Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin Ordinul nr. 35 din 15 mai 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003────────── CAP. 1 Serviciul de asistenţa maternala Definiţie Serviciul de asistenţa maternala asigura protecţia copilului care necesita stabilirea unei măsuri de protecţie ce impune creşterea, îngrijirea şi educarea copilului de către un asistent maternal profesionist, denumit în continuare AMP; aceasta protecţie include şi plasarea copilului în regim de urgenta, plasarea copilului cu nevoi speciale (de exemplu, copil cu deficienta, copil abuzat, copil cu tulburări de comportament, copil cu HIV/SIDA) în vederea recuperării sale. În dezvoltarea serviciului de asistenţa maternala, serviciul public specializat pentru protecţia copilului, denumit în continuare SPPC, şi organismele private autorizate, denumite în continuare OPA, au în vedere particularităţile de limba, dizabilitate, rasa, cultura, religie şi orientare sexuală ale copiilor. Dezvoltarea serviciului de asistenţa maternala se face în baza unei planificari anuale, parte integrantă a planului de implementare a strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copii. Organizarea şi funcţionarea serviciului de asistenţa maternala Serviciul de asistenţa maternala este organizat de SPPC sau OPA în structura proprie, ca un compartiment distinct sau ca activitate prestată de un compartiment cu mai multe atribuţii. Serviciul de asistenţa maternala instrumenteaza şi soluţionează toate sesizările referitoare la copiii care necesita protecţie prin îngrijirea lor de către un AMP. Serviciul de asistenţa maternala se poate organiza după cum urmează: 1. la nivelul SPPC: compartimentul de asistenţa maternala este parte a serviciului de protecţie de tip familial sau alternative de tip familial; sesizările despre cazurile noi vor fi prelucrate de serviciul de protecţie de tip familial sau alternative de tip familial în vederea rezolvarii lor, fără a realiza separarea copilului de familia biologica; numai după aceasta etapa şi în situaţia în care prevenirea nu este posibila, sesizarea este preluată de către compartimentul de asistenţa maternala, urmând a se desemna asistentul social al copilului în vederea evaluării nevoilor copilului şi elaborării planului de permanenta. 1.1. Excepţie de la acest parcurs se face în situaţia copilului institutionalizat; de la momentul aplicării prezentului ghid metodologic, asistentul social din cadrul serviciului rezidential sau al centrului de plasament va comunică compartimentului de asistenţa maternala copiii care pot fi ingrijiti la asistentul maternal; în urma realizării plasarii copilului la asistentul maternal, asistentul social desemnat din partea compartimentului de asistenţa maternala devine responsabil de caz. 2. La nivelul OPA: serviciul de asistenţa maternala poate fi organizat ca un compartiment distinct sau ca activitate desfăşurată de o echipa de personal angajat, calificat din punct de vedere profesional, în conformitate cu standardele prevăzute la anexa nr. 1 şi cu prezentul ghid metodologic. Categoriile de personal necesare desfăşurării activităţii compartimentului de asistenţa maternala sunt: - asistenţii sociali ai AMP; – asistenţii sociali ai copilului plasat la AMP; – asistenţii maternali profesionisti. Responsabilităţile asistentilor sociali ai AMP care lucrează în cadrul acestui serviciu includ: - evaluarea capacităţii solicitanţilor, în vederea atestării ca AMP, de a oferi îngrijire potrivita copilului care necesita acest tip de protecţie; – participarea la pregătirea solicitantului în calitate de formator sau în vederea sprijinirii solicitantului pe parcursul pregătirii; – întocmirea, păstrarea şi actualizarea dosarului AMP, conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 şi prezentului ghid metodologic; – sprijinirea şi monitorizarea activităţii AMP, asigurându-se ca acesta este informat în scris, accepta, înţelege şi acţionează în conformitate cu standardele, procedurile şi metodologia promovate de către autoritatea competentă; – prezentarea AMP, înainte de plasarea copilului la acesta, a standardelor, procedurilor şi oricăror alte instrucţiuni referitoare la îngrijirea copilului, asigurându-se ca acestea au fost înţelese; – participarea la procesul de potrivire a copilului cu AMP, prezentând abilitatile şi competentele AMP; – furnizarea în scris către AMP a informaţiilor privind sprijinul disponibil din partea grupului local de AMP sau a formelor asociative ale AMP; – furnizarea în scris către AMP a informaţiilor privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau al oricărei alte plângeri făcute împotriva lui, precum şi asupra sprijinului disponibil în astfel de situaţii; – identificarea nevoilor de pregătire şi potenţialului fiecărui AMP, precum şi ale membrilor familiei acestuia; – evaluarea anuală a activităţii fiecărui AMP, conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 şi prezentului ghid metodologic; – participarea la programe de pregătire specifică, în funcţie de nevoile de formare identificate de supervizor. Responsabilităţile asistentilor sociali ai copilului plasat la AMP