eventualelor pierderi prin evaluarea portofoliului de investiţii la preţul ajustat derivat, VPreţ_ajust, pentru a determina valoarea activului net (VAN) în situaţie de criză şi a raporta impactul ca procent din VAN de raportare: (a se vedea imaginea asociată)
    Exemplu:
    Paragraful de mai jos prezintă un exemplu privind modul în care se evaluează titlurile de valoare pentru a estima impactul potenţialelor pierderi ca urmare a deteriorării lichidităţii pieţei. Administratorul unui FPM trebuie să ţină seama de titlurile de valoare care fac obiectul simulării de criză privind lichiditatea, profilul de rating al acestora şi scadenţa restantă. De reţinut că nu toate activele fac obiectul simulărilor de criză.
    Pentru fiecare titlu de valoare relevant, administratorul trebuie să aplice factorul de ajustare prevăzut în ghid în formula:
    Evaluare_ajust = (1 – ajustare lichiditate) * preţ evaluare
    În următoarele exemple se aplică factorii de ajustare pentru lichiditate din Ghidul privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză din 2019.
    • Se va considera o obligaţiune de stat germană cu un preţ de evaluare de 1 euro şi o scadenţă rămasă de mai puţin de 3 luni. După aplicarea formulei de mai sus, preţul de evaluare ajustat va fi:
    Evaluare_ajust = (1 − 0,6) * 1 = 0,94

    • Se va considera o obligaţiune de stat cu rating A, cu un preţ de evaluare de 3 euro şi o scadenţă rămasă de mai puţin de 2 ani. După aplicarea factorului de ajustare pentru lichiditate la preţul său de evaluare, preţul în condiţii de criză va fi:
    Evaluare_ajust = (1 – 0,77) * 3 = 0,69

    • Se va considera o obligaţiune de corporativă AA cu o scadenţă rămasă de mai puţin de 1 an şi un preţ de 2 euro. După aplicarea factorului de ajustare pentru lichiditate la preţul său de evaluare, preţul în condiţii de criză va fi:
    Evaluare_ajust = (1 – 0,49) * 2 = 1,02

    • Simularea de criză de lichiditate nu se aplică pentru toate activele. Spre exemplu, un depozit cu o valoare de 1 euro ar avea un preţ de evaluare ajustat de 1 euro.


    Un administrator ar trebui să calculeze şi să raporteze VAN în condiţii de criză pe baza preţurilor de evaluare ale tuturor titlurilor de valoare, după aplicarea scenariului de criză de lichiditate.
    În final, pe baza VAN în condiţii de criză, administratorul trebuie să calculeze şi să raporteze impactul asupra riscului de lichiditate al activului, folosind următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)





    Credit
    CST-01
    60. Pentru fiecare titlu de valoare, administratorii FPM trebuie să aplice creşterea marjei comunicate de ESMA. Pentru fiecare titlu de valoare, administratorii FPM trebuie să transpună modificarea corespunzătoare a marjei într-o marjă de ajustare (haircut). Administratorii FPM trebuie să raporteze impactul marjelor de ajustare în procente din VAN de raportare. (a se vedea imaginea asociată)
    Exemplu:
    Atunci când randamentul la scadenţă al unui anumit titlu de creanţă este reprezentat de suma marjei de credit a emitentului şi rata de swap pentru aceeaşi monedă şi scadenţă:
    Randament obligaţiune = MarjăCreditObligaţiune + Rata dobânzii SWAP


    De regulă, modificarea valorii obligaţiunii va fi măsurată astfel: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - % ∆ Preţ este modificarea procentuală a preţului titlului de valoare;
    – DUR este durata, conform datelor de la administrator;
    – Randament este randamentul titlului de valoare, conform datelor de la administrator;
    – ∆ Marjă Credit Obligaţiune este şocul comunicat de ESMA.


    Administratorii FPM trebuie:
    1. să găsească parametrul relevant publicat de ESMA
    • Pentru o obligaţiune de stat cu o scadenţă reziduală de 1 an, administratorul trebuie să preia şocurile corespunzătoare din tabelul scenariului: în acest caz, vom considera că şocul la 1 an pentru marja de credit pentru această obligaţiune este de +35bp;

    2. să găsească parametrul intern relevant
    • În acest exemplu, administratorul identifică durata ca fiind de 1 an şi randamentul de 1% (a se vedea imaginea asociată)


    3. să măsoare VAN în condiţii de criză
    • În acest exemplu, valoarea titlului este 100. Prin urmare, pierderea de valoare este de 0,35.
    • Calculul trebuie repetat pentru toate titlurile de valoare supuse simulării de criză din portofoliu.
    • VAN în condiţii de criză reprezintă diferenţa dintre VAN de raportare şi suma valorilor pierderilor:
    VAN situaţie de criză = VAN de raportare – ∑ pierderile de valoare


    4. să măsoare impactul
    • Impactul de raportat este (a se vedea imaginea asociată)





    CST-02
    61. Administratorii FPM trebuie să simuleze şi nerespectarea obligaţiilor de plată ale primelor două expuneri. Impactul rezultat asupra VAN trebuie apoi raportat şi exprimat sub forma unui procent. (a se vedea imaginea asociată)
    Exemplu:
    Administratorii FPM trebuie:
    1. să identifice principalele două expuneri
    • Expunerile menţionate în CST-02 se referă la suma tuturor instrumentelor emise de o singură entitate şi, dacă este cazul, depozitele făcute la aceeaşi instituţie de credit.

    2. să măsoare VAN în condiţii de criză
    • Trebuie luate în considerare garanţiile reale primite (sau orice alt factor atenuator, precum instrumentele derivate de credit). Dacă nu există nicio ipoteză, administratorul va determina valoarea garanţiei reale.
    După luarea în considerare a efectelor garanţiei reale se va aplica următoarea pierdere din cauza nerambursării:
    • expuneri de rang prioritar: 45%;
    • expuneri subordonate: 75%.


    • În acest exemplu, FPM are o VAN de raportare de 100 şi două expuneri de rang prioritar: de 10, respectiv de 15:
    VAN situaţie de criză = VAN de raportare – (10 * 45% + 15 * 45%)
    VAN situaţie de criză = 100 – 11,25 = 88,75


    3. Să măsoare impactul
    • Impactul de raportat este: (a se vedea imaginea asociată)






    Cursuri de schimb (FST-01; FST-02)
    62. Administratorii FPM trebuie să folosească parametrii publicaţi de ESMA: şocurile de schimb valutar care corespund modificărilor cursurilor de schimb. Administratorii FPM trebuie să îşi reevalueze portofoliul ţinând seama de noii parametri şi trebuie să exprime impactul fiecărui factor de risc ca procent din VAN de raportare. Se va raporta valoarea „zero“ în modelul de raportare numai dacă scenariul nu are niciun impact.
    Exemplu:
    Pentru fiecare scenariu, administratorii FPM trebuie:
    1. să găsească parametrul relevant publicat de ESMA
    • Tabelul prezintă modificarea relativă a monedelor selectate.
    • Un semn pozitiv (negativ) la EUR/USD înseamnă o apreciere (depreciere) a monedei EUR faţă de USD.

