Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023  privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 569 bis din 23 iunie 2023
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.682 din 14 iunie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 569 bis din 23 iunie 2023.
──────────

    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    2. CONCEPTE
        3.A. ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTE
        Evaluarea iniţială
        3.A.1. Etapa de încadrare
        Definirea domeniului
        3.A.2. Etapa studiului de evaluare adecvată
        3.A.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă
        Revizuirea/actualizarea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu

        3.B. ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII
        3.B.1 Etapa de încadrare
        3.B.2. Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program/strategie şi de realizare a studiului de evaluare adecvată
        3.B.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă
        AVIZUL AUTORITĂŢII RESPONSABILE CU MANAGEMENTUL ADMINISTRAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE


    4. CONCLUZIILE EVALUĂRII PLANULUI/PROIECTULUI
    5. CONSULTĂRI CU PUBLICUL LARG ÎN CADRUL PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ
        ANEXA NR. 1 - LISTA DE CONTROL PENTRU ETAPA DE EVALUARE INIŢIALĂ PENTRU PROIECTE
        ANEXA NR. 2 - DIFERENŢA DINTRE ETAPA DE ÎNCADRARE ŞI ETAPA STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ
        ANEXA NR. 3A - CONŢINUTUL-CADRU AL MEMORIULUI DE PREZENTARE
        ANEXA NR. 3B - LI1TA DE CONTROL PENTRU ETAPA DE ÎNCADRARE
        ANEXA NR. 3C - TABELUL DE EVALUARE A IMPACTULUI*
        ANEXA NR. 4A - ASPECTE RELEVANTE
        ANEXA NR. 4B - PREZENTAREA ABORDĂRILOR ŞI METODELOR/INSTRUMENTELOR PROPUSE PENTRU CUANTIFICAREA EFECTELOR ŞI IMPACTURILOR PROIECTULUI
        ANEXA NR. 5A - CONŢINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ
        ANEXA NR. 5B - LISTA DE CONTROL PENTRU ANALIZA CALITĂŢII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PP
    ANEXA NR. 6 - METODOLOGII
        6.A. Metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de PP şi a măsurilor restrictive
        6.B. Metodologia privind transmiterea coordonatelor GIS ale PP-ului
        6.C. Metodologia de elaborare a memoriului de prezentare
        6.D. Metodologia de elaborare a studiului de evaluare adecvată

        
ANEXA NR. 7 - FORMULAR PENTRU TRANSMITEREA DE INFORMAŢII CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 6 ALINEATUL (4) DIN DIRECTIVA HABITATE

    ACRONIME
        ACPM Autoritatea competentă pentru protecţia mediului
        AS Amenajament silvic
        ANPIC Arie naturală protejată de interes comunitar
        CAT Comisia de analiză tehnică
        CSC Comitet special constituit
        CE Comisia Europeană
        EA Evaluare adecvată
        EIA Evaluarea impactului asupra mediului
        HG Hotărârea guvernului
        OUG Ordonanţa de urgenţă a guvernului
        ONG Organizaţii neguvernamentale
        OC Obiectiv de conservare
        PUG Plan urbanistic general
        PUZ Plan urbanistic zonal
        PP Plan/proiect
        PPS Plan/Program/Strategie
        SEA Evaluare strategică de mediu
    1. INTRODUCERE
        Prezentul ghid metodologic actualizează şi detaliază etapele procedurale care trebuie parcurse în vederea realizării evaluării adecvate, potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont şi de noua abordare a Comisiei Europene, prevăzută în Ghidul "Evaluarea planurilor şi proiectelor în relaţie cu Natura 2000" - Ghid metodologic privind articolul 6(3) şi 6(4) al Directivei Habitate 92/42/CEE, precum şi de aspectele rezultate din analiza derulării procedurilor de evaluare adecvată din 2010 până în prezent.
        Evaluarea adecvată este obligatorie pentru orice PP care poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar (ANPIC), singur sau în combinaţie cu alte PP-uri, finalizate, aprobate, în implementare sau prevăzute în strategii de dezvoltare/programe operaţionale.
        Metodologia este destinată:
    a) autorităţilor competente pentru protecţia mediului (autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile locale pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării/ administratori ANPIC");
    b) membrilor Comisiei de analiză tehnică (CAT)/ Comitetului Special Constituit (CSC);
    c) titularilor de proiecte/planuri/programe/strategii;
    d) experţi atestaţi pentru elaborarea studiilor EA/RIM/RM;
    e) ONG-urilor.

        Pentru protecţia speciilor de faună de interes comunitar din anexa IV(a) a Directivei Habitate, ce nu sunt localizate în ANPIC, se iau în considerare aspectele din ghidul Comisiei Europene- Ghidul privind protecţia strictă a speciilor de faună de interes Comunitar în baza Directivei Habitate*1). Conform acestuia, "cerinţele Directivei Habitate privind protecţia speciilor (Articolele 12-16) sunt aplicabile întregului areal natural al speciilor în Statele Membre, atât în interiorul, cât şi în afara siturilor Natura 2000."
        *1) https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/bbc7ace0-27e2-11ec-bd8e- 01aa75ed71a1/language-en

        Această analiză a potenţialelor impacturi asupra speciilor din anexa IV(a) a Directivei Habitate, ce pot apărea în afara ANPIC, trebuie să fie realizată în cadrul Memoriului de prezentare/ Raportului de mediu/ Raportului privind impactul asupra mediului.

    2. CONCEPTE
        Pentru o aplicare şi interpretare unitară a termenilor şi conceptelor utilizaţi/utilizate în cadrul Directivei Habitate, în Comunicarea Comisiei Europene nr. 6913 din septembrie 2021*2)- Evaluarea planurilor şi proiectelor în raport cu ANPIC - Orientări metodologice privind dispoziţiile articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, sunt explicaţi şi detaliaţi termenii utilizaţi, din care prezentăm mai jos câţiva dintre cei mai relevanţi, astfel:
        *2) https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/pdf/methodological-guidance_2021- 10/RO.pdf

        Un PP "ar putea afecta în mod semnificativ singur sau în combinaţie cu alt PP" o ANPIC:
        Această expresie cuprinde atât o relaţie cauză-impact, cât şi aspectul cumulativ. Pe de o parte, este necesar să se analizeze formele de impacturi care sunt vizate ("impacturi semnificative") şi apoi să se identifice cauzele care sunt susceptibile să creeze astfel de impacturi ("care ar putea ... per se sau în combinaţie").