includ: - evaluarea, în urma sesizării, a nevoilor copilului care necesita o măsura de protecţie; – revizuirea evaluării nevoilor copilului; – întocmirea şi revizuirea planului de permanenta pentru copil; – monitorizarea şi înregistrarea evoluţiei planului de permanenta; – realizarea instruirii specifice a AMP cu privire la nevoile copilului, înaintea plasarii acestuia; – informarea în scris a AMP cu privire la drepturile şi obligaţiile legale ce îi revin acestuia cu privire la persoana copilului pe durata plasarii, înainte de mutarea copilului; – coordonarea procesului de potrivire a copilului cu AMP; – întocmirea convenţiei de plasament; – coordonarea activităţilor privind mutarea copilului la AMP; – întocmirea, păstrarea şi actualizarea dosarului copilului; – organizarea, coordonarea şi monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi alţi specialişti, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii; – asigurarea menţinerii relaţiilor copilului cu familia sa sau cu orice alte persoane relevante pentru viaţa acestuia; – participarea la programe de pregătire specifică, în funcţie de nevoile de formare identificate de supervizor. Responsabilităţile AMP includ: - realizarea obligaţiilor şi responsabilităţilor prevăzute în convenţia de plasament pentru fiecare copil; – respectarea procedurilor, metodologiilor şi a regulamentelor interne elaborate de angajator; – participarea la programe de pregătire, în funcţie de recomandarea asistentului social al AMP întocmită în urma identificarii nevoilor de formare; – asigurarea îngrijirii copilului, conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 şi prezentului ghid metodologic; – sprijinirea copilului în menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu familia sa, cu prietenii şi cu orice alte persoane relevante din viaţa copilului, dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului. CAP. 2 Recrutarea/identificarea AMP SPPC/OPA realizează anual o analiza a nevoilor la nivel local în vederea elaborării şi fundamentarii strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copil şi familie. Planul de implementare a strategiei anuale va include şi măsurile ce vor duce la dezvoltarea reţelei de AMP în funcţie de nevoile identificate. Recrutarea/identificarea AMP trebuie realizată astfel încât serviciul de asistenţa maternala sa răspundă nevoilor identificate şi tuturor particularitatilor copiilor care au nevoie de o măsura de protecţie, precum şi particularitatilor de limba, religie, cultura, etnie şi dizabilitatilor identificate în urma analizei nevoilor. Recrutarea/identificarea poate fi realizată direct de către SPPC/OPA sau prin angajarea serviciilor unor firme/persoane specializate în domeniu. Recrutarea/identificarea trebuie să conducă la atragerea unui număr suficient de solicitanţi din care, în urma evaluării acestora, vor fi selectaţi AMP. În timpul procesului de recrutare/identificare sau după acest proces, orice contactare a SPPC/OPA de către persoane interesate se considera solicitare, indiferent de forma în care a fost realizată (scris, verbal, electronic). SPPC/OPA va tine evidenta solicitărilor venite pe parcursul sau după ce s-a încheiat campania de recrutare. SPPC/OPA va răspunde în maximum 3 zile fiecărei solicitări prin transmiterea unei informări cu privire la drepturile şi obligaţiile AMP, etapele procesului de evaluare şi criteriile minime obligatorii prevăzute de lege pentru a deveni AMP (vezi cap. IX). Totodată, atasat acestui răspuns, SPPC/OPA va transmite solicitantului un model al cererii de evaluare. CAP. 3 Evaluarea solicitanţilor Persoana care doreşte sa devină AMP se adresează: - serviciului public specializat pentru protecţia copilului (SPPC); sau – organismului privat autorizat (OPA). În acest scop, solicitantul formulează o cerere de evaluare a capacităţii sale de a deveni AMP, după modelul prevăzut în prezentul ghid metodologic, la care va anexa: a) curriculum vitae, conform modelului prevăzut în prezentul ghid metodologic; b) cazierul judiciar; c) copii de pe actele de stare civilă (certificat de naştere, certificat de căsătorie, buletin/carte de identitate); d) copii de pe actele de studii. Cererea de evaluare a solicitantului se soluţionează în limita termenului de 90 de zile de la data înregistrării. În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii de evaluare, SPPC/OPA transmite solicitantului un răspuns în scris cuprinzând confirmarea luării în evidenta a cererii acestuia, numele asistentului social desemnat ca responsabil de caz, precum şi etapele procesului de evaluare şi criteriile ce vor fi avute în vedere în cursul acestui proces. Asistentul social desemnat al SPPC/OPA care primeşte cererea are obligativitatea de a verifica identitatea solicitantului, modul de completare a cererii şi existenta actelor necesare a fi anexate. Pentru a confirma realizarea acestei verificări, asistentul social va semna în rubrica special prevăzută în acest sens în cuprinsul cererii de evaluare. Procesul de evaluare a capacităţii solicitantului de a îngriji un copil are doua etape: A. etapa evaluării iniţiale; B. etapa de pregătire La încheierea etapei evaluării iniţiale, asistentul social responsabil de caz va realiza un raport intermediar de evaluare. În funcţie de raportul de evaluare intermediara se va lua decizia de către asistentul social şi solicitant dacă se trece la etapa următoare sau nu. În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile specificate de lege, standardele prevăzute în anexa nr. 1 şi prezentul ghid metodologic, SPPC/OPA va răspunde cererii de evaluare a solicitantului în scris, motivand concluziile raportului de evaluare. Evaluarea iniţială În procesul de evaluare a solicitantului vor fi avute în vedere, în mod obligatoriu, următoarele aspecte: 1. Solicitanţii trebuie să aibă capacitate deplina de exerciţiu. 