    2. să măsoare modificarea preţului
    • În acest exemplu, administratorul deţine un titlu de valoare exprimat în USD cu o valoare de 100.
    • Şocul la EUR/USD este de +25%, prin urmare modificarea preţului titlului de valoare exprimat în USD este (a se vedea imaginea asociată)
    Unde ∆ Preţ este modificarea preţului titlului de valoare

    • Administratorul trebuie să ţină seama de toate acoperirile existente, conform datelor deţinute de acesta. Dacă nu există nicio ipoteză, administratorul va determina eficienţa acoperirii.
    • Calculul trebuie repetat pentru toate titlurile de valoare supuse simulării de criză din portofoliu.

    3. să măsoare VAN în condiţii de criză
    • VAN în condiţii de criză reprezintă diferenţa dintre VAN de raportare şi suma modificărilor valorilor (pierderi şi câştiguri):
    VAN primite de criză = VAN de raportare + −∑ Modificări de valoare


    4. Să măsoare impactul
    • Impactul de raportat este: (a se vedea imaginea asociată)






    Cursuri de schimb (IST-01)
    63. Administratorii FPM trebuie să folosească parametrii publicaţi de ESMA: şocurile privind randamentul ratei dobânzii care corespund modificărilor ratelor dobânzii. Administratorii FPM trebuie să reevalueze portofoliul ţinând seama de noii parametri şi trebuie să exprime impactul fiecărui factor de risc ca procent din VAN de raportare. Se va raporta valoarea „zero“ în modelul de raportare numai dacă scenariul nu are niciun impact.
    Exemplu:
    Atunci când randamentul la scadenţă al unui anumit titlu de creanţă este reprezentat de suma marjei de credit a emitentului şi rata de swap pentru aceeaşi monedă şi scadenţă:
    Randament obligaţiune = MarjăCreditObligaţiune + Rata dobânzii SWAP

    De regulă, modificarea valorii obligaţiunii va fi măsurată astfel: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    - % ∆ Preţ este modificarea procentuală a preţului titlului de valoare;
    – DUR este durata, conform datelor de la administrator;
    – Randament este randamentul titlului de valoare, conform datelor de la administrator;
    – ∆ Rata dobânzii SWAP este şocul comunicat de ESMA.



    Administratorii FPM trebuie:
    1. să găsească parametrul relevant publicat de ESMA
    • Pentru o obligaţiune exprimată în euro cu o scadenţă reziduală de 1 an, administratorul trebuie să preia şocurile corespunzătoare din tabelul scenariului: în acest caz, vom considera că şocul la 1 an pentru randamentul pe rata dobânzii pentru euro este de +80 bp.

    2. să găsească parametrul intern relevant
    • În acest exemplu, administratorul identifică durata ca fiind de 1 an şi randamentul de 1%. (a se vedea imaginea asociată)


    3. să măsoare VAN în condiţii de criză
    • În acest exemplu, valoarea titlului este 100. Prin urmare, pierderea de valoare este de 0,79.
    • Calculul trebuie repetat pentru toate titlurile de valoare supuse simulării de criză din portofoliu.
    • VAN în condiţii de criză reprezintă diferenţa dintre VAN de raportare şi suma valorilor pierderilor:
    VAN situaţie de criză = VAN de raportare − ∑ Pierderile de Valoare


    4. să măsoare impactul
    • Impactul de raportat este (a se vedea imaginea asociată)





    Marja indicatorilor (SST-01)
    64. Administratorii FPM trebuie să folosească parametrii publicaţi de ESMA: şocurile privind randamentul ratei dobânzii care corespund modificărilor ratelor dobânzii. Administratorii FPM trebuie să reevalueze portofoliul ţinând seama de noii parametri şi trebuie să exprime impactul fiecărui factor de risc ca procent din VAN de raportare. În cazul în care scenariul unei modificări a ratei dobânzii şi o creştere sau reducere a marjei indicatorilor de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu au acelaşi impact, administratorii FPM vor raporta rezultatul o singură dată la (IST-01). Se va raporta valoarea „zero“ în modelul de raportare numai dacă scenariul nu are niciun impact.
    Exemplu:
    A se vedea IST-01



    Nivelul de răscumpărare
    RST-01
    65. Simularea de criză pentru lichiditate în sens invers presupune următoarele etape:
    • Pentru fiecare activ, administratorii FPM trebuie să calculeze valoarea tranzacţionabilă săptămânală (inclusiv activele care se apropie de scadenţă).
    • Administratorii FPM trebuie să calculeze valoarea tranzacţionabilă săptămânală maximă care poate fi lichidată fără ca alocarea portofoliului să încalce cerinţele de reglementare ale FPM (a se vedea exemplele de mai jos) („fără ca alocarea portofoliului să fie denaturată“).
    • Rezultatul este raportat în % din VAN.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Exemplu:
    Administratorii FPM trebuie:
    1. să măsoare valoarea tranzacţionabilă săptămânală
    • Administratorii FPM trebuie să identifice partea din portofoliul fondului care poate fi lichidată în termen de o săptămână. Această decizie trebuie să se bazeze pe cea mai scurtă perioadă în care o astfel de poziţie poate fi lichidată în mod rezonabil la valoarea contabilă sau la o valoare cât mai apropiată de aceasta^5.
    ^5 Ghidul privind obligaţiile de raportare în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (d) şi articolul 24 alineatele (1), (2) şi (4) din AFIA.


    2. să determine valoarea tranzacţionabilă săptămânală maximă care poate fi lichidată fără a denatura alocarea portofoliului
    • Numărul maxim al ieşirilor pe care fondul le poate suporta pe durata unei săptămâni fără a denatura alocarea portofoliului este determinat de (1) suma valorilor tranzacţionabile săptămânale; şi (2) capacitatea fondului de a respecta cerinţele de reglementare.
    • În aceste scopuri, cerinţele de reglementare trebuie să includă cel puţin, fără a se limita la acestea:
    - diversificarea (art. 17 din Regulamentul FPM);
    – concentrarea (art. 18 din Regulamentul FPM);
    – regulile de portofoliu pentru FPM pe termen scurt (art. 24 din Regulamentul FPM) şi pentru FPM standard (art. 25 din Regulamentul FPM), în special scadenţa medie ponderată (WAM) maximă, durata de viaţă medie ponderată (WAL) maximă, activele cu scadenţă zilnică şi activele cu scadenţă săptămânală.