        "Impact semnificativ": Importanţa impacturilor trebuie determinată în funcţie de caracteristicile specifice şi de condiţiile de mediu ale ANPIC vizată de PP, ţinând seama, în special, de obiectivele de conservare ale ANPIC şi de caracteristicile ecologice ale acesteia. Semnificaţia variază în funcţie de factori precum magnitudinea impactului, tipul, durata, intensitatea, calendarul, probabilitatea, impacturilor cumulative şi vulnerabilitatea habitatelor şi a speciilor în cauză.
        PP- urile care sunt considerate ca nefiind susceptibile de a avea impacturi semnificative pot fi evaluate fără a parcurge toate etapele procedurii. ACPM prezintă şi descrie motivele pentru care a ajuns la o astfel de decizie. Fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratat în funcţie de obiectivele de conservare ale ANPIC şi de caracteristicile PP.
        "În combinaţie cu alte PP- uri" înseamnă luarea în analiză a tuturor PP- urilor care sunt finalizate, aprobate sau propuse spre aprobare. În timpul evaluării trebuie să se ţină seama de toate tipurile de PP -uri care, în combinaţie cu PP- ul supus analizei, ar putea avea un impact semnificativ asupra ANPIC.
        Evaluarea trebuie să ia în considerare nu doar impacturile cumulative ale unor planuri sau proiecte similare care vizează acelaşi sector de activitate. De exemplu, evaluarea unui amenajament silvic nu ia în analiză doar amenajamente silvice, ci orice plan sau proiect finalizat, aprobat, în implementare.
        Prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicate nu numai atunci când există o certitudine, ci şi atunci când există probabilitatea apariţiei unor efecte semnificative care decurg din PP, indiferent de localizarea acestora, în interiorul sau în afara unei ANPIC. Această probabilitate există în cazul în care nu se poate exclude existenţa unor impacturi semnificative asupra ANPIC. De asemenea, trebuie luate în considerare impacturile transfrontaliere.
        "Obiectivele de conservare": obiective specifice măsurabile printr-un set de parametri şi ţinte, cu termen de realizare, stabilite la nivel de arie naturală protejată de interes comunitar sau integrate în cazul mai multor arii naturale protejate de interes comunitar suprapuse, care trebuie realizate pentru a asigura atingerea/menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, respectiv ale valorilor din aria naturală protejată de interes comunitar.
        "Integritatea ANPIC": implică caracteristicile structurale ale ANPIC, precum şi funcţiile sale ecologice (de exemplu: calitatea apei determină prezenţa/ absenţa unor specii de peşti, compoziţia unui habitat forestier asigură existenţa unor specii de nevertebrate). Decizia dacă aceasta este afectată semnificativ se stabileşte în baza obiectivelor de conservare stabilite pentru habitatele şi speciile pentru care ANPIC a fost desemnată.
        "Evaluarea implicaţiilor pentru ANPIC": Evaluarea adecvată implică analizarea tuturor aspectelor PP- ului care ar putea avea un impact semnificativ asupra ANPIC. De aceea, fiecare element al PP- ului trebuie examinat la rândul său, iar impacturile lor potenţiale trebuie să fie luate în considerare pentru fiecare specie sau tip de habitat pentru care ANPIC a fost desemnată. De asemenea, trebuie analizate impacturile diferitelor caracteristici ale PP- ului şi legăturile dintre ele.
        "Coerenţa globală" a reţelei Natura 2000: pentru a asigura coerenţa globală a reţelei Natura 2000, măsurile compensatorii propuse pentru un PP trebuie să compenseze, în proporţii comparabile, habitatele şi speciile afectate în mod negativ semnificativ şi să ofere funcţii comparabile cu cele care au justificat criteriile de selecţie pentru ANPIC iniţial, în special în ceea ce priveşte distribuţia geografică. Distanţa dintre ANPIC iniţial şi locul în care se iau măsurile compensatorii nu reprezintă neapărat un obstacol, atât timp cât aceasta nu afectează funcţionalitatea ANPIC, rolul său în distribuţia geografică şi motivele pentru alegerea iniţială. Interesul public poate fi considerat "prioritar" doar dacă este un interes pe termen lung; interesele economice pe termen scurt nu sunt suficiente pentru a contrabalansa interesele de conservare pe termen lung, conform prevederilor Directivei Habitate.
        "Motive de ordin social sau economic": crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen lung, asigurarea competitivităţii economice la nivel global şi regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei "prietenoase" pentru mediu.
        "Motive imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic" sunt reprezentate de următoarele situaţii în care PP-ul respectiv demonstrează că sunt indispensabile:
    a) în cadrul acţiunilor sau politicilor care au ca scop protecţia sănătăţii, securităţii şi mediului;
    b) în cadrul politicilor fundamentale pentru stat sau societate;
    c) în cadrul desfăşurării unor activităţi de ordin social sau economic, îndeplinind obligaţiile specifice de serviciu public.

        "Sănătatea umană, securitatea publicului şi beneficii aduse mediului" sunt considerate motive care justifică adoptarea unor măsuri restrictive la nivel naţional privind mişcarea liberă a bunurilor, muncitorilor şi serviciilor. De asemenea, consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu constituie o categorie care este inclusă în obiectivele fundamentale ale politicii de mediu.
        "Sănătatea umană": pot fi considerate ca prioritare prevenirea epidemiilor, a accidentelor sau a altor acţiuni care pot pune în pericol viaţa.
        "Securitatea publicului": protecţia împotriva dezastrelor naturale constituie un motiv suficient de puternic care poate fi invocat.
        "Proiect" în sensul art. 6 alin (3), poate implica lucrări de construcţii, instalaţii şi alte intervenţii în mediul natural, inclusiv activităţi regulate destinate utilizării resurselor naturale.
        "Plan" are în sensul articolului 6 alineatul (3), un sens potenţial larg, inclusiv planuri de amenajare a teritoriului şi planuri sectoriale (de exemplu: pentru transport, energie, gestionarea deşeurilor, managementul apelor, amenajamente silvice, altele).

    3. PROCEDURA DE EVALUARE ADECVATĂ
    Descriere
        Evaluarea adecvată se realizează în baza obiectivelor de conservare stabilite la nivelul fiecărei ANPIC, conform articolelor 6(3) şi 6(4) ale Directivei Habitate 92/42/CEE.
        Prezentul ghid metodologic detaliază fiecare etapă din cadrul procedurii de evaluare adecvată, atât pentru proiecte, cât şi pentru planuri. La finalul parcurgerii fiecărei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ACPM) decide dacă trebuie parcursă etapa următoare sau nu.
        Documentaţia solicitată în prezentul ghid, pentru fiecare etapă, este documentaţie-cadru, atât pentru planuri/programe/strategii, cât şi pentru proiecte, iar conţinutul cadru de elaborare se regăseşte în Anexa nr. 3A, respectiv în Anexa nr. 5A la prezentul ghid.
        Pe parcursul derulării procedurii de evaluare adecvată ACPM consultă ANANP/administratorii ANPIC în cadrul etapei de încadrare a proiectelor/planurilor care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, iar emiterea actelor de reglementare o face cu avizul acestora . De asemenea, poate solicita orice alte informaţii relevante, în cazul în care calitatea informaţiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii. Informaţiile furnizate de titular trebuie verificate prin vizite de amplasament de către ACPM, după caz.
        Procedura de evaluare adecvată prevăzută în cadrul capitolelor 3A şi 3B se parcurge concomitent cu procedura prevăzută de Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
        În cazul PP-urilor din domeniile infrastructură de transport, producerea energiei, extracţiei resurselor neregenerabile, planuri/proiecte de amenajare, se ţine cont şi de prevederile Ghidului specific.
    3.A. ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTE
    Evaluarea iniţială
        Evaluarea iniţială este o etapă care precede etapele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) şi se realizează conform prevederilor Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, denumită în continuare Legea nr. 292/2018.
        Titularul depune la ACPM Notificarea elaborată conform prevederilor Anexei 5.A din Legea nr. 292/2018, în care la pct. 1.2. Amplasamentul proiectului, se va completa poziţia/distanţa faţă de ariile naturale protejate de interes comunitar, având posibilitatea de a se raporta la distanţele menţionate în Anexa nr. 6A - Metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de PP şi a măsurilor restrictive din prezentul ghid. Titularul va transmite şi Coordonatele perimetrului proiectului (perimetrul/ perimetrele incluzând toate locaţiile şi elementele constructive ale proiectului), în cazul în care le deţine, în format excel sau format shapefile, cu precizarea sistemului de coordonate utilizat (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970), conform metodologiei din Anexa nr. 6B la prezentul ghid.
        În această etapă, ACPM completează lista de control prevăzută în Anexa nr. 1 din prezentul ghid, utilizând metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de proiect şi a măsurilor restrictive, prevăzută în Anexa nr. 6A la prezentul ghid, şi stabileşte lista finală a ANPIC care vor fi luate în analiză în cadrul memoriului de prezentare.
        Parcurgerea evaluării iniţiale de către ACPM:
        După analiza notificării depuse de titular, a verificării amplasamentului, dacă este cazul, şi a completării listei de control din Anexa nr. 1 la prezentul ghid, ACPM decide:
    a) proiectul nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) respingerea justificată a solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectele amplasate în zone cu restricţii stabilite prin planul de management sau printr-un act normativ din domeniul ariilor naturale protejate/ biodiversitate, cu precizarea neconformităţilor constatate şi/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate;
    c) proiectul intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi necesită demararea procedurii de evaluare adecvată, parte integrantă din procedura EIA, prin depunerea memoriului de prezentare, conform conţinutului cadru din Anexa nr. 5E la Legea nr. 292/2018, elaborat conform cerinţelor din Anexa nr. 3A, respectiv Anexa nr. 6.C la prezentul ghid.

        Evaluarea iniţială se aplică doar în cazul proiectelor, nu şi pentru planuri/programe/strategii.
        În aceasta etapă ACPM nu analizează dacă proiectul are sau nu impact asupra ANPIC, acest aspect se va estima şi decide doar în cadrul etapei de încadrare.
        ACPM emite decizia etapei de evaluare iniţială (anexa 5D la Legea nr. 292/2018) conform căreia proiectul intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări pentru toate proiectele, atunci când există:
    - ANPIC intersectate de proiect
    – ANPIC învecinate (aflate în zona de influenţă a proiectului)
    – ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona proiectului
    – ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectului.