2. Condiţii materiale Solicitanţii trebuie să aibă drept de folosinţă asupra locuinţei (acest lucru va fi demonstrat cu acte). Locuinta trebuie să fie salubra, sa dispună de spaţiu suficient pentru asigurarea intimitatii tuturor celor care locuiesc în ea, cu pat separat pentru fiecare copil, dependinţe corespunzătoare pentru igiena, ambient sigur pentru asigurarea sănătăţii şi bunastarii copilului. 3. Starea de sănătate Starea de sănătate a solicitantului, precum şi a tuturor celor care locuiesc împreună cu acesta trebuie să fie buna, fără afecţiuni medicale care pot afecta capacitatea de îngrijire a copilului plasat. În acest scop, solicitantul şi persoanele care locuiesc cu acesta obţin un certificat medical de evaluare completa a stării de sănătate. Pe baza acestor certificate, dacă este cazul, asistentul social desemnat va analiza aspectele medicale cuprinse în evaluare, împreună cu cadrele medicale care le-au constatat, în vederea atestării faptului ca toate persoanele mai sus amintite au starea de sănătate corespunzătoare îngrijirii unui copil. 4. Aptitudini parentale 5. Profilul moral Solicitantul şi persoanele care locuiesc cu acesta trebuie să dovedească trasaturi pozitive de caracter, relaţii sociale bune în comunitate, precum şi faptul că nu au suferit condamnări rămase definitive prin hotărâre judecătorească, pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni care i-ar face incompatibili cu exercitarea profesiei de AMP. 6. Acceptarea şi înţelegerea de către solicitant şi, respectiv, de către persoanele care locuiesc cu acesta a necesităţii colaborării cu familia biologica sau adoptivă a copilului 7. Acceptarea şi înţelegerea de către solicitant a drepturilor şi responsabilităţilor care le-ar putea reveni din relaţia cu angajatorul şi, respectiv, din convenţia de plasament 8. Atitudine non-discriminatorie a solicitantului şi a persoanelor care locuiesc cu acesta. Potentialii AMP trebuie să manifeste o atitudine non-discriminativa faţă de persoanele cu nevoi speciale şi faţă de minorităţile etnice. 9. Capacitatea solicitantului de a lucra în condiţii de stres sau speciale (plasamentul de urgenta, copii cu nevoi speciale, copii cu tulburări de comportament etc.) 10. Înţelegerea caracterului temporar al plasamentului copilului la asistentul maternal profesionist 11. Experienta anterioară Experienta cu propriii copii sau experienta în ocrotirea altor copii, bătrâni, bolnavi, persoane cu handicap constituie un avantaj, nu un criteriu în sine. 12. Atitudinea celorlalţi membri ai familiei care locuiesc împreună cu solicitantul faţă de problematica specifică a copiilor care necesita măsura de protecţie şi care pot intră în respectiva familie. Pe parcursul etapei de evaluare iniţială, asistentul social desemnat al SPPC/OPA va realiza o serie de minimum 6 vizite/intalniri la domiciliul solicitantului şi va obţine recomandări despre solicitant. Vizite/intalniri la domiciliul solicitantului Solicitanţii vor fi vizitati la domiciliu de către asistentul social responsabil de caz. În cazul unui cuplu, ambii parteneri, precum şi ceilalţi membri ai familiei care locuiesc cu solicitantul trebuie să fie în mod obligatoriu prezenţi la domiciliu în cursul primei vizite. Aceste vizite au drept scop verificarea condiţiilor de viaţa ale solicitanţilor şi verificarea afirmaţiilor făcute în cererea de evaluare. Candidaţii vor fi incurajati sa pună întrebări în legătură cu eventualele nelamuriri legate de profesia de AMP şi sa aducă argumentele pe care le considera utile pentru susţinerea solicitării lor. În paralel cu obţinerea recomandărilor va continua procesul de evaluare prin efectuarea vizitelor menţionate la domiciliul solicitanţilor pentru culegerea de informaţii. În cadrul acestor vizite vor avea loc intalniri la care vor participa toţi membrii familiei solicitantului şi persoanele care locuiesc cu acesta, precum şi intalniri în cadrul cărora se vor purta discuţii individuale cu fiecare persoana. Asistentul social va completa un raport după fiecare vizita. Recomandări şi referinţe Asistentul social va contacta familiile şi persoanele indicate de solicitant pentru obţinerea referinţelor, precum şi orice alte persoane pe care le apreciază ca relevante. În procesul de evaluare pot fi incluse şi interviuri cu alţi profesionisti şi orice investigaţii suplimentare considerate utile de către evaluator. Observarea în perioada de evaluare a unor atitudini necorespunzătoare