    • De exemplu, dacă 50% din activele unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută sunt tranzacţionabile în termen de o săptămână, dar WAM devine mai mare de 60 de zile după vânzarea a 30%, administratorul trebuie să raporteze 30%.

    3. să măsoare impactul
    • Rezultatul de raportat este (a se vedea imaginea asociată)






    RST-02
    66. Administratorii FPM trebuie să aplice următorul scenariu de răscumpărare în condiţii de criză:
    • Fondul primeşte solicitări săptămânale de răscumpărare netă de la 25% dintre investitorii profesionişti şi de la 15% dintre investitorii de retail.
    • Administratorul fondului măsoară activele lichide săptămânale disponibile pentru a acoperi solicitările de răscumpărare, conform următorului tabel:

┌────────────────────────┬─────────┬───┐
│Active │Articolul│CQS│
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│Activele menţionate la │ │ │
│art. 17 alin. (7)^6 din │ │ │
│Regulamentul (UE) nr. │ │ │
│1.131/2017 care au un │ │ │
│grad ridicat de │art. 24 │ │
│lichiditate şi care pot │lit. (e) │1 │
│fi răscumpărate şi │ │ │
│decontate în termen de o│ │ │
│zi lucrătoare şi care au│ │ │
│o scadenţă reziduală de │ │ │
│până la 190 de zile │ │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│Numerar care poate fi │art. 24 │ │
│retras cu o notificare │lit. (e) │ │
│prealabilă de 5 zile │art. 25 │ │
│lucrătoare, fără │lit. (d) │ │
│penalizare │ │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│ │art. 24 │ │
│Active cu scadenţă │lit. (e) │ │
│săptămânală │art. 25 │ │
│ │lit. (d) │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│Acorduri reverse repo │art. 24 │ │
│care pot fi reziliate cu│lit. (e) │ │
│o notificare prealabilă │art. 25 │ │
│de 5 zile lucrătoare │lit. (d) │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│x100% = Active lichide │ │ │
│săptămânale (tranşa 1) │ │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│Activele menţionate la │ │ │
│art. 17 alin. (7) din │ │ │
│Regulamentul (UE) nr. │art. 17 │ │
│1.131/2017 care pot fi │alin. (7)│1,2│
│răscumpărate şi │ │ │
│decontate în termen de o│ │ │
│săptămână lucrătoare │ │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│Instrumentele de piaţă │ │ │
│monetară sau unităţile │art. 24 │ │
│sau acţiunile altor FPM │lit. (e) │ │
│pe care acestea le pot │art. 25 │1,2│
│răscumpăra şi deconta în│lit. (e) │ │
│termen de 5 zile │ │ │
│lucrătoare │ │ │
├────────────────────────┼─────────┼───┤
│Securitizări eligibile │art. 9 │ │
│şi efecte de comerţ │alin. (1)│1 │
│garantate cu active │lit. (b) │ │
│(ABCP) │ │ │
└────────────────────────┴─────────┴───┘

    x85% = Active lichide săptămânale (tranşa 2)
    ^6 Instrumente ale pieţei monetare, emise sau garantate separat sau în comun de către Uniune, de administraţiile naţionale, regionale şi locale ale statelor membre sau de băncile lor centrale, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiţii, de Fondul european de investiţii, de Mecanismul european de stabilitate, de Fondul european pentru stabilitate financiară, de o autoritate centrală sau o bancă centrală dintr-o ţară terţă, de Fondul Monetar Internaţional, de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de Banca Reglementelor Internaţionale sau de orice altă instituţie sau organizaţie financiară internaţională competentă din care fac parte unul sau mai multe state membre.
    Rezultatul este raportat ca acoperire a ieşirilor cu activele lichide săptămânale, în %. (a se vedea imaginea asociată)


    Exemplu:
    Administratorii FPM trebuie:
    1. să măsoare ieşirile săptămânale
    • Fondul primeşte solicitări săptămânale de răscumpărare netă de la 25% dintre investitorii profesionişti şi de la 15% dintre investitorii de retail.
    • În cazul în care jumătate din portofoliu este deţinut de investitori profesionişti şi jumătate de investitori de retail, ieşirile totale sunt egale cu: 50% * 25% + 50%*15% = 20%

    2. să clasifice activele în tranşa 1 şi tranşa 2:

┌────────────┬────────────┬────┬────────┬────┬──────┬──────┐
│Active │Participaţii│CQS1│Scadenţă│CQS2│Tranşa│Tranşa│
│ │deţinute │ │< 5 zile│ │1 │2 │
├────────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────┼──────┤
│Activele │ │ │ │ │ │ │
│menţionate │ │ │ │ │ │ │
│la art. 17 │ │ │ │ │ │ │
│alin. (7)^7 │ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │ │
│Regulamentul│ │ │ │ │ │ │
│(UE) nr. │ │ │ │ │ │ │
│1.131/2017 │ │ │ │ │ │ │
│care au un │ │ │ │ │ │ │
│grad ridicat│ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │
│lichiditate │15 │8 │1 │2 │9 │1,7 │
│şi care pot │ │ │ │ │ │ │
│fi │ │ │ │ │ │ │
│răscumpărate│ │ │ │ │ │ │
│şi decontate│ │ │ │ │ │ │
│în termen de│ │ │ │ │ │ │
│o zi │ │ │ │ │ │ │
│lucrătoare │ │ │ │ │ │ │
│şi care au o│ │ │ │ │ │ │
│scadenţă │ │ │ │ │ │ │
│reziduală de│ │ │ │ │ │ │
│până la 190 │ │ │ │ │ │ │
│de zile. │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────┴────┴────────┴────┴──────┴──────┘