    3.A.1. Etapa de încadrare
    Descrierea etapei
        În cadrul acestei etape se aplică principiul precauţiei: dacă datele furnizate în cadrul acestei etape nu sunt suficiente sau acestea sunt incerte pentru a aprecia impactul proiectului, atunci se poate considera că proiectul poate avea impact negativ semnificativ asupra uneia sau mai multor ANPIC şi ACPM decide trecerea la etapa studiului de evaluare adecvată.
        Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, titularul proiectului depune memoriul de prezentare, prevăzut în Anexa 5.E - Conţinutul cadru al memoriului de prezentare la Legea nr. 292/2018, completând pct. XIII cu aspectele prevăzute în Anexa nr. 3A la prezentul ghid.
        Parcurgerea etapei de încadrare de către ACPM
        După depunerea memoriului de prezentare, ACPM parcurge etapa de încadrare a procedurii de evaluare adecvată, cu derularea următoarelor activităţi:
    a) analizează documentaţia depusă de titular;
    b) completează lista de control pentru etapa de încadrare prevăzută în Anexa nr. 3B la prezentul ghid şi solicită, după caz, informaţii suplimentare pentru definitivarea acesteia;
    c) definitivează lista de control privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare adecvată, pe baza punctelor de vedere primite din partea membrilor comisiei de analiză tehnică cu responsabilităţi în administrarea ANPIC;
    d) ia decizia etapei de încadrare a proiectului în procedura de evaluare adecvată, parte integrantă din procedura EIA.

        Măsurile de reducere nu sunt luate în considerare în această etapă.
        În urma desfăşurării etapei de încadrare, ACPM decide, după caz:
    a) proiectul propus nu are impact negativ semnificativ asupra integrităţii*3) ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare şi nu necesită elaborarea studiului de evaluare adecvată.
        *3) Vezi capitolul Concepte - Integritate ANPIC

    b) proiectul propus poate avea un potenţial impact negativ semnificativ asupra integrităţii ANPIC sau există incertitudini sau date insuficiente şi este necesară elaborarea studiului de evaluare adecvată, conform conţinutului cadru prevăzut în Anexa nr. 5A la prezentul ghid.

        În decizia etapei de încadrare se menţionează toate ANPIC care pot fi afectate de proiect.
        Dacă de la emiterea deciziei etapei de încadrare şi până la emiterea acordului de mediu apar informaţii/date noi, necunoscute la data emiterii deciziei etapei de încadrare, care duc la concluzia că şi alte ANPIC (decât cele menţionate în decizie) ar putea fi afectate, atunci studiul de evaluare adecvată le va analiza şi pe acestea.
        În cadrul etapei de încadrare se aplică metodologia din Anexa nr. 6B - Metodologia privind transmiterea coordonatelor GIS ale PP şi Anexa nr. 6C - Metodologia pentru elaborarea memoriului de prezentare.
        Pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene care nu afectează în mod semnificativ ANPIC, ACPM emite declaraţia autorităţii responsabile cu monitorizarea siturilor Natura 2000, conform prevederilor art. 12 din Anexa nr. 5, Secţiunea III a Legii nr. 292/2018.
        Diferenţa dintre etapa de încadrare şi etapa studiului de evaluare adecvată se regăseşte în Anexa nr. 2 la prezentul ghid.

    Definirea domeniului
        Definirea domeniului este o etapă a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) şi se realizează conform prevederilor Legii nr. 292/2018 şi corespunde, din punct de vedere al procedurii de evaluare adecvată, cu elaborarea şi întocmirea Îndrumarului.
        Titularul elaborează şi transmite aspectele relevante, necesar a fi abordate în cadrul studiului de evaluare adecvată, către ACPM, inclusiv certitudinile şi incertitudinile identificate în memoriul de prezentare, completate în tabelul din Anexa 4A. De asemenea, titularul transmite informaţii privind abordările şi metodele/instrumentele propuse pentru cuantificarea efectelor şi impacturilor proiectului, prin completarea tabelului din Anexa nr. 4B.
        Atunci când ACPM consideră că propunerea privind aspectele relevante care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată nu conţine informaţii suficiente şi/sau că abordările, metodele şi instrumentele propuse nu sunt în măsură să asigure clarificarea incertitudinilor identificate în etapa de încadrare, ACPM poate solicita completări şi/sau clarificări titularului proiectului.
        Pe baza informaţiilor furnizate de titular, ACPM completează îndrumarul prevăzut în Legea nr. 292/2018 şi cu aspectele relevante prevăzute în Anexa nr. 4B la prezentul ghid, ţinând cont de propunerile justificate ale membrilor comisiei de analiză tehnică şi ale publicului interesat în ceea ce priveşte conţinutul studiilor. De asemenea, îndrumarul ţine cont de informaţiile transmise de titularul proiectului în etapele anterioare, inclusiv în propunerea privind aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în studii. ACPM poate include în îndrumar oricare alte aspecte relevante pe care le consideră necesare pentru elaborarea Studiului EA.
        La stabilirea aspectelor relevante titularul trebuie să ţină cont şi de prevederile Ghidului metodologic specific privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor/proiectelor din domeniile de interes: Infrastructura de transport, Producerea energiei, Extracţia resurselor neregenerabile, Planuri/Proiecte de amenajare.

    3.A.2. Etapa studiului de evaluare adecvată
    Descrierea etapei
        În această etapă, ACPM analizează calitatea studiului de evaluare adecvată care conţine măsurile de reducere a impactului cauzat de proiect, precum şi soluţiile alternative.
        Soluţiile alternative
        Studiul de evaluare adecvată include şi soluţiile alternative pentru realizarea proiectului, după caz. În cazul în care, după luarea în considerare a măsurilor de prevenire/evitare/reducere, impactul rezidual rămâne semnificativ, se vor lua în considerare soluţii alternative care să asigure un impact rezidual nesemnificativ asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar, precum şi asupra integrităţii siturilor Natura 2000 afectate de implementarea proiectului. Este esenţial să se ia în considerare varianta "zero", adică "nu se întreprinde nicio acţiune", care oferă scenariul de referinţă pentru compararea alternativelor.
        ACPM trebuie să se asigure prin documentaţia depusă de titular că:
    a) alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin obiectivele de conservare, speciile şi habitatele de interes comunitar şi integritatea ANPIC;
    b) în alegerea alternativei propuse pentru aprobare au fost luate în considerare, într-o primă etapă aspectele ecologice. Într-o a doua etapă, la alegerea soluţiilor alternative se pot lua în considerare şi alte criterii, cum ar fi considerentele sociale şi costul economic al alternativelor analizate, însă titularul de proiect nu poate pretinde că nu au fost examinate alternative cauzate de costurile ridicate. Metoda de evaluare a soluţiilor alternative este aceeaşi cu analiza soluţiei iniţiale, evaluarea realizându-se în baza obiectivelor de conservare stabilite pentru speciile şi habitatele pentru care a fost desemnată ANPIC, utilizând aceiaşi paşi şi aceeaşi metodologie de evaluare a semnificaţiei impacturilor ca în cazul soluţiei iniţiale. De asemenea, se realizează o comparaţie a alternativelor în vederea stabilirii alternativei cu impactul cel mai redus asupra ANPIC.


        Motive imperative de interes public major
        Studiul de evaluare adecvată conţine şi motive imperative de interes public major, dacă acestea sunt invocate şi justificate de titular. Trebuie însă demonstrată absenţa alternativelor, înainte de a se trece la examinarea motivelor imperative de interes public. Acestea trebuie recunoscute/ aprobate printr-un act normativ.
        În absenţa unor soluţii alternative care să nu genereze impacturi semnificative asupra integrităţii ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare, ACPM trebuie să examineze existenţa unor motive imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, care justifică realizarea proiectului.

        Parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată de către ACPM
        După depunerea de către titular a studiului de evaluare adecvată, inclusiv a soluţiilor alternative, după caz, şi a motivelor imperative de interes public major, dacă acestea sunt invocate şi justificate de titular, ACPM analizează calitatea studiului de evaluare adecvată, în baza listei de control prevăzute la Anexa nr. 5B la prezentul ghid şi decide:
    a) acceptarea studiului de evaluare adecvată deoarece măsurile propuse reduc impactul semnificativ negativ asupra integrităţii ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare ale acesteia;
    b) acceptarea studiului de evaluare adecvată deoarece una dintre soluţiile alternative propuse are impact rezidual nesemnificativ asupra obiectivelor de conservare şi asupra integrităţii ANPIC;
    c) trecerea la etapa măsurilor compensatorii, deoarece soluţiile alternative identificate nu reduc/ elimină impactul negativ semnificativ, dar proiectul trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică, dacă sunt invocate şi justificate de titular;
    d) respingerea solicitării în cazul în care soluţiile alternative identificate nu elimină/ reduc impactul negativ asupra integrităţii ANPIC şi în lipsa motivelor imperative de interes public major, conform deciziei de respingere prevăzute în Legea nr. 292/2018, în anexa nr. 5C la procedura - Decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu.


        Studiul de evaluare adecvată se realizează conform conţinutului cadru din Anexa nr. 5A şi a metodologiei din Anexa nr. 6D privind elaborarea studiului de evaluare adecvată.
        În cazul în care există modificări ale proiectului, studiul de evaluare adecvată include analiza tuturor ANPIC posibil afectate de proiect.
        În cazul în care proiectul nu se modifică faţă de etapa memoriului de prezentare, studiul de evaluare adecvată cuprinde analiza impactului doar pentru ANPIC posibil afectate de proiect, fiind excluse din analiză ANPIC pentru care există certitudinea că nu sunt afectate semnificativ de proiect, cu motivarea acestei concluzii.