sau a altor aspecte care ar putea prejudicia ocrotirea copilului în familia respectiva va fi consemnată şi poate constitui motiv de respingere a solicitării. În etapa evaluării iniţiale, asistentul social responsabil de caz va urmări sa identifice capacitatea solicitantului de îngrijire a unui copil şi nevoile de pregătire. Pentru aceasta, asistentul social, de la caz la caz, poate solicita implicarea şi a altor specialişti. La încheierea acestei etape, asistentul social responsabil de caz întocmeşte raportul intermediar de evaluare. Pe baza acestui raport se face trecerea la etapa următoare - etapa pregătirii. În cazul în care raportul intermediar indica existenta unor probleme ce afectează sau pot afecta capacitatea solicitantului de îngrijire a copilului, se poate lua decizia întreruperii procesului de evaluare. CAP. 4 Procesul de pregătire a AMP Procesul de pregătire face parte din procesul de evaluare a AMP. Solicitanţii selectaţi pe baza raportului intermediar de evaluare vor participa la un program obligatoriu de formare, în conformitate cu programa-cadru elaborata de către Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, care include module minime obligatorii şi, respectiv, module specializate. Programul de pregătire se desfăşoară în grupe de maximum 12 persoane. În vederea obţinerii atestatului de AMP este suficienta absolvirea modulelor minime obligatorii. Absolvirea unuia sau mai multor module specializate duce la eliberarea atestatului de AMP specializat pentru una sau mai multe categorii de probleme ale copilului. La absolvirea fiecărui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA, împreună cu formatorii, va completa un raport de pregătire care va consemna atitudinea şi comportamentul solicitantului, precum şi nivelul de acumulare a cunoştinţelor. Dacă se constată că nivelul de cunoştinţe sau atitudinea solicitantului nu sunt corespunzătoare după absolvirea unui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA va propune solicitantului sa repete modulul sau sa recomande încetarea procesului de pregătire şi evaluare. În urma absolvirii modulelor de pregătire se va realiza de către asistentul social desemnat al SPPC/OPA un raport final de pregătire ce va cuprinde toate informaţiile cu privire la modulele absolvite, rezultatele obţinute şi observaţii asupra atitudinii şi comportamentului pe parcursul pregătirii. Raportul final de evaluare este realizat de către asistentul social desemnat şi cuprinde informaţii din raportul intermediar de evaluare şi din raportul final de pregătire. Raportul final de evaluare se ataşează dosarului solicitantului. Dosarul mai cuprinde: rapoartele de pregătire, raportul intermediar de evaluare, cerere de evaluare, precum şi celelalte acte ale solicitantului prevăzute de lege. Solicitantul are acces la acele părţi neconfidentiale ale raportului final şi poate depune la dosar completări, explicaţii în scris faţă de aspectele din raportul final care îi sunt defavorabile. Sunt considerate confidenţiale acele informaţii care au fost culese de la terţi cu privire la comportamentul şi atitudinea solicitantului, precum şi unele observaţii ale asistentului social, după caz. CAP. 5 Atestarea AMP Pe baza dosarului întocmit de asistentul social în urma procesului de evaluare, solicitantul va întocmi o cerere de atestare care va fi înaintată autorităţii competente să se pronunţe asupra acesteia. La aceasta cerere se va ataşa recomandarea asistentului social cu privire la eliberarea atestatului, recomandare ce va face referire la disponibilitatea SPPC/OPA de a angaja, în urma eliberării atestatului, viitorul AMP (se va face referire şi la planul de dezvoltare a serviciului). În procesul de luare a deciziei de eliberare a atestatului va fi implicat activ solicitantul, în acest sens SPPC/OPA asigurând toate condiţiile necesare realizării efective a acestei implicari (notificarea solicitantului cu privire la data şi locul ţinerii şedinţei în care urmează a fi luată decizia, traducere şi interpretare dacă este cazul). Atestatul se eliberează pe o durată de 3 ani şi va cuprinde următoarele menţiuni obligatorii: - numărul şi vârsta copiilor ce pot fi plasati; – particularităţile copiilor ce pot fi plasati: deficiente, limba, etnie, religie; – nivelul de specializare al AMP - în urma modulelor de pregătire absolvite; – perioada în care se va realiza prima evaluare anuală. Decizia autorităţii competente cu privire la eliberarea atestatului va fi comunicată conform reglementărilor legale. CAP. 6 Plasarea şi îngrijirea copilului la AMP În derularea activităţilor referitoare la plasarea şi îngrijirea copilului la AMP vor fi implicaţi în mod activ şi permanent copilul, AMP şi familia copilului, dacă este cazul, şi se va tine cont de opinia acestora. A. Procesul de potrivire Procesul de potrivire consta în identificarea şi pregătirea unei familii (AMP aflat în evidenta SPPC sau a unui OPA), care să răspundă nevoilor specifice ale copilului care urmează a fi plasat. Asistentul social al copilului este responsabilul de caz şi coordonează întregul proces de potrivire. Asistentul social al copilului, pe baza evaluării