    ^7 Instrumente diferite ale pieţei monetare emise sau garantate separat sau în comun de către Uniune, de administraţiile naţionale, regionale şi locale ale statelor membre sau de băncile centrale ale acestora, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiţii, de Fondul european de investiţii, de Mecanismul european de stabilitate, de Fondul european pentru stabilitate financiară, de o autoritate centrală sau o bancă centrală dintr-o ţară terţă, de Fondul Monetar Internaţional, de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de Banca Reglementelor Internaţionale sau de orice altă instituţie sau organizaţie financiară internaţională competentă din care fac parte unul sau mai multe state membre.
    • Active: descrierea activului
    • Participaţii deţinute: fondul deţine 15% din portofoliul său în „Activele menţionate la art. 17 alin. (7) care au un grad ridicat de lichiditate şi care pot fi răscumpărate şi decontate în termen de o zi lucrătoare şi care au o scadenţă reziduală de până la 190 de zile“, spre exemplu, obligaţiuni de stat.
    • CQS 1: instrumentele financiare cu rating CQS 1 reprezintă 8% din portofoliul fondului.
    • Scadenţă < 5 zile: 7% din portofoliu are rating mai mic de CQS 1 (15-8), din care 1% din portofoliu are scadenţă în 5 zile.
    • CQS 2: instrumentele financiare cu rating CQS 2 (cu scadenţă > 5 zile) reprezintă 2% din portofoliul fondului.
    • Tranşa 1: instrumentele financiare cu rating CQS 1 (8%) şi instrumentele financiare cu scadenţă în termen de 5 zile (1%) sunt incluse în tranşa 1 a activelor lichide săptămânale (8% + 1% = 9%).
    • Tranşa 2: instrumentele financiare cu rating CQS 2 (2%) sunt incluse în tranşa 2 a activelor lichide săptămânale cu o pondere de 85% (2% * 85% = 1,7%).

    3. să măsoare tranşa 1 şi tranşa 2
    • Tranşa 1 reprezintă suma tuturor activelor incluse în tranşa 1.
    • Tranşa 2 reprezintă 85% din suma tuturor activelor care nu sunt eligibile pentru tranşa 1, ci sunt incluse în tranşa 2.
    • Fiecare activ poate fi considerat o singură dată.

    4. să raporteze rezultatul
    • Administratorii FPM trebuie să raporteze două rezultate:





    RST-03
 (a se vedea imaginea asociată)
    67. FPM primeşte solicitări de răscumpărare netă de la principalii doi investitori. Impactul simulării de criză trebuie evaluat conform metodologiei simulării de criză pentru lichiditatea săptămânală. (a se vedea imaginea asociată)
    Exemplu:
    Administratorii FPM trebuie:
    1. să măsoare ieşirile
    • Principalii 2 investitori retrag 100% din investiţie

    2. să măsoare tranşa 1 şi tranşa 2
    • A se vedea RST-02

    3. să raporteze rezultatul:
    • Administratorii FPM trebuie să raporteze două rezultate:
 (a se vedea imaginea asociată)





    Macro (MST-01; MST-02)
    68. Administratorii trebuie:
    • în primul rând, să măsoare impactul unui şoc de piaţă care combină diverşi parametri de risc (a se vedea tabelul);
    • să evalueze impactul unui şoc de răscumpărare cauzat de un şoc de piaţă. Vânzarea de active ca reacţie la un şoc de răscumpărare va conduce la pierderi suplimentare, astfel cum apar în simularea de criză pentru lichiditate;
    • să calculeze rezultatul ca procent din VAN;
    • să raporteze valoarea activelor lichide săptămânale după şocul de piaţă, ca procent din ieşiri;
    • să raporteze valoarea ieşirilor ca element memorandum.

┌────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │ │Parametri │
│ │Factori de │utilizaţi │
│ │risc │pentru │
│ │ │calibrare │
├────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │• Cursul de │ │
│ │schimb │• EUR/USD etc.│
│ │valutar │ │
│ ├────────────┼──────────────┤
│ │• Rata │ │
│ │dobânzii │ │
│ │• Creditul │ │
│ │• Marja │• Rata de swap│
│Şocul de │între │• Randamentul/│
│piaţă │indicii de │marjele │
│ │care sunt │obligaţiunilor│
│ │legate │de stat │
│ │ratele │• Randamentul/│
│ │dobânzii │marjele │
│ │aferente │obligaţiunilor│
│ │titlurilor │corporative │
│ │de valoare │ │
│ │din │ │
│ │portofoliu │ │
├────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │• % ieşiri │
│ │• Nivelul de│• Diferenţa │
│ │răscumpărare│dintre preţul │
│Şocul de │• │de vânzare şi │
│răscumpărare│Lichiditatea│cel de │
│ │activelor │cumpărare │
│ │ │(factor de │
│ │ │ajustare) │
├────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │• % VAN │ │
│ │• Activele │ │
│Rezultate │lichide │Q1: │
│ │săptămânale/│ │
│ │ieşiri │ │
├────────────┼────────────┼──────────────┤
│Memo │• % ieşiri │Q2: │
└────────────┴────────────┴──────────────┘

    Administratorii FPM trebuie:
    1. să măsoare impactul combinat al factorilor de risc (şocul de piaţă)
    • Administratorii FPM trebuie să folosească modelele interne pentru a măsura impactul combinat al cel puţin următoarelor elemente: riscul de credit; riscul ratei dobânzii, riscul valutar.
    • Atunci când parametrii comunicaţi de ESMA sunt identici cu cei folosiţi pentru celelalte scenarii (de exemplu, CST-01, FST-01, IST-01, SST-01), rezultatele nu trebuie să fie valoarea agregată, deoarece impactul combinat al şocurilor trebuie să aibă efecte neliniare.

    2. să măsoare ieşirile
    • Solicitările de răscumpărare trebuie măsurate prin raportare la VAN după şocul de piaţă, conform metodologiei RST-02.
    • În exemplul următor, VAN de raportare este de 100, şocul de piaţă este de 10, iar fondul are o rată de ieşiri de 20%:
    Ieşiri = (100 – 10) * 20% = 18
    VAN după ieşiri = 90 – 18 = 72

    • să măsoare acoperirea în funcţie de active tranşa 1 şi active tranşa 2. A se vedea RST-02.

    3. să măsoare impactul asupra lichidităţii
    • Fondul vinde active pe o piaţă tensionată, caracterizată de mărirea diferenţei dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare din simularea de criză pentru lichiditate (LST-01). Pentru fiecare titlu de valoare vândut, administratorul trebuie să aplice factorul de ajustare prevăzut în ghidul privind simularea de criză.
    • Numai activele vândute ca răspuns la solicitări de răscumpărare sunt afectate de lichiditatea în condiţii de criză. În exemplul anterior, valoarea activelor afectate de lichiditatea în condiţii de criză este 18, iar valoarea activelor neafectate de lichiditatea în condiţii de criză este 72.
    • În scopul scenariului Macro, se consideră că FPM vând active proporţional cu portofoliile deţinute (fără denaturare).
    • În scopul simulării de criză, pierderea este suportată integral de către investitorii rămaşi (nu de către investitorii care răscumpără activele).