    3.A.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă
    Descrierea etapei
        Măsurile compensatorii reprezintă "ultima alternativă" pentru implementarea unui proiect care are impact negativ semnificativ asupra unei ANPIC.
        Calendarul măsurilor compensatorii necesită o abordare de la caz la caz. Acesta trebuie să asigure continuitatea proceselor ecologice esenţiale pentru menţinerea structurii şi a funcţiilor care contribuie la coerenţa globală a reţelei Natura 2000. Acest lucru necesită o strânsă coordonare între punerea în aplicare a PP şi implementarea măsurilor compensatorii şi depinde, de asemenea, de perioada de timp necesară pentru crearea habitatelor şi/sau refacerea sau stabilirea populaţiilor de specii într-o anumită zonă.
        Trebuie să se ia în considerare, de asemenea, alţi factori precum:
    - O ANPIC nu trebuie să fie afectată ireversibil înainte de punerea în practică a compensării.
    – Rezultatul compensării trebuie să fie operaţional în momentul producerii prejudiciului pe teritoriul ANPIC afectată. În anumite circumstanţe în care acest lucru nu poate fi realizat integral, ar fi necesară o supracompensare pentru pierderile intermediare. Decalajele ar putea fi permise numai dacă se stabileşte că acestea nu vor compromite obiectivul "nicio pierdere netă" în ceea ce priveşte coerenţa globală a reţelei Natura 2000. Întârzierile nu trebuie să fie permise, de exemplu în cazul în care acestea conduc la scăderea populaţiei pentru orice specie protejată pe teritoriul sitului, în conformitate cu anexa II la Directiva Habitate sau cu anexa I la Directiva Păsări; se acordă o atenţie specială speciilor prioritare enumerate în anexa II la Directiva Habitate.

        Măsurile compensatorii trebuie să fie specifice proiectului şi să asigure atingerea obiectivelor de conservare, inclusiv a ţintelor definite pentru parametri pentru care a fost desemnată ANPIC. Nu pot fi considerate măsuri compensatorii măsurile prevăzute în planurile de management, destinate îmbunătăţirii/ menţinerii stării de conservare a speciilor şi habitatelor.

    Parcurgerea etapei măsurilor compensatorii de către ACPM
        După completarea studiului de evaluare adecvată cu măsurile compensatorii, respectiv cu informaţiile suplimentare prevăzute în Anexa nr. 5A la ghidul metodologic, ACPM completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 5B şi decide:
    a) acceptarea măsurilor compensatorii propuse;
    b) respingerea solicitării, luând în considerare şi punctele de vedere ale membrilor comisiei de analiză tehnică, dacă prin implementarea măsurilor compensatorii nu se asigură coerenţa reţelei Natura 2000 şi menţinerea/ îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar.
    c) pentru proiectele de interes public major care afectează semnificativ o specie sau un habitat prioritar, pentru care se invocă alte motive imperative de interes public major decât cele referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, anterior luării deciziei de emitere a acordului de mediu, ACPM transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului formularul prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentul ghid metodologic.
    d) pe baza documentelor prevăzute la lit. c) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită avizul Comisiei Europene pentru proiectul respectiv şi îl transmite ACPM în vederea luării deciziei prevăzute la lit a) sau b). ACPM emite Acordul de mediu care include şi condiţiile prevăzute în avizul Comisiei Europene.
    e) pentru proiectele care nu afectează o specie sau un habitat prioritar, pentru care sunt invocate motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu şi pentru care s-a luat decizia de emitere a acordului de mediu, ACPM completează formularul prevăzut în Anexa nr. 7 la ghidul metodologic, însoţit de studiul de evaluare adecvată cu completările ulterioare, precum şi actul de reglementare care a fost emis şi le transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
    f) pe baza documentelor prevăzute la lit. (e), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii luate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei Natura 2000.


    Implicarea Comisiei Europene se face numai în cazurile în care proiectul afectează în mod semnificativ o arie naturală protejată de interes comunitar.
    A. Comisia Europeană trebuie informată despre măsurile compensatorii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele 2 condiţii:
    - Proiectul nu afectează specii şi habitate prioritare de interes comunitar;
    – Impactul asupra speciilor şi habitatelor prioritare poate fi justificat prin motive privind sănătatea umană, securitatea publicului sau efectele benefice asupra mediului;
        De asemenea, Comisia Europeană trebuie informată dacă proiectul afectează o arie de protecţie specială avifaunistică.
        În aceste cazuri, actul de reglementare se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene.

    B. Trebuie solicitat avizul Comisiei Europene cu privire la măsurile compensatorii propuse pentru implementarea proiectului, înainte de emiterea actului de reglementare, în cazul în care este afectată semnificativ o specie sau un tip de habitat prioritar de interes comunitar, fără a fi invocate motive care se referă la sănătatea umană, securitatea publicului sau beneficii asupra mediului, dar sunt invocate alte motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic.
        La completarea Formularului prevăzut în Anexa nr. 7 trebuie demonstrate şi comunicate Comisiei Europene următoarele:
    1. alternativa propusă spre aprobare este cea care are impactul cel mai redus asupra speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar şi asupra integrităţii ANPIC;
    2. există motive imperative de interes public major ale căror implicaţii sunt mult mai importante decât funcţiile ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar;
    3. măsurile compensatorii compensează impactul negativ semnificativ al proiectului şi asigură coerenţa reţelei Natura 2000.



    Revizuirea/ actualizarea deciziei etapei de încadrare/ acordului de mediu
        Revizuirea/actualizarea actelor de reglementare emise pentru proiecte se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018. Pentru aspectele privind evaluarea adecvată, Notificarea elaborată de titular va prezenta modificările conform tabelului de mai jos:
        Tabelul nr. 1 - Informaţii necesare pentru revizuirea proiectului

┌─────────────┬───────────┬────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │Modificări │ANPIC posibil afectată de modificări │ │ │
│ │ │propuse - │ │ │ │
│ │ │implică ├─────────────┬────────────┬─────────────┤ │ │
│Informaţii │ │modificare a│ │ANPIC │ │ │ │
│(intervenţii)│ │unei măsuri │ANPIC în zona│găzduieşte │ANPIC │ │ │
│proiect │Modificări │de reducere │de influenţă │specii de │conectată din│ │ │
│aprobate prin│propuse- │a impactului│a proiectului│faună care │punct de │ │ │
│decizia │aspecte │stabilită │(inclusiv │se pot │vedere │Măsuri │Observaţii│
│etapei de │tehnice ale│prin studiul│distanţa faţă│deplasa în │ecologic cu │restrictive│ │
│încadrare/ │proiectului│EA sau modul│de proiect) │zona │zona │ │ │
│acord de │ │de │(Da/Nu │proiectului │proiectului │ │ │
│mediu │ │implementare│(justificare)│(Da/Nu │(Da/Nu/ │ │ │
│ │ │al acesteia?│/Nu există │(justificare│(justificare)│ │ │
│ │ │Descrierea │informaţii) │)/Nu există │Nu există │ │ │
│ │ │modificării │ │informaţii) │informaţii) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────┘

        În cazul în care modificările propuse implică modificarea vreunei măsuri de reducere a impactului stabilită prin studiul de evaluare adecvată, aceasta se realizează doar cu revizuirea studiului de evaluare adecvată şi doar în sensul creşterii eficacităţii măsurii. Revizuirea studiului de evaluare adecvată se va face doar în sensul introducerii modificărilor survenite şi a argumentelor care susţin aceste modificări (inclusiv, după caz, revizuirea analizelor care au stat la baza formulării iniţiale a măsurii modificate sau justificare de ce nu este necesară revizuirea analizelor).


    3.B. ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PLANURI/ PROGRAME/ STRATEGII
    3.B.1. Etapa de încadrare
    Descrierea etapei
        Etapa de încadrare pentru planuri/programe/strategii se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
        Titularul planului sau programului pune la dispoziţie autorităţii competente pentru protecţia mediului şi publicului, pentru consultare:
    1. Prima versiune a planului sau programului/strategiei.
    2. Coordonatele GIS se transmit în format excel sau format shapefile, cu precizarea sistemului de coordonate utilizat (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970), conform metodologiei din Anexa nr. 6B la prezentul ghid. Gradul de detaliu al coordonatelor se prezintă în funcţie de tipul de document aflat în procedură, astfel: pentru planuri se prezintă coordonatele perimetrului planului (perimetrul incluzând toate elementele constructive ale planului), pentru strategii/ programe naţionale/ regionale se prezintă coordonatele zonei de implementare a acestora. Coordonatele sunt puse doar la dispoziţia ACPM.