nevoilor copilului şi a planului individualizat de protecţie, contacteaza asistenţii sociali ai AMP, în vederea derulării procesului de potrivire conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 şi prezentului ghid metodologic. Etapele minime obligatorii care trebuie parcurse în cursul procesului de potrivire sunt următoarele: A.1. Potrivirea teoretică - presupune luarea în considerare cel puţin a următoarelor criterii referitoare la copil, familia lui biologica (atunci când este cazul) şi, respectiv, AMP: - criteriile privind copilul se referă la: vârsta acestuia, temperamentul sau, interesele aparente, naţionalitate, rasa, religie, relaţiile cu alţi copii, nevoi speciale; – criteriile privind familia naturala se referă la: vârsta, temperament, ocupaţie, inclinatii/aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educaţie, naţionalitate, rasa, religie; – criteriile privind AMP: vârsta, temperament, ocupaţie, inclinatii, aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educaţie, naţionalitate, rasa, religie, atitudinea faţă de alte etnii, situaţia legală, competente profesionale, preferinţe privind copilul, disponibilitati, reşedinţa (distanta faţă de domiciliul familiei naturale), alţi copii prezenţi în familie. Potrivirea teoretică se realizează cu participarea a cel puţin 2 profesionisti: asistentul social al copilului (după caz, împreună cu persoana de referinţa a copilului, în situaţia în care acesta este deja institutionalizat) şi asistentul social al AMP. A.2. Informarea şi pregătirea tuturor părţilor implicate Aceasta etapa presupune: ● informarea copilului - se realizează potrivit capacităţii sale de înţelegere şi gradului sau de maturitate; ● informarea familiei naturale (şi/sau a persoanelor importante pentru copil) - se realizează sub rezerva respectării interesului superior al copilului; ● informarea AMP - asistentul social al copilului îi va aduce la cunoştinţa toate informaţiile necesare, în măsura în care ele sunt relevante pentru situaţia copilului respectiv. A.3. Acomodarea copilului cu AMP Acomodarea se realizează pe parcursul unui număr de intalniri între copil şi AMP şi familia acestuia, intalniri coordonate de către asistentul social al copilului. Numărul de vizite necesare diferă de la o situaţie la alta, fiind condiţionat numai de ritmul impus de copil în desfăşurarea acestui proces. Aceasta etapa implica parcurgerea graduala a 3 faze: ● intalniri ale copilului cu AMP la domiciliul copilului; ● intalniri pe teren neutru; ● intalniri la domiciliul AMP. Singura excepţie de la desfăşurarea graduala a procesului de acomodare o reprezintă plasamentul copilului în regim de urgenta. Prin natura lui, plasamentul în regim de urgenta nu permite parcurgerea fazelor de acomodare şi are drept scop asigurarea imediata a securităţii grav amenintate a copilului. Supervizarea vizitelor se realizează de către cei 2 asistenţi sociali, concomitent sau separat, în vederea stabilirii oportunităţii continuării demersurilor legate de plasamentul copilului, în funcţie de evoluţia favorabilă sau nefavorabila a relatiei copil - AMP (şi familie biologica, acolo unde este necesară implicarea acestora). Este esenţială şi obligatorie implicarea tuturor membrilor familiei AMP şi persoanelor care locuiesc împreună cu acesta, încă de la debutul procesului de acomodare şi pe toată perioada lui de desfăşurare. Dificultăţile majore apărute în cursul etapei de acomodare şi imposibilitatea soluţionării lor au drept consecinţa oprirea întregului proces de potrivire şi identificarea unui alt AMP pentru acel copil. Toate informaţiile importante cu privire la procesul de potrivire, informaţii ce se referă la nivelul de potrivire între nevoile copilului şi aptitudinile şi disponibilităţile AMP, vor fi menţionate în convenţia de plasament de către asistentul social al copilului. Toate problemele identificate pe parcursul procesului de potrivire, precum şi măsurile ce vor fi luate de asistentul social al copilului vor fi menţionate în convenţia de plasament. B. Hotărârea de plasament/încredinţare ● Recomandarea stabilirii măsurii de plasament/încredinţare a copilului la AMP se face de către asistentul social al copilului şi este o consecinţa a evoluţiei favorabile a procesului de acomodare. ● În aceasta etapa este obligatorie luarea în considerare a opiniei copilului - potrivit capacităţii sale de exprimare şi gradului sau de maturitate - şi a opiniei AMP. ● Prezentarea cazului autorităţii competente se realizează în echipa, de către cei 2 asistenţi sociali implicaţi, propunerea de luare a măsurii de plasament/încredinţare fiind susţinută de către asistentul social al copilului. ● Decizia finala aparţine autorităţii competente. ● Hotărârea de plasament/încredinţare se face nominal la AMP. C. Mutarea propriu-zisa a copilului la AMP Imediat după ce autoritatea competentă a luat hotărârea de plasament/încredinţare se va încheia convenţia de plasament/încredinţare între AMP şi angajatorul sau, în condiţiile şi cu elementele prevăzute de legislaţia în vigoare, după cum urmează: ● convenţia se încheie pentru fiecare copil primit în plasament/încredinţare, cu acordul