    4. să măsoare VAN în condiţii de criză
    • Impactul asupra VAN este rezultatul impactului combinat al factorilor de risc, al ieşirilor şi al impactului lichidităţii.
    VAN situaţie de criză = VAN de raportare - Şoc de piaţă - Ieşiri - Impact lichiditate


    5. să raporteze rezultatul:
    • Administratorii FPM trebuie să raporteze 3 rezultate: (a se vedea imaginea asociată)




    69. Definiţiile care trebuie folosite în prezentul bloc 3 sunt următoarele:
    - niveluri de calitate a creditului - nivelurile de calitate a creditului (CQS) pun în corespondenţă evaluările emise de instituţiile externe de evaluare a creditului (ECAI). Corespondenţa respectivelor evaluări ale creditelor emise de o ECAI cu nivelul de calitate a creditului este menţionată în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.799 al Comisiei din 7 octombrie 2016^8;
    ^8 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32016R1799

    – scadenţă - cu excepţia cazului în care se specifică altfel, administratorii FPM vor utiliza factorii de risc corespunzători scadenţei reziduale a instrumentului;
    – preţ de evaluare - preţul de evaluare se referă la evaluarea FPM definită la art. 29 alin. (3) din Regulamentul FPM;
    – activele lichide săptămânale - pentru simulările de criză ale FPM, activele lichide săptămânale reprezintă suma dintre activele cu lichiditate crescută şi activele cu scadenţă săptămânală. Metodologia de măsurare a activelor cu lichiditate crescută este definită în Ghidul privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în temeiul Regulamentului FPM;
    – valoare tranzacţionabilă săptămânală - administratorii FPM trebuie să raporteze partea din portofoliul fondului care poate fi lichidată în termen de o săptămână. Această decizie trebuie să se bazeze pe cea mai scurtă perioadă în care o astfel de poziţie poate fi lichidată în mod rezonabil la valoarea contabilă sau la o valoare cât mai apropiată de aceasta^9.
    ^9 Ghidul privind obligaţiile de raportare în conformitate cu art. 3 alin. (3) lit. (d) şi art. 24 alin. (1), (2) şi (4) din AFIA.



    Blocul 4 - Informaţii privind activele
    5.2.18. Descrierea activelor instrumentului de piaţă monetară (câmpul A.6.2), a securitizării eligibile sau a ABCP (câmpul A.6.21), a unităţii sau acţiunii altui FPM (câmpul A.6.61), a depozitelor sau activelor asociate (câmpul A.6.72) şi a acordurilor de răscumpărare sau acordurilor reverse repo (câmpul A.6.82)
    70. Câmpul A.6.2 trebuie completat numai dacă nu există cod ISIN (câmpul A.6.3) şi nici cod CFI (câmpul A.6.4) pentru instrumentul pieţei monetare. Câmpul A.6.21 trebuie completat numai dacă nu există cod ISIN (câmpul A.6.22) pentru securitizare sau efectul de comerţ garantat cu active. Câmpul A.6.61 trebuie completat numai dacă nu există cod ISIN (câmpul A.6.62) şi nici LEI (câmpul A.6.63) pentru unitatea sau acţiunea altui FPM. Câmpul A.6.72 trebuie completat numai dacă nu există cod ISIN (câmpul A.6.73) şi nici cod CFI (câmpul A.6.74) pentru depozit sau activul asociat. Câmpul A.6.82 trebuie completat numai dacă nu există cod ISIN (câmpul A.6.83) pentru acordul de răscumpărare sau acordul reverse repo.

    5.2.19. Codul CFI (dacă este disponibil şi dacă nu este disponibil codul ISIN) al instrumentului pieţei monetare (câmpul A.6.4), al instrumentului financiar derivat (câmpul A.6.43), al unităţii sau acţiunii altui FPM (câmpul A.6.64), al depozitelor sau activelor lichide asociate (câmpul A.6.74), al acordului de răscumpărare sau acordului reverse repo (câmpul A.6.84) şi al activelor menţionate în câmpul B.1.3
    71. În ceea ce priveşte codul CFI de transmis pentru diferitele active (câmpul A.6.4, A.6.43, A.6.64, A.6.84, B.1.3), în combinaţie cu un cod ISIN, trebuie transmis codul CFI, deoarece ambele sunt atribuite concomitent de agenţii naţionale de numerotare. Dacă instrumentul nu are un cod ISIN, trebuie raportat şi codul CFI, în conformitate cu standardul ISO 10962. În acest caz, trebuie transmise cel puţin primele două caractere ale codului CFI şi caracterul care reprezintă clasa de active (dacă se aplică pentru instrumentul în cauză) (şi anume aceste caractere nu pot fi „X“, care înseamnă „nu se aplică“ sau o „valoare nedefinită“). Pentru a îndruma entităţile raportoare în legătură cu generarea unui CFI, ESMA a realizat o punere în corespondenţă a codului CFI, care cuprinde toate activele eligibile (anexa nr. I). În ceea ce priveşte codul CFI pentru depozite sau active lichide asociate (câmpul A.6.74), nu trebuie transmis un cod CFI.

    5.2.20. Ţara activului (câmpurile A.6.8, A.6.23, A.6.50, A.6.66, A.6.75, A.6.85)
    72. Atunci când se raportează informaţii cu privire la concentrarea geografică a diferitelor tipuri de active, informaţiile trebuie raportate cu referire la ultima zi a perioadei de raportare (dacă informaţiile nu sunt disponibile în acea ultimă zi, administratorii FPM trebuie să folosească ultimele informaţii disponibile cu privire la acest subiect). Activele care nu au o concentrare geografică predominantă trebuie incluse în categoria „supranaţionale/regiuni multiple“.
    73. Pentru securitizările şi efectele de comerţ garantate cu active eligibile (câmpul A.6.23), în cazul în care nu există un sponsor, trebuie indicată ţara emitentului.
    74. Conform câmpului A.6.8, ţara unui instrument al pieţei monetare este ţara emitentului instrumentului pieţei monetare.
    75. În conformitate cu cele de mai sus, pentru instrumentele financiare derivate (instrumentele derivate extrabursiere şi listate), ţara instrumentului financiar derivat (câmpul A.6.50) trebuie să fie ţara contrapărţii instrumentului financiar derivat. Cu toate acestea, pentru instrumentele financiare derivate extrabursiere decontate, ţara instrumentului financiar derivat (câmpul A.6.50) trebuie să fie ţara CCP.
    76. Pentru depozite sau active lichide asociate, ţara (câmpul A.6.75) trebuie să fie stabilită în funcţie de domiciliul entităţii la care se constituie depozitul. Spre exemplu, domiciliul unui depozit în numerar în euro într-o bancă din SUA trebuie să fie SUA.
    77. Pentru acordul de răscumpărare sau acordul reverse repo, ţara (câmpul A.6.85) trebuie să fie domiciliul contrapărţii la acordul de răscumpărare sau la acordul reverse repo.