        În urma analizei documentaţiei depuse de titular, ACPM solicită acestuia (titularului) pentru planurile/programele/strategiile, care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, depunerea memoriului de prezentare, conform conţinutului-cadru din Anexa nr. 3A şi a metodologiei de elaborare a acestuia prevăzută în Anexa nr. 6C la prezentul ghid.
        Planul/programul/strategia intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când există:
    - ANPIC intersectate de plan/program/strategie;
    – ANPIC învecinate (aflate în zona de influenţă a planului/programului/strategiei);
    – ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona planului/programului/strategiei;
    – ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea planului/programului/strategiei.

        Memoriul de prezentare NU conţine măsuri de reducere a impactului.

    Parcurgerea etapei de încadrare de către ACPM
        După depunerea memoriului de prezentare, ACPM parcurge etapa de încadrare în procedura de evaluare adecvată, parte integrantă din procedura de evaluare de mediu, cu derularea următoarelor activităţi:
    a) analizează documentaţia depusă de titular;
    b) completează lista de control pentru etapa de încadrare prevăzută în Anexa nr. 3B şi solicită, după caz, informaţii suplimentare pentru definitivarea acesteia;
    c) definitivează lista de control privind etapa de încadrare a planului/ programului/ strategiei, pe baza punctelor de vedere primite din partea membrilor Comitetului special constituit (CSC) responsabili cu managementul şi administrarea ANPIC;
    d) ia decizia etapei de încadrare a planului/programului/ strategiei în procedura de evaluare adecvată.

        În urma desfăşurării etapei de încadrare, ACPM decide, după caz:
    a) planul/programul propus nu are impact negativ semnificativ asupra obiectivelor de conservare şi asupra integrităţii*4) ANPIC şi nu necesită elaborarea studiului de evaluare adecvată;
        *4) Vezi capitolul Concepte - Integritate ANPIC

    b) planul/programul propus poate avea un potenţial impact negativ semnificativ asupra obiectivelor de conservare şi integrităţii ANPIC sau datele sunt incerte şi necesită elaborarea studiului de evaluare adecvată, conform conţinutului cadru prevăzut în Anexa nr. 5A la prezentul ghid.

        În decizia etapei de încadrare se menţionează toate ANPIC care pot fi afectate de implementarea plan/program/strategie. Dacă de la emiterea deciziei etapei de încadrare şi până la emiterea avizului de mediu apar informaţii/date noi, necunoscute la data emiterii deciziei etapei de încadrare, care duc la concluzia că şi alte ANPIC (decât cele menţionate în decizie) ar putea fi afectate, atunci studiul de evaluare adecvată le va analiza şi pe acestea.
        În cadrul etapei de încadrare se aplică metodologia din Anexa nr. 6B - Metodologia privind transmiterea coordonatelor GIS ale planului/programului/strategiei Anexa nr. 6C - Metodologia pentru elaborarea memoriului de prezentare.

    3.B.2. Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program/ strategie şi de realizare a studiului de evaluare adecvată
    Descrierea etapei
        În cadrul grupului de lucru stabilit conform Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, se analizează şi se definitivează proiectul de plan sau program/strategie şi se elaborează raportul de mediu şi studiul de evaluare adecvată care analizează şi soluţiile alternative propuse şi, după caz, sunt prezentate şi justificate motivele imperative de interes public major. În cadrul grupului de lucru, se stabileşte varianta finală a proiectului de plan/ program/ strategie, ţinând cont de punctele de vedere ale membrilor acestora. Varianta finală a planului/ strategiei include şi zonele în care nu se pot realiza viitoare proiecte, dacă este cazul. ACPM solicită elaborarea studiului de evaluare adecvată conform conţinutului-cadru din Anexa nr. 5A. ACPM poate solicita şi alte informaţii relevante pentru ANPIC posibil afectate de plan, în plus faţă de cele prevăzute în Anexa 5A, dacă este cazul.
        Soluţiile alternative
        Studiul de evaluare adecvată include şi evaluarea soluţiilor alternative luate în considerare pentru realizarea planului/ programului. Este esenţial să se ia în considerare varianta "zero", adică "nu se întreprinde nicio acţiune", care oferă scenariul de referinţă pentru compararea alternativelor.
        ACPM trebuie să se asigure prin documentaţia depusă de titular că:
    a) alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin obiectivele de conservare, speciile şi habitatele de interes comunitar şi integritatea ANPIC;
    b) în alegerea alternativei propuse pentru aprobare au fost luate în considerare, într-o primă etapă aspectele ecologice. Într-o a doua etapă, la alegerea soluţiilor alternative se pot lua în considerare şi alte criterii, cum ar fi considerentele sociale şi costul economic al alternativelor analizate, însă titularul de proiect nu poate pretinde că nu au fost examinate alternative cauzate de costurile ridicate. Metoda de evaluare a soluţiilor alternative este aceeaşi cu analiza soluţiei iniţiale, evaluarea realizându-se în baza obiectivelor de conservare stabilite pentru speciile şi habitatele pentru care a fost desemnată ANPIC. De asemenea, se realizează o comparaţie a alternativelor în vederea stabilirii alternativei cu impactul cel mai redus asupra ANPIC.

        Studiul de evaluare adecvată conţine şi motivele imperative de interes public major, dacă acestea sunt invocate şi justificate de titular. Trebuie însă demonstrată absenţa alternativelor, înainte de a se trece la examinarea motivelor imperative de interes public. Acestea trebuie recunoscute/aprobate printr-un act normativ (Lege, Hotărâre a Guvernului).

        Motive imperative de interes public major
        În absenţa unor soluţii alternative care să nu genereze impacturi semnificative asupra integrităţii ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare, ACPM trebuie să examineze existenţa unor motive imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, care justifică realizarea proiectului, dacă sunt invocate de titular.


    Parcurgerea etapei de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a studiului de evaluare adecvată
        După depunerea de către titular a studiului de evaluare adecvată, care conţine şi soluţiile alternative şi, după caz, motivele imperative justificate, ACPM analizează calitatea studiului de evaluare adecvată, în baza listei de control prevăzute la anexa nr. 5B şi decide:
    a) acceptarea studiului de evaluare adecvată deoarece măsurile propuse reduc impactul semnificativ negativ asupra integrităţii ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare ale acesteia;
    b) acceptarea studiului de evaluare adecvată deoarece una dintre soluţiile alternative propuse are impact rezidual nesemnificativ asupra obiectivelor de conservare şi asupra integrităţii ANPIC;
    c) trecerea la etapa măsurilor compensatorii, deoarece soluţiile alternative identificate nu reduc/ elimină impactul negativ semnificativ, dar planul/ programul trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică.

        În cadrul etapei de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a studiului de evaluare adecvată se utilizează conţinutul-cadru prevăzut în Anexa nr. 5A şi metodologia din Anexa nr. 6D Metodologia privind elaborarea studiului de evaluare adecvată.

    3.B.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă
    Descrierea etapei
        Măsurile compensatorii reprezintă "ultima alternativă" pentru implementarea unui plan/program care are impact negativ semnificativ asupra unei ANPIC.
        Calendarul măsurilor compensatorii necesită o abordare de la caz la caz. Acesta trebuie să asigure continuitatea proceselor ecologice esenţiale pentru menţinerea structurii şi a funcţiilor care contribuie la coerenţa globală a reţelei Natura 2000. Acest lucru necesită o strânsă coordonare între punerea în aplicare a PPS şi implementarea măsurilor compensatorii şi depinde, de asemenea, de perioada de timp necesară pentru crearea habitatelor şi/sau refacerea sau stabilirea populaţiilor de specii într-o anumită zonă.
        Trebuie să se ia în considerare, de asemenea, alţi factori precum:
    - O ANPIC nu trebuie să fie afectată ireversibil înainte de punerea în practică a compensării.
    – Rezultatul compensării trebuie să fie operaţional în momentul producerii prejudiciului pe teritoriul ANPIC afectată.

        În anumite circumstanţe în care acest lucru nu poate fi realizat integral, ar fi necesară o supracompensare pentru pierderile intermediare. Decalajele ar putea fi permise numai dacă se stabileşte că acestea nu vor compromite obiectivul "nicio pierdere netă" în ceea ce priveşte coerenţa globală a reţelei Natura 2000. Întârzierile nu trebuie să fie permise, de exemplu în cazul în care acestea conduc la scăderea populaţiei pentru orice specie protejată pe teritoriul sitului, în conformitate cu anexa II la Directiva Habitate sau cu anexa I la Directiva Păsări; se acordă o atenţie specială speciilor prioritare enumerate în anexa II la Directiva Habitate. Măsurile compensatorii trebuie să fie specifice planului/programului şi să asigure atingerea obiectivele de conservare pentru care ANPIC a fost desemnată.