scris al soţului/sotiei AMP (unde este cazul), şi se notifica autorităţii competente care a hotărât plasamentul/încredinţarea copilului; ● aceasta convenţie cuprinde următoarele elemente: - informaţii referitoare la copil: identitatea, originea etnică şi religioasă, situaţia sa personală familială, socială şi medicală, nevoile sale speciale; – motivele hotărârii de plasament/încredinţare; – planul de aplicare şi obiectivele plasamentului/încredinţării; – modalităţile de menţinere a contactului între copil şi familia sa biologica (menţionându-se explicit situaţiile în care autoritatea competentă a stabilit ca păstrarea acestui contact nu este în interesul superior al copilului) şi modul de pregătire a reintegrarii copilului în familia proprie, în cazul plasamentului; – modalităţile de supraveghere a activităţii AMP şi de evaluare periodică a evoluţiei copilului; – drepturile şi obligaţiile specifice ale părţilor cu privire la ocrotirea copilului plasat. Încheierea convenţiei de plasament/încredinţare între AMP şi angajator se realizează înainte de mutarea propriu-zisa a copilului şi numai după pronunţarea hotărârii de plasament/încredinţare. Mutarea efectivă a copilului are loc imediat după semnarea convenţiei de plasament/încredinţare de către AMP. Întregul proces de mutare este coordonat de asistentul social al copilului. Copilul va lua cu el, la domiciliul AMP, obiectele personale de care este atasat. D. Urmărirea plasamentului/încredinţării Urmărirea plasamentului/încredinţării copilului la AMP are la baza prevederile convenţiei de plasament/încredinţare, precum şi cele ale planului individualizat de protecţie. E.1. Planul individualizat de protecţie Planul individualizat de protecţie se întocmeşte imediat după luarea în evidenta a copilului care necesita luarea unei măsuri de protecţie, urmând a fi revizuit periodic la 3 luni sau ori de câte ori este necesar. La stabilirea planului individualizat de protecţie este obligatorie participarea tuturor celor implicaţi: asistent social al copilului, AMP, copil (în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate), familie biologica. Atunci când finalitatea planului individualizat de protecţie este adoptia, familia adoptivă va fi şi ea implicata în revizuirea acestui plan. Asistentul social responsabil de caz va consulta orice altă persoană care poate oferi informaţii relevante pentru situaţia copilului respectiv. Elementele minime care trebuie cuprinse la întocmirea planului individualizat de protecţie sunt: ● Dezvoltarea copilului: - o imagine generală asupra progreselor/regreselor înregistrate de copil de la un plan la altul, incluzând dezvoltarea fizica, intelectuală, afectiva şi comportamentala; – motive de ingrijorare legate de dezvoltarea copilului; – măsuri necesare/obiective privind dezvoltarea copilului. ● Starea de sănătate a copilului: - starea de sănătate curenta; – evoluţia stării de sănătate de la un plan la altul; – consideratii asupra celor mai recente evaluări medicale; – tratamente/măsuri medicale necesare; – imunizari. ● Educaţia copilului (în funcţie de vârsta): - progrese/regrese înregistrate la şcoala/grădiniţa/domiciliu; – probleme/motive de ingrijorare; – măsuri necesare/obiective privind educaţia copilului. ● Menţinerea legăturii copilului cu familia biologica (dacă este în interesul copilului): - evoluţia relatiei copilului cu familia biologica; – alte persoane cu care copilul ar trebui sa menţină legătură; – măsuri necesare/obiective privind legătură cu familia biologica. ● Activitatea asistentului social responsabil de caz: - activităţile cu copilul, cu familia naturala/adoptivă, cu alte persoane resursa şi cu AMP; – planificarea tuturor activităţilor şi demersurilor asistentului social legate de rezolvarea situaţiei copilului; – revizuirile şi evaluarile periodice care au legătură cu toate aspectele incluse în planul individualizat de protecţie. ● Reusita plasamentului/încredinţării: - modul în care încredinţarea/plasamentul satisface nevoile copilului; – progresele înregistrate (evoluţia plasamentului/încredinţării spre finalitatea propusă); – eventuale probleme sau motive de ingrijorare; – măsuri propuse/obiective. ● Planul cu privire la copil şi responsabilităţi: - planurile curente legate de copil; – responsabilităţile părţilor implicate; – termene de rezolvare. ● Finalitatea planului şi revizuirea lui se realizează în funcţie de evoluţia cazului, ţinând cont de interesul superior al copilului E.2. Vizitele de urmărire Vizitele de urmărire vor fi realizate de către asistentul social al copilului. Frecventa minima a vizitelor asistentului social - anunţate şi neanuntate - la AMP este saptamanala în prima luna de plasament/încredinţare, iar apoi, cel puţin bilunara. În urma realizării vizitelor, asistentul social al copilului va întocmi pentru fiecare vizita un raport. E.3. Încetarea plasamentului/încredinţării Încetarea plasamentului/încredinţării la AMP se poate realiza conform planului individualizat de protecţie sau poate fi determinata de alte motive. În ambele situaţii, încetarea plasamentului/încredinţării la AMP se realizează printr-o hotărâre de încetare, revocare