    5.2.21. Preţul net al instrumentului pieţei monetare (A.6.12 şi A.6.13), al securitizărilor sau efectelor comerciale garantate cu active (A.6.30 şi A.6.31)
    78. În ceea ce priveşte preţul net al instrumentului pieţei monetare (A.6.12 şi A.6.13), al securitizărilor sau efectelor comerciale garantate cu active (A.6.30 şi A.6.31), aceste câmpuri trebuie raportate întotdeauna în termeni absoluţi (în valori monetare, nu în procente). Dobânda acumulată (A.6.14, A.6.15, A.6.32, A.6.33) şi valoarea de piaţă totală (A.6.16, A.6.17, A.6.34, A.6.35) trebuie, de asemenea, raportate întotdeauna în termeni absoluţi (în valori monetare, nu în procente).

    5.2.22. Dobânda acumulată (A.6.14 şi A.6.15), valoarea de piaţă totală a instrumentului pieţei monetare (A.6.16 şi A.6.17) şi metoda folosită pentru stabilirea preţului instrumentului pieţei monetare (A.6.18)
    79. În ceea ce priveşte câmpurile de la A.6.14 la A.6.18, dacă administratorul precizează că metoda folosită pentru stabilirea preţului instrumentului pieţei monetare (A.6.18) este „prin raportare la model“, sau „cost amortizat“, acesta nu trebuie să completeze câmpurile aferente preţului net (A.6.12 şi A.6.13) şi dobânzii acumulate (A.6.14 şi A.6.15), iar valoarea de piaţă totală a instrumentului pieţei monetare (A.6.16 şi A.6.17) va fi reprezentată, în acest caz, de valoarea totală a instrumentului pieţei monetare. În cazul în care administratorul precizează că metoda folosită pentru stabilirea preţului instrumentului pieţei monetare (A.6.18) este „prin raportare la piaţă“, suma câmpurilor A.6.13 (preţ net) şi A.6.15 (dobândă acumulată) trebuie să fie egală cu cifra din câmpul A.6.17 (valoare de piaţă totală).

    5.2.23. Descrierea activelor securitizărilor sau efectelor comerciale garantate cu active eligibile (câmpul A.6.21), LEI (câmpul A.6.24) şi numele sponsorului (câmpul A.6.25)
    80. În ceea ce priveşte descrierea activelor securitizărilor sau efectelor comerciale garantate cu active eligibile (câmpul A.6.21), administratorii trebuie să raporteze identificatorul securitizării folosind formatul „Registru Securitizare LEI“, apoi o cratimă şi un cod unic de identificare pentru securitizare generat şi alocat de registrul de securitizare. Acesta este un identificator obligatoriu, în special pentru activele clasificate drept „STS“, astfel cum se menţionează în Regulamentul 2017/1.131.
    81. În cazul în care securitizarea sau efectul de comerţ garantat cu active eligibil nu are un sponsor, câmpurile A.6.24 (Codul LEI al sponsorului) şi A.6.25 (Numele sponsorului) trebuie completate folosind codul LEI şi numele emitentului.

    5.2.24. Tipul de contract al contractului derivat (câmpul A.6.39)
    82. Pentru a completa acest câmp, în ceea ce priveşte tipul de contract al contractului derivat (câmpul A.6.39), administratorii trebuie să folosească următoarele tipologii de contracte:
    - „CFDS“ pentru contracte pe diferenţe;
    – „FORW“ pentru contracte forward;
    – „FRAS“ pentru contracte forward pe rata dobânzii;
    – „FWOS“ pentru contracte forward pe swap;
    – „FUTR“ pentru contracte futures;
    – „FONS“ pentru contracte futures pe swap;
    – „OPTN“ pentru contracte options;
    – „OTHR“ pentru alte contracte;
    – „SWAP“ pentru contracte swap;
    – „SWPT“ pentru contracte swaption.


    5.2.25. Denumirea activului suport (câmpul A.6.45)
    83. În ceea ce priveşte denumirea activului suport (câmpul A.6.45) se pot menţiona mai multe elemente, pentru a completa cerinţele incluse în Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea şi art. 37 din Regulamentul FPM. Dacă instrumentul financiar derivat are un cod ISIN sau este un Indicator, conform câmpului A.6.46, câmpul A.6.45 nu trebuie completat. În cazul unui activ suport pentru care nu există ISIN şi care nu este indicator, administratorul FPM trebuie să indice faptul că valoarea câmpului A.6.46 nu este disponibilă.

    5.2.26. Expunerea acordului de răscumpărare sau a acordului reverse repo (câmpul A.6.91 şi A.6.92)
    84. În ceea ce priveşte expunerea acordului de răscumpărare sau a acordului reverse repo (câmpul A.6.91 şi A.6.92), expunerea menţionată în aceste câmpuri trebuie să fie expunere brută.
    85. În ceea ce priveşte acordul de răscumpărare, expunerea brută înseamnă valoarea de piaţă a titlurilor de valoare vândute către contrapărţile tranzacţiei repo (în schimbul numerarului încasat), fără a ţine seama de niciun efect de compensare şi fără a avea în vedere vreo garanţie reală primită pentru a reduce riscul de contrapartidă decurgând din aceste tranzacţii.
    86. În ceea ce priveşte acordul reverse repo, expunerea brută înseamnă valoarea numerarului achitat către contrapărţile tranzacţiei reverse repo (în schimbul titlurilor de valoare cumpărate), fără a ţine seama de niciun efect de compensare şi fără a avea în vedere vreo garanţie reală primită pentru a reduce riscul de contrapartidă decurgând din aceste tranzacţii.

    5.2.27. Procedura internă de evaluare a creditelor (câmpurile A.6.19, A.6.37 şi A.6.95)
    87. În ceea ce priveşte evaluările creditelor menţionate în câmpurile A.6.19, A.6.37 şi A.6.95, în cazul în care nu există o evaluare internă a creditelor pentru un anumit activ, câmpul corespunzător trebuie completat cu menţiunea „nu se aplică“ (pentru emitenţi de stat din UE) sau „neefectuat“.