    Parcurgerea etapei măsurilor compensatorii de către ACPM
        După completarea studiului de evaluare adecvată cu măsurile compensatorii, respectiv cu informaţiile suplimentare prevăzute în Anexa nr. 5A la ghidul metodologic, secţiunea Măsuri compensatorii, ACPM completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 5B şi decide:
    a) acceptarea măsurilor compensatorii propuse;
    b) pentru planurile de interes public major care afectează semnificativ o specie sau un habitat prioritar, pentru care se invocă alte motive imperative de interes public major decât cele referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, anterior luării deciziei de emitere a avizului de mediu, ACPM transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului formularul prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentul ghid metodologic.
    c) pe baza documentelor prevăzute la lit. (b) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită avizul Comisiei Europene pentru proiectul respectiv şi îl transmite ACPM în vederea luării deciziei prevăzute la lit a) sau b). ACPM emite Avizul de mediu care include şi condiţiile prevăzute în avizul Comisiei Europene.
    d) pentru planurile care nu afectează semnificativ o specie sau un habitat prioritar, pentru care sunt invocate motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu şi pentru care s-a luat decizia de emitere a avizului de mediu, ACPM completează formularul prevăzut în Anexa nr. 7 la ghidul metodologic, însoţit de studiul de evaluare adecvată cu completările ulterioare, precum şi actul de reglementare care a fost emis şi le transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
    e) pe baza documentelor prevăzute la lit. (d), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii luate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei Natura 2000.


    Implicarea Comisiei Europene se face numai în cazurile în care planul afectează în mod semnificativ o arie naturală protejată de interes comunitar.
    A. Comisia Europeană trebuie informată despre măsurile compensatorii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele 2 condiţii:
    - Planul nu afectează semnificativ specii şi habitate prioritare de interes comunitar;
    – Impactul asupra speciilor şi habitatelor prioritare poate fi justificat prin motive privind sănătatea umană, securitatea publicului sau efectele benefice asupra mediului;
    – De asemenea, Comisia trebuie informată dacă planul afectează o arie de protecţie specială avifaunistică.
        În aceste cazuri, actul de reglementare se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene.

    B. Trebuie solicitat avizul Comisiei Europene cu privire la măsurile compensatorii propuse pentru implementarea planului, înainte de emiterea actului de reglementare, în cazul în care este afectată semnificativ o specie sau un tip de habitat prioritar de interes comunitar, fără a fi invocate motive care se referă la sănătatea umană, securitatea publicului sau beneficii asupra mediului, dar sunt invocate alte motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic.
        La completarea Formularului prevăzut în Anexa nr. 7 trebuie demonstrat şi comunicat Comisiei Europene următoarele:
    1. alternativa propusă spre aprobare este cea care are impactul cel mai redus asupra speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar şi asupra integrităţii ANPIC;
    2. există motive imperative de interes public major ale căror implicaţii sunt mult mai importante decât funcţiile ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar;
    3. măsurile compensatorii compensează impactul negativ semnificativ al planului şi asigură coerenţa reţelei Natura 2000.

        Analiza planului/ strategiei/ raportului de mediu şi a studiului de evaluare adecvată se face pe tot parcursul etapei de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a studiului de evaluare adecvată, prin completarea listei de control prevăzută în Anexa 5B.
        Studiul de evaluare adecvată, completat cu soluţii alternative, măsuri compensatorii, după caz, se supune dezbaterii publice în cadrul etapei de analiză a calităţii raportului de mediu prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004.

    AVIZUL AUTORITĂŢII RESPONSABILE CU MANAGEMENTUL/ADMINISTRAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE
        Conform prevederilor art. 28 alin. (10) din OUG nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, ACPM solicită autorităţii responsabile de administrarea/ managementul ariilor naturale protejate emiterea avizului, astfel:
    1. pentru planurile care nu se supun etapei studiului de evaluare adecvată, avizul se eliberează ulterior adoptării deciziei etapei de încadrare din cadrul CSC, însă înaintea emiterii de către ACPM a deciziei de încadrare;
    2. pentru proiectele care nu se supun etapei studiului de evaluare adecvată, avizul se eliberează ulterior adoptării deciziei etapei de încadrare din cadrul CAT, însă înaintea emiterii de către ACPM a deciziei de încadrare;
    3. pentru planurile care se supun etapei studiului de evaluare adecvată, după etapa de analiză a calităţii studiului de de evaluare adecvată, avizul se eliberează înaintea emiterii de către ACPM a avizului de mediu;
    4. pentru proiectele care se supun etapei studiului de evaluare adecvată, după etapa de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată, avizul se eliberează înaintea emiterii de către ACPM a acordului de mediu.




    4. CONCLUZIILE EVALUĂRII PLANULUI/ PROIECTULUI
        Concluziile evaluării adecvate, care sunt incluse în raportul privind impactul asupra mediului/ raportul de mediu, se realizează conform tabelului prevăzut în conţinutul cadru al studiului de evaluare adecvată.

    5. CONSULTĂRI CU PUBLICUL LARG ÎN CADRUL PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ
        Deşi consultările cu publicul larg nu sunt solicitate de Directiva Habitate, acestea contribuie la reducerea potenţialelor conflicte şi întârzieri. De asemenea, îmbunătăţesc disponibilitatea informaţiilor şi analiza diferitelor puncte de vedere.
        Consultarea publicului se realizează în cadrul procedurii EIA, respectiv SEA, conform prevederilor Legii nr. 292/2018 şi Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004. În cadrul acestor proceduri se discută în mod explicit concluziile studiului de evaluare adecvată. Publicul interesat poate participa la luarea deciziei prin prezentarea observaţiilor/ propunerilor/ informaţiilor pe care le consideră relevante pentru aprobarea PP- ului*5).
        *5) Cauza CJUE C-243/15, punctul 46.

        Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid metodologic.

    ANEXA 1

        LISTA DE CONTROL PENTRU ETAPA DE EVALUARE
        INIŢIALĂ PENTRU PROIECTE

┌──────────────────────────┬───────────┐
│ │Da/Nu/Nu se│
│Întrebări pentru etapa de │poate │
│evaluare iniţială │identifica │
│ │în această │
│ │etapă │
├──────────────────────────┼───────────┤
│1. Sunt ANPIC intersectate│ │
│de proiect? │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│2. Există alte ANPIC în │ │
│zona de influenţă a │ │
│proiectului? │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│3. Există ANPIC care │ │
│găzduiesc specii de faună │ │
│care se pot deplasa în │ │
│zona proiectului? │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│4. Există ANPIC a căror │ │
│conectivitate sau │ │
│continuitate ecologică │ │
│poate fi afectată de │ │
│implementarea proiectului?│ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│5. Există măsuri │ │
│restrictive în planul de │ │
│management al ANPIC care │ │
│duc la respingerea │ │
│proiectului? │ │
└──────────────────────────┴───────────┘

        Dacă există chiar şi un singur răspuns de Da/ Nu se poate identifica în această etapă la întrebările 1 - 4, ACPM decide trecerea la etapa de încadrare.
        În vederea completării listei de control, ACPM utilizează informaţiile prezentate în Notificarea depusă de Titular, precum şi metodologia de identificare a ANPIC posibil afectate de PP şi a măsurilor restrictive prevăzută în Anexa nr. 6A.

    ANEXA 2

        DIFERENŢA DINTRE ETAPA DE ÎNCADRARE ŞI ETAPA
        STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Etapa studiului │
│Etapa de încadrare │de evaluare │
│ │adecvată │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Constată dacă │ │
│impactul negativ │Evaluează │
│semnificativ asupra │impacturile │
│unei ANPIC este │probabile asupra │
│probabil ca urmare a│ANPIC ţinând cont│
│implementării │de obiectivele │
│proiectului, având │sale de │
│în vedere │conservare şi │
│menţinerea şi │evaluează dacă │
│atingerea ţintelor │pot apărea │
│şi a parametrilor │impacturi asupra │
│obiectivelor de │integrităţii │
│conservare ale │ANPIC. │
│ANPIC. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Dacă apariţia unor │Proiectul poate │
│impacturi │fi aprobat numai │
│semnificative nu │dacă se poate │
│poate fi exclusă cu │exclude impactul │
│certitudine, PP-ul │semnificativ │
│trebuie să parcurgă │asupra │
│etapa studiului de │integrităţii │
│evaluare adecvată. │ANPIC. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Analiză pe baza │ │
│datelor existente, a│ │
│cunoştinţelor şi │Necesită o │
│experienţei │examinare │
│disponibile şi a │detaliată, │
│opiniilor │colectare de date│
│experţilor, precum │din teren, metode│
│şi completarea cu │/ instrumente de │
│date din teren │evaluare şi │
│pentru informaţiile │cuantificare. │
│care nu sunt │ │
│suficiente sau │ │
│lipsesc │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Estimarea impactului│ │
│potenţial nu se face│Măsurile de │
│în relaţie cu │reducere sunt │
│măsurile de reducere│necesare pentru │
│a acestuia. Măsurile│eliminarea sau │
│de reducere nu sunt │reducerea │
│luate în considerare│impactului. │
│în această etapă. │ │
└────────────────────┴─────────────────┘