sau înlocuire, după caz, a măsurii de ocrotire a copilului, pronunţată de către autoritatea competentă. La fel ca şi intrarea copilului în familia AMP, plecarea sa trebuie să fie un proces gradual, desfăşurat cu parcurgerea aceloraşi etape ale procesului de acomodare menţionate anterior. În situaţii de urgenta, când acest lucru nu este posibil, se va alege soluţia cea mai securizanta pentru copil. CAP. 7 Serviciile de sprijin Pentru derularea în bune condiţii a activităţii serviciului de asistenţa maternala, AMP vor avea acces la serviciile dezvoltate de către SPPC/OPA sau de alte autorităţi la nivelul comunităţii. Rolul acestor servicii este de: - susţinerea activităţii AMP pe timpul zilei; – susţinerea activităţii AMP în situaţii de urgenta; – facilitarea efectuării de către AMP a concediilor legale; – informarea, consilierea AMP în diverse domenii de interes. CAP. 8 Evaluarea activităţii AMP Asistentul social al AMP este responsabil de monitorizarea activităţii acestuia. Lunar asistentul social va avea intalniri cu AMP şi cu membrii familiei acestuia în vederea identificarii problemelor şi nevoilor AMP. În acest sens, asistentul social va monitoriza activitatea AMP şi va face propuneri referitoare la instruirea acestuia. La sfârşitul perioadei menţionate în atestat, referitoare la prima evaluare anuală, asistentul social va întocmi raportul de evaluare anuală. Pentru aceasta, asistentul social al AMP va avea intalniri şi va consemna opiniile asistentilor sociali ai copiilor ce au fost plasati la AMP, opiniile familiilor copiilor, opiniile copiilor, precum şi ale oricăror alte persoane sau specialişti. Raportul de evaluare anuală va conţine informaţii despre nivelul de pregătire şi nevoile identificate de instruire ale AMP. Dacă situaţia o impune, asistentul social al AMP poate propune retragerea sau suspendarea atestatului eliberat. CAP. 9 Documente minime existente în dosarul copilului, familiei biologice şi asistentului maternal A. Dosarul copilului: - sesizare/solicitare; – raport privind ancheta socială iniţială; – răspuns la sesizare; – raport de evaluare a nevoilor copilului; – hotărâre/decizie de stabilire a măsurii de protecţie; – hotărâre de stabilire a gradului de handicap sau/şi a orientarii şcolare; – plan individualizat de protecţie; – raport de revizuire a evaluării nevoilor; – raport de revizuire a planului individualizat de protecţie; – rapoarte de vizita/urmărire a evoluţiei copilului; – acte de stare civilă. B. Dosarul familiei biologice: - sesizare/solicitare; – plan individualizat de protecţie; – raport de evaluare a nevoilor familiei şi a împrejurărilor care au determinat separarea copilului de familie; – revizuire a planului individualizat de protecţie; – raport de vizita/intalnire cu copilul; – copii de pe actele de stare civilă. C. Dosarul AMP: - cerere de evaluare; – curriculum vitae/cazier/copii de pe actele de stare civilă şi de studii/alte acte prevăzute de lege; – raport de vizita la domiciliu; – recomandări/referinţe; – certificate medicale; – raport intermediar de evaluare; – raport de pregătire; – raport final de evaluare; – cerere de eliberare a atestatului; – propunere/recomandare a asistentului social; – atestat; – copie de pe contractul individual de muncă; – convenţie de plasament; – raport lunar de supervizare; – raport de evaluare anuală. CAP. 10 Modele-cadru pentru actele necesare întocmirii dosarului AMP 10.1. Formular răspuns solicitare
Antet SPPC/OPA Stimate domnule/Stimată doamnă, Va multumim pentru interes şi pentru faptul ca ne-aţi contactat. Instituţia noastră ....../(descrierea obiectului de activitate SPPC/OPA)................ Asistentul maternal, ca angajat al nostru - SPPC/OPA - are următoarele drepturi şi responsabilităţi: - cele prevăzute de lege (rezumat); – nivelul estimat al drepturilor băneşti. Pentru a deveni asistent maternal trebuie să formulati următoarea cerere de evaluare tip depusa la SPPC/OPA, adresa ...., fax ...., e-mail .... etc. dacă îndepliniţi condiţiile minime prevăzute de lege ........ În urma depunerii cererii de evaluare se va realiza evaluarea capacităţii dumneavoastră de a îngriji un copil. Aceasta evaluare poate dura 90 de zile maximum şi pe parcursul acestei perioade dumneavoastră şi membrii familiei veţi fi implicaţi în diverse activităţi. Vă mulţumim, Director SPPC/OPA, 10.2. Cerere de evaluare în vederea eliberării atestatului de AMP
Antet SPPC/OPA Verificat identitatea solicitantului şi existenţa tuturor informaţiilor necesare pentru demararea procedurii. Asistent social ............................. CERERE DE EVALUARE ÎN VEDEREA ELIBERĂRII ATESTATULUI DE ASISTENT MATERNAL PROFESIONIST Subsemnatul (a) ......, domiciliată în ......., telefon ....., vă solicit acordarea atestatului de asistent maternal profesionist. Am luat cunoştinţa de condiţiile necesare pentru a practica aceasta profesiune, de îndatoririle şi drepturile profesionale, de responsabilitatea pe care o implică. Doresc sa devin asistent maternal profesionist din următoarele motive: ............................................................... ........................................................... Sunt de acord cu întreaga procedura de evaluare necesară pentru obţinerea atestatului şi voi colabora cu specialiştii responsabili de aceasta procedură. În cazul obţinerii atestatului, as dori sa primesc în îngrijire ...... copii. Prefer ca vârsta copiilor să fie între .... ani. Sunt disponibil(ă) pentru îngrijirea unui copil cu nevoi speciale DA [ ] NU [ ] Sunt disponibil(ă) pentru colaborarea cu familia naturala sau adoptivă a copilului. Sunt disponibil(ă) pentru colaborarea cu SPPC sau OPA. Declar pe propria răspundere ca informaţiile cuprinse în prezentul formular sunt adevărate şi anexez toate documentele solicitate de lege. Semnatura candidatului .......... Data .......... 10.3. Curriculum vitae al solicitantului