    Blocul 5 - Informaţii privind pasivele
    5.2.28. Concentrarea investitorilor (câmpul A.7.2)
    88. În ceea ce priveşte concentrarea investitorilor (câmpul A.7.2), pentru FPM cu mai multe clase de unităţi sau acţiuni, administratorii FPM trebuie să ţină seama de procentul acestor unităţi sau acţiuni prin raportare la VAN a FPM pentru a putea însuma procentele investitorilor profesionişti şi ale investitorilor de retail în FPM. Totalul trebuie să fie egal cu 100%. Totalurile câmpurilor A.7.3 şi A.7.4 trebuie să fie de asemenea egale cu 100%.
    89. În legătură cu câmpul A.7.2, administratorul unui FPM trebuie să precizeze de asemenea procentul din VAN pentru i) clienţii profesionişti şi ii) investitorii de retail, care reprezintă o estimare. Prin urmare, ar trebui să fie patru câmpuri de completat: (i) % din VAN pentru clienţi profesionişti, care nu este o estimare; (ii) % din VAN pentru clienţi profesionişti, care este o estimare; (iii) % din VAN pentru clienţi retail, care nu este o estimare; (iv) % din VAN pentru clienţi retail, care este o estimare.
    90. Alte două subcâmpuri corespunzătoare trebuie incluse în câmpul modelului de raportare care trebuie completat de administratorul FPM corespunzător câmpului A.7.2 din Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea.
    91. În special, mai jos sunt oferite precizări suplimentare privind taxonomia grupului emitent, conform solicitărilor Băncii Centrale Europene, care corespunde categoriei de emitenţi menţionate în câmpurile A.6.7 şi A.6.86:
    - categoriile de emitent „Suveran (UE)“ împreună cu „Suveran (din afara UE)“ corespund categoriei „Administraţie publică centrală“ sub codul IG2;
    – categoriile de emitent „Bancă Centrală din UE“ împreună cu „Bancă Centrală din afara UE“ corespund categoriei „Bancă Centrală“ sub codul IG1;
    – categoriile de emitent „Instituţie Publică Naţională“ împreună cu „Instituţie Publică din UE (cu excepţia Instituţiilor Publice din afara UE“ corespund categoriei „Societate Publică“ sub codul IG11;
    – categoriile de emitent „Instituţie Publică Supranaţională (UE)“ împreună cu „Instituţie Publică Supranaţională (altele decât UE)“ corespund categoriei „Emitent Supranaţional“ sub codul IG6;
    – categoriile de emitent „Instituţie de Credit“ corespund categoriei „Instituţii de Credit (cu excepţia agenţiilor)“, „Agenţie - altele decât instituţiile de credit“ şi „Agenţie - instituţie de credit“ sub codurile IG4, IG7 şi IG8;
    – categoriile de emitent „Alte societăţi financiare“ corespund categoriei „Societăţi financiare, altele decât instituţiile de credit“ sub codul IG9; şi
    – categoriile de emitent „Societăţi nefinanciare“ corespund categoriei „Societăţi şi alţi emitenţi“ sub codul IG3;
    – categoriile de emitent „Bancă Centrală din UE“ împreună cu „Bancă Centrală din afara UE“ corespund categoriei „Bancă Centrală“ sub codul IG1.


    5.2.29. Defalcarea grupurilor de investitori (câmpul A.7.3) şi repartizarea geografică a investitorilor pe ţări (câmpul A.7.4)
    92. Suma procentelor menţionate în câmpul A.7.3 trebuie să fie egală cu 100%.
    93. Suma procentelor menţionate în câmpul A.7.4 trebuie, de asemenea, să fie egală cu 100%, iar administratorul unui FPM trebuie să precizeze procentul din VAN pentru care nu poate fi specificată nicio ţară.
    94. Beneficiarii finali, astfel cum sunt menţionaţi în câmpurile A.7.1 şi A.7.3, trebuie să fie consideraţi la nivel de entitate juridică, şi nu la nivel de societate-mamă.
    95. De asemenea, următoarea listă arată care sector instituţional al economiei în conformitate cu manualul Sistemului european de conturi (ESA) 2010 corespunde grupului de investitori, astfel cum este menţionat la câmpul A.7.3:
    - grupul de investitori „Societăţi nefinanciare“ corespunde sectorului „Societăţi nefinanciare“ sub codul S11;
    – grupul de investitori „Bănci“ corespunde sectorului „instituţii financiare monetare (IFM-uri)“ sub codul S12K;
    – grupul de investitori „Societăţi de asigurare“ corespunde sectorului „Societăţi de asigurare“ sub codul S128;
    – grupul de investitori „Alte instituţii financiare“ corespunde sectorului „Alte instituţii financiare“ sub codul S12O;
    – grupul de investitori „Fonduri/sisteme de pensii“ corespunde sectorului „Fonduri de pensii“ sub codul S129;
    – grupul de investitori „Administraţie publică“ corespunde sectorului „Administraţie publică“ sub codul S13;
    – grupul de investitori „Alte organisme de plasament colectiv“ corespunde sectorului „Fonduri de investiţii non-FPM“ sub codul S124;
    – grupul de investitori „Gospodării“ corespunde sectorului „Gospodării şi instituţii non-profit care deservesc gospodăriile“ sub codurile S14 şi S15;
    – grupul de investitori „Necunoscut“ corespunde sectorului „Neprecizat“ sub codul S1N;
    – sectorul „Restul lumii“ de sub codul S2 poate să nu fie legat direct la lista grupurilor de investitori, după cum se menţionează la câmpul A.7.3.


    5.2.30. Termen de preaviz solicitat de investitori (câmpul A.7.6)
    96. În ceea ce priveşte câmpul A.7.6 din Regulamentul de punere în aplicare privind raportarea, dacă există mai multe clase de acţiuni şi unităţi, perioada de preaviz raportată trebuie să fie cea aferentă celei mai mari clase de acţiuni (asociată cu cea mai mare proporţie a VAN). De asemenea, la completarea câmpului A.7.6 în „zile“ se vor lua în considerare zilele lucrătoare bancare.

    5.2.31. Mecanisme de lichiditate (câmpul A.7.7)
    97. În câmpul A.7.7, administratorul unui FPM va indica dacă există „Alte mecanisme pentru administrarea activelor nelichide“ în legătură cu FPM respectiv. În cazul în care nu există astfel de mecanisme, administratorul unui FPM trebuie să completeze „0“ în câmpul „% din VAN“ aferent acelui câmp. De asemenea, în scopul câmpului A.7.7, termenul „suspendarea tranzacţionării“ poate fi interpretat drept „suspendarea răscumpărării“.