    ANEXA 3A

        CONŢINUTUL-CADRU AL MEMORIULUI DE PREZENTARE
        Prezenta anexă cuprinde conţinutul-cadru al memoriului de prezentare pentru planuri/ programe/ strategii şi pentru proiecte şi detaliază modalitatea de elaborare a memoriului de prezentare prevăzut în Anexa 5.E la Legea nr. 292/2018.
        Metodologia de elaborare a memoriului de prezentare se regăseşte în Anexa nr. 6C la prezentul ghid.
    A. Descrierea succintă a PP-ului şi distanţa faţă de ANPIC
        Descrierea PP se realizează prin completarea tabelului de mai jos (Tabelul nr. 1).
        Tabelul nr. 1 Descrierea PP şi distanţa faţă de ANPIC

┌────┬───────────┬────────────────┬───────────┐
│ │ │Descrierea │ │
│ │Tip de │intervenţiilor │ │
│ │intervenţie│principale/ │ │
│ │în perioada│secundare şi │ │
│ │de │conexe │Localizarea│
│Nr. │construcţie│proiectului-ului│faţă de │
│crt.│/operare/ │pe perioada de │ANPIC │
│ │dezafectare│construcţie, │(distanţa) │
│ │proiect │funcţionare şi │ │
│ │Obiectivele│dezafectare │ │
│ │PPS │Descriere │ │
│ │ │obiective PPS │ │
├────┼───────────┼────────────────┼───────────┤
│ │ │Tăierea │ │
│ │ │vegetaţiei │ │
│ │Ex. Lucrări│existente, │ │
│1 │de │decopertarea │ │
│ │terasamente│stratului │ │
│ │ │superficial de │ │
│ │ │sol. │ │
├────┼───────────┼────────────────┼───────────┤
│2 │ │ │ │
└────┴───────────┴────────────────┴───────────┘

        Descrierea este însoţită de coordonate GIS în format excel sau format shapefile, cu precizarea sistemului de coordonate utilizat (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970) ale tuturor lucrărilor PP-ului (structuri, gropi de împrumut, organizări de şantier, defrişări, relocări), precum şi ale zonelor avute în analiză la estimarea impactului, după caz, conform metodologiei din Anexa nr. 6B la prezentul ghid.
        De asemenea, titularul precizează dacă proiectul se regăseşte într-un plan/ program/ strategie care a fost supus(ă) unei proceduri de evaluare de mediu.

    B. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar*6)
        *6) Tabelul se completează pe baza informaţiilor obţinute după implementarea metodologiei din Anexa 6A
        Identificarea ANPIC potenţial afectate şi a măsurilor restrictive din PM ale ANPIC/ acte normative/ acte administrative se realizează conform metodologiei din Anexa nr. 6.A. Informaţiile privind ANPIC potenţial afectate se sintetizează în format tabelar prin completarea modelului de mai jos (Tabelul nr. 2).
        Tabelul nr. 2 Informaţii privind ANPIC potenţial afectate de PP

┌──────┬────────────┬──────────┬──────────┬──────────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │ANPIC │ANPIC │ │
│ │ │ │ │ANPIC inclus │găzduieşte │conectată din│Măsuri │
│Codul │ │Obiective │Plan de │în Zona de │specii de │punct de │restrictive │
│şi │Intersectată│de │management│Influenţă a PP│faună care se │vedere │din PM/act │
│numele│(Da/ Nu) │conservare│(Da/Nu) │(Da/Nu │pot deplasa în│ecologic cu │normativ /act│
│ANPIC │ │(Da/ Nu) │ │(justificare))│zona PP (Da/Nu│zona PP (Da/ │administrativ│
│ │ │ │ │ │(justificare))│Nu │ │
│ │ │ │ │ │ │(justificare)│ │
├──────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴──────────────┴─────────────┴─────────────┘


    C. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP-ului
        Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP-ului se realizează prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 3).
        Tabelul nr. 3 Prezenţa şi efectivele/ suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP*7)
        *7) Notă: zona PP nu are în vedere doar zona de influenţă a PP, ci toate ANPIC posibil afectate de implementarea PP.


┌──────┬───────────┬─────────┬────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │ │ │Locaţia faţă│ │ │Obiective de │
│Codul │Denumire │ │de PP │Direcţia │ │conservare │
│şi │ştiinţifică│Suprafaţa│(intersectat│geografică │Starea de │(îmbunătăţirea│
│numele│specie/ │/ │Da/ Nu – │şi diferenţa│conservare│/ │
│ANPIC │habitat │populaţia│Distanţa │altitudinală│ │menţinerea │
│ │ │ │faţă de PP) │ │ │stării de │
│ │ │ │ │ │ │conservare) │
├──────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴───────────┴─────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┘


    D. Se precizează dacă PP-ul propus are legătură directă cu sau este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar.
    E. Estimarea impactului potenţial al PP-ului asupra speciilor şi habitatelor pentru care ANPIC a fost desemnată
    E.1. Identificarea şi estimarea impactului
        Estimarea şi motivarea impactului potenţial al PP asupra speciilor şi habitatelor din ANPIC se realizează prin completarea coloanelor 1-19 ale tabelului din Anexa nr. 3C (Tabelul de evaluare a impactului), avându-se în vedere următoarele aspecte:
    a) toate intervenţiile propuse de PP şi activităţile ce decurg din implementarea acestuia;
    b) toate efectele generate de intervenţiile PP;
    c) presiunile şi ameninţările identificate pentru fiecare din ANPIC potenţial afectate, precum şi alte PP ce pot genera impact asupra ANPIC potenţial afectate;
    d) toate impacturile (directe, indirecte, secundare, cumulative) asociate efectelor generate de PP. Formele de impact analizate includ: pierderi din suprafaţa habitatelor de interes comunitar şi/sau a habitatelor speciilor de interes comunitar, alterarea habitatelor, fragmentare, reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor, perturbarea activităţii speciilor;
    e) obiectivele de conservare ale ANPIC; în cazul în care nu au fost stabilite obiective de conservare pentru o ANPIC, trebuie să se considere că obiectivul este îmbunătăţirea sau menţinerea stării de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care ANPIC a fost desemnată.
    f) parametrii şi ţintele stabilite de către autoritatea responsabilă cu managementul/administrarea ariilor naturale protejate de interes comunitar/administrator pentru obiectivele de conservare; în cazul în care autoritatea responsabilă cu managementul/administrarea ariilor naturale protejate de interes comunitar/administrator comunică titularului că nu au fost stabiliţi parametrii sau că nu pot fi stabiliţi până la elaborarea memoriului de prezentare, atunci sunt utilizaţi următorii parametrii: pentru habitate: suprafaţa habitatului, structura şi funcţiile acestuia, tendinţe viitoare; pentru specii: mărimea populaţiei, suprafaţa habitatului ocupat, tendinţe viitoare. În situaţia în care până la elaborarea studiului de evaluare adecvată se vor elabora parametrii, atunci studiul se va întocmi/ actualiza cu analiza parametrilor stabiliţi de autoritatea responsabilă cu managementul/ administrarea ariilor naturale protejate de interes comunitar/administrator.
    g) identificarea incertitudinilor şi indicarea lor clară în tabelul de evaluare a impactului.