CURRICULUM VITAE 1. Date personale Numele ............ Prenumele ................ Alte nume purtate anterior (de exemplu: înainte de căsătorie): ............................................................... Locul şi data naşterii ........................................ Act de identitate ...... seria ..... nr. ...., eliberat la data de .......... de ................ Numele părinţilor: tata ......... mama .................. Starea civilă: căsătorit(ă)/necasatorit(ă)/divorţat(ă)/vaduv(ă) Religie: practicată ........... formală ................. Copii:
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Numele şi prenumele │Data naşterii │Şcolarizare │
├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│.................................│.................................│.................................│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│.................................│.................................│.................................│
└─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
2. Studii Ultima şcoala absolvită ........... în anul ........... cu specializarea ........... Alte şcoli absolvite: ............. în anul ........... ................................... în anul ........... Cursuri de perfecţionare, specializare: .... în anul ........ ............................................ în anul ........ ............................................ în anul ........ 3. Experienţa profesională Profesia de baza ............................................ Situaţia profesională actuala: angajat(ă)/şomer(ă)/casnică/pensionar(ă) Ultimul loc de muncă Unitatea ........................ Telefon ................... Adresa ...................................................... Angajat pe postul ............. de la data de ............ până la ............... Persoane care pot de referinţe: ..........., funcţia ......... Alte locuri de muncă:
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Unitatea │Perioada │Postul ocupat │
├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│.................................│.................................│.................................│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│.................................│.................................│.................................│
└─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
4. Alte abilitaţi Trăsături de personalitate (enumeraţi câteva care consideraţi că vă caracterizează): .......................................... Alte abilitaţi (în afară profesiei de baza, enumeraţi ce stiţi şi ce vă place să faceţi): ...................................... Modalităţi de petrecere a timpului liber: ................... 5. Date despre familie Membrii familiei care locuiesc la domiciliul meu:
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Numele şi prenumele │Gradul de rudenie cu solicitantul│Data naşterii │
├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│.................................│.................................│.................................│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│.................................│.................................│.................................│
└─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
Observaţii în legătură cu acordul familiei de a primi un copil în plasament: ............................................................................ Veniturile familiei: Venitul total lunar ........., constituit din: ............... 6. Starea de sănătate Starea mea de sănătate este: foarte bună/bună/satisfăcătoare Sufăr/nu sufăr de nici o boală cronică transmisibilă care ar face incompatibilă exercitarea profesiei de asistent maternal profesionist. Anexez documentele medicale doveditoare. 7. Locuinţa Locuinţa în care voi primi copilul (copiii) în plasament sau încredinţare este proprietate/închiriată/în folosinţă gratuită şi are următoarele caracteristici: ● locuinţă la: bloc/casă; suprafaţa locuinţei ............ mp ● nr. de camere: ....................; dependinţe: ..................... ● utilităţi şi dotări (completaţi cu DA sau NU): apă curentă ....., gaze ..., iluminat ......., încălzire ........, TV ........, radio ............ Copilul/copiii plasat/plasaţi va/vor locui: în camera proprie .........., în camera copiilor din familie ............., alte condiţii ................... . -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