    5.2.32. Informaţiile privind pasivele FPM: subscrieri (A.7.9), răscumpărări (A.7.10), plăţi către investitori (A.7.11), curs de schimb (A.7.12)
    98. În ceea ce priveşte subscrierile, data subscrierii care va fi avută în vedere la completarea modelului de raportare FPM (câmpul A.7.9) trebuie să fie data la care acţiunea FPM este emisă, şi nu data la care suma corespunzătoare acţiunii este plătită efectiv către FPM.
    99. În ceea ce priveşte răscumpărările, data subscrierii care va fi avută în vedere la completarea modelului de raportare FPM (câmpul A.7.10) trebuie să fie data la care acţiunea FPM este răscumpărată, şi nu data la care suma corespunzătoare acţiunii este plătită efectiv de FPM. De asemenea, dividendele plătite către investitori nu trebuie considerate răscumpărări în înţelesul câmpului A.7.10.
    100. În ceea ce priveşte plăţile către investitori, plăţile către investitori, astfel cum sunt menţionate în câmpul A.7.11, includ dividendele. Pentru evitarea oricărui dubiu, în cazul claselor de acţiuni cu acumulare, veniturile generate în timpul anului nu trebuie considerate plăţi către investitori în înţelesul câmpului A.7.11.
    101. În ceea ce priveşte cursul de schimb menţionat în câmpul A.7.12, acest curs de schimb raportat trebuie să fie cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii corespunzătoare raportării câmpurilor A.7.8, A.7.9 şi A.7.11 sau, dacă nu este disponibil la acea dată, ultimul curs de schimb anterior disponibil. Trebuie folosit acelaşi curs de schimb la completarea în euro a tuturor câmpurilor A.7.8, A.7.9 şi A.7.11.


    Blocul 6 - Informaţii privind VAN cu valoare scăzută
    5.2.33. Informaţiile privind preţul, menţionate în câmpurile B.1.4, B.1.5 (preţul la producerea evenimentului, folosind metoda costului amortizat cu privire la B.1.5), B.1.8 (deviaţia minimă de preţ între două valori menţionată în câmpul B.1.8), B.1.9 (în perioada menţionată la câmpul B.1.6 se va menţiona deviaţia maximă de preţ între cele două valori) şi diferenţa medie între două valori menţionată în câmpul B.1.7
    102. În ceea ce priveşte preţul menţionat în câmpurile B.1.4 şi B.1.5 (preţul la producerea evenimentului), folosind metoda costului amortizat în legătură cu B.1.5.), moneda în care se exprimă preţul trebuie să fie euro.
    103. În ceea ce priveşte diferenţa menţionată în câmpurile B.1.7, B.1.8 şi B.1.9, cifrele trebuie exprimate în puncte de bază. De asemenea, în cazul în care administratorul FPM decide să treacă definitiv activul de la metoda costului amortizat la metoda de cost prin raportare la piaţă, perioada menţionată în câmpul B.1.6 trebuie să înceteze.




    VI. Anexe la Ghid
    ANEXA 1

    la Ghid
    ^10 Lista de coduri CFI poate fi modificată în cazul în care intervin modificări ale standardului ISO 10962.
    Coduri CFI pentru titluri de valoare eligibile

┌───────────┬─────────────┬────────────┐
│ │ │Litere │
│Categorie │ │obligatorii │
│de │Grup │ale codului │
│instrumente│ │CFI care │
│ │ │trebuie │
│ │ │furnizate │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Organisme │E Fond │ │
│de │tranzacţionat│CE**** │
│plasament │la bursă │ │
│colectiv │(ETF) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Organisme │ │ │
│de │F Fonduri de │CF**** │
│plasament │fonduri │ │
│colectiv │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │I Fonduri de │ │
│Organisme │investiţii/ │ │
│de │fonduri │CI**** │
│plasament │mutuale │ │
│colectiv │standard │ │
│ │(vanilla) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Organisme │ │ │
│de │S Fonduri de │CS**** │
│plasament │pensii │ │
│colectiv │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Titluri │ │
│creanţă │garantate cu │DA**** │
│ │active │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Obligaţiuni │DB**** │
│creanţă │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Certificate │ │
│Titluri de │de depozit │ │
│creanţă │pentru │DD**** │
│ │titluri de │ │
│ │creanţă │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Instrumente │ │
│Titluri de │structurate │ │
│creanţă │(fără │DE**** │
│ │protecţia │ │
│ │capitalului) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Titluri │ │
│creanţă │garantate cu │DG**** │
│ │ipotecă │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Obligaţiuni │DN**** │
│creanţă │municipale │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Instrumente │ │
│Titluri de │structurate │DS**** │
│creanţă │(cu protecţia│ │
│ │capitalului) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Obligaţiuni │ │
│creanţă │pe termen │DT**** │
│ │mediu │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Obligaţiuni │ │
│creanţă │cu opţiuni │DW**** │
│ │ataşate │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Titluri de │Instrumente │ │
│creanţă │ale pieţei │DY**** │
│ │monetare │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Tranşe │FFB*** │
│futures │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Monede │FFC*** │
│futures │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Datorii │FFD*** │
│futures │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Contract │FFF*** │
│futures │futures │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Indici │FFI*** │
│futures │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Rata dobânzii│FFN*** │
│futures │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Contract │FFO*** │
│futures │options │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contract │Contracte │FFW*** │
│futures │swap │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │ │ │
│nelistate │Schimb │HF**** │
│şi incluse │valutar │ │
│pe liste │ │ │
│complexe │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │ │ │
│nelistate │Rate │HR**** │
│şi incluse │ │ │
│pe liste │ │ │
│complexe │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │F Schimb │JF**** │
│forward │valutar │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │R Rate │JR**** │
│forward │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Tranşe (call)│OC*B** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Tranşe (put) │OP*B** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Tranşe │ │
│options │(altele) │OM*B** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Monede (call)│OC*C** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Monede (put) │OP*C** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Monede │ │
│options │(altele) │OM*C** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Datorii │ │
│options │(call) │OC*D** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Datorii (put)│OP*D** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Datorii │ │
│options │(altele) │OM*D** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │futures │OC*F** │
│listate │(call) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │futures (put)│OP*F** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │futures │OM*F** │
│listate │(altele) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Indici (call)│OC*I** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │ │ │
│options │Indici (put) │OP*I** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Indici │ │
│options │(altele) │OM*I** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Rata dobânzii│ │
│options │(call) │OC*N** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Rata dobânzii│ │
│options │(put) │OP*N** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Rata dobânzii│ │
│options │(altele) │OM*N** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │options │OC*O** │
│listate │(call) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │options (put)│OP*O** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │options │OM*O** │
│listate │(altele) │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │swap (call) │OC*W** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │swap (put) │OP*W** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Contracte │ │
│options │swap (altele)│OM*W** │
│listate │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Schimb │SF**** │
│swap │valutar │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Contracte │Rate │SR**** │
│swap │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Tranzacţie │ │ │
│de │Acorduri repo│LR**** │
│finanţare │ │ │
└───────────┴─────────────┴────────────┘


    ANEXA 2

    Tabelul 1*)
    *) Tabelul 1 este reprodus în facsimil.

 (a se vedea imaginea asociată)

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016