        Se precizează sursa datelor şi a informaţiilor utilizate, inclusiv a celor spaţiale: formular standard, plan de management, obiective de conservare, studii existente de monitorizare, amenajamente silvice, rapoarte privind starea mediului, evaluări ale impactului pentru PP similare, şi altele.
        Având în vedere aspectele anterioare şi în corelare cu conţinutul Tabelului de evaluare (Anexa nr. 3C - coloanele 1-21), se extrag şi se prezintă tabelar în cadrul Memoriului de prezentare următoarele sinteze:
    1. identificarea tuturor intervenţiilor PP, ale efectelor generate de acestea şi a formelor de impact generate asupra ANPIC potenţial afectate, prin completarea tabelului următor;
        Tabelul nr. 4 Identificarea relaţiilor cauză - efecte - impacturi

┌───────────┬──────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────┐
│Tipuri de │ │ │ │ │ │
│intervenţii│ │Valori prag │ │ │ │
│propuse de │ │avute în │ │ │ │
│proiect în │ │vedere pentru│ │ │ANPIC │
│etapele de │Efecte│identificarea│Impacturi │Cuantificare│potenţial│
│construcţie│ │impactului │ │impacturi │afectate │
│/ operare/ │ │(acolo unde │ │ │ │
│dezafectare│ │este cazul) │ │ │ │
│Obiectivele│ │ │ │ │ │
│PPS │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ │Ex. │> 50 dB(A) │Perturbare│2 ha │ROSCI000X│
│ │Zgomot│ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│Ex. Lucrări│ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │1 ha │ROSPA000Y│
│terasamente│ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│... Alte │... │ │ │ │ │
│intervenţii│Alte │ │ │ │ │
│ │efecte│ │ │ │ │
└───────────┴──────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────┘


    2. lista habitatelor, speciilor şi a parametrilor acestora potenţial afectaţi de implementarea proiectului/planului, incluzând toate situaţiile în care se identifică impacturi negative nesemnificative, semnificative şi/sau incerte, prin completarea tabelului următor;
        Tabelul nr. 5 Estimarea impactului potenţial al PP-ului asupra speciilor şi habitatelor pentru care ANPIC a fost desemnată

┌────────┬───────┬─────────┬─────────┬──────────┬──────┬────────────┐
│Denumire│Specie/│Parametru│Ţintă │Starea de │Forma │Semnificaţia│
│ANPIC │habitat│afectat │parametru│conservare│de │impactului │
│ │ │ │ │ │impact│ │
├────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼───────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴───────┴─────────┴─────────┴──────────┴──────┴────────────┘


    3. descrierea şi analiza impactului cumulativ generat de PP analizat împreună cu alte PP-uri care afectează parametrii obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor din ANPIC potenţial afectate. Rezultatele analizei se prezintă prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 6).
        Tabelul nr. 6 Analiza impactului cumulativ

┌────┬────────┬───────┬─────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │Presiuni/ │ │ │ │
│ │ │ │ │ameninţări, │ │ │ │
│ │ │ │Parametru│alte PP care│ │ │Justificarea │
│Nr. │Denumire│Specie/│afectat │pot genera │Cuantificarea│Semnificaţia│semnificaţiei│
│crt.│ANPIC │habitat│de PP │impact │impactului │impactului │impactului │
│ │ │ │analizat │cumulat │cumulat │cumulat │cumulat │
│ │ │ │ │asupra │ │ │ │
│ │ │ │ │parametrului│ │ │ │
│ │ │ │ │afectat │ │ │ │
├────┼────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│1 │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│2 │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────┴───────┴─────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┘

    Pentru evaluarea semnificaţiei impactului potenţial se utilizează exclusiv următoarele categorii: negativ semnificativ/nesemnificativ/incert. Evaluarea semnificaţiei impactului este argumentată prin: elementele cantitative avute în vedere pentru aprecierea semnificaţiei, praguri de semnificaţie, justificarea atingerii valorii ţinta a parametrului şi a obiectivului de conservare.
        În cazul în care un habitat sau o specie de interes comunitar de pe teritoriul unei ANPIC se află într-o stare de conservare nefavorabilă, atunci orice PP care fie singur, fie în combinaţie cu alte PP- uri, adaugă un impact suplimentar asupra acestora, poate avea un efect semnificativ asupra ANPIC în cauză.
        Elaborarea memoriului de prezentare se poate baza pe informaţiile deja existente, inclusiv părerea experţilor sau pe materiale publicate (de exemplu, hărţi ale habitatelor sau inventare de specii). Cu toate acestea, în cazul în care nu există suficiente informaţii, de exemplu, cu privire la prezenţa habitatelor şi a speciilor în zona potenţial afectată de un proiect/plan, este necesar să se colecteze şi să se analizeze date suplimentare pentru a se stabili dacă există sau nu posibilitatea producerii unor impacturi semnificative. În cazul în care informaţiile nu există, se presupune că există posibilitatea producerii unor impacturi semnificative şi că este necesară elaborarea studiului de evaluare adecvată.
        Având în vedere complexitatea informaţiilor care trebuie analizate şi prezentate în cadrul memoriului de prezentare (descrierea, cuantificarea impacturilor) se recomandă ca aceasta secţiune a memoriului de prezentare să fie elaborată/ susţinută de către experţi atestaţi conform prevederilor OM nr. 1134/2020.



    E.2. Identificarea incertitudinilor
        Incertitudinile identificate în procesul de analiză a PP, a efectelor şi impacturilor sunt prezentate prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 7).
        Tabelul nr. 7 Incertitudini identificate

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Componenta │Incertitudini │
│ │identificate │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu este cunoscută │
│ │localizarea exactă (date│
│ │spaţiale în format │
│ │vectorial) a tuturor │
│ │componentelor/ │
│ │intervenţiilor PP. │
│ ├────────────────────────┤
│ │Ex. Nu sunt cunoscute │
│ │cantităţile de materiale│
│ │şi volumele de lucrări │
│ │care să permită │
│Descrierea PP│cuantificarea efectelor │
│ │generate în toate │
│ │etapele ciclului de │
│ │viaţă al PP (modificarea│
│ │nivelului de zgomot pe │
│ │suprafaţa ANPIC, │
│ │modificarea calităţii │
│ │aerului în interiorul │
│ │ANPIC, modificarea │
│ │parametrilor biologici │
│ │ai corpurilor de apă, şi│
│ │altele). │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu este cunoscută │
│ │localizarea spaţială a │
│ │altor PP ce generează │
│ │impact asupra │
│ │habitatelor şi speciilor│
│ │de interes comunitar din│
│ │ANPIC potenţial afectate│
│Alte PP │de PP analizat. │
│ ├────────────────────────┤
│ │Ex. Nu sunt disponbile │
│ │informaţii cantitative │
│ │privind efectele şi │
│ │impacturile generate de │
│ │alte PP cu care PP │
│ │analizat poate genera │
│ │impact cumulat. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu este cunoscută │
│ │localizarea spaţială a │
│Presiuni şi │presiunilor şi │
│ameninţări │ameninţărilor │
│identificate │identificate în │
│pentru ANPIC │Formularele standard şi/│
│ │sau Planurile de │
│ │management. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu este cunoscută │
│ │localizarea exactă (date│
│Localizarea │spaţiale în format │
│habitatului/ │vectorial) a habitatelor│
│speciei faţă │Natura 2000 şi a │
│de PP │habitatelor speciilor de│
│ │interes comunitar, pe │
│ │întreaga suprafaţă a │
│ │sitului Natura 2000. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Informaţii │ │
│privind │Ex. Nu sunt disponibile │
│valoarea │informaţii cantitative │
│actuală a │privind suprafaţa │
│parametrilor │habitatelor, mărimea │
│obiectivelor │populaţiilor, şi altele.│
│de conservare│ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu este cunoscută/nu│
│ │a fost evaluată starea │
│Starea de │de conservare pentru │
│conservare │habitatele şi/sau │
│ │speciile din ANPIC │
│ │potenţial afectate de │
│ │PP. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu au fost stabilite│
│Valoare ţintă│valori ţintă pentru toţi│
│parametru │parametrii obiectivelor │
│ │de conservare │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Pe baza datelor │
│ │disponibile, nu se poate│
│Posibilitatea│stabili cu certitudine │
│ca parametrul│posibilitatea ca un │
│să fie │parametru al │
│afectat de PP│obiectivului de │
│ │conservare să fie │
│ │afectat sau nu de │
│ │implementarea PP. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Ex. Nu poate fi │
│ │cuantificată pierderea │
│ │de habitat. │
│ ├────────────────────────┤
│ │Ex. Nu pot fi │
│ │cuantificate suprafeţele│
│ │de habitat alterate. │
│ ├────────────────────────┤
│ │Ex. Nu poate fi │
│ │cuantificat numărul de │
│ │victime accidentale. │
│Cuantificarea├────────────────────────┤
│impacturilor │Ex. Nu poate fi │
│ │cuantificat gradul de │
│ │fragmentare/reducere a │
│ │permeabilităţii pentru │
│ │faună. │
│ ├────────────────────────┤
│ │Ex. Nu poate fi │
│ │cuantificat gradul de │
│ │perturbare a speciilor │
│ │şi/sau probabilitatea de│
│ │îndepărtare a unor │
│ │indivizi din habitatele │
│ │actuale. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Altele │ │
└─────────────┴────────────────────────┘

        Identificarea oricăreia dintre incertitudinile din tabelul anterior conduce la aprecierea semnificaţiei impactului ca "Incert".


    E.3. Concluziile referitoare la descrierea şi cuantificarea impacturilor precum şi motivele pentru care este sau nu necesară continuarea procedurii cu trecerea la etapa studiului de evaluare adecvată
        Motivele pentru care este sau nu necesară continuarea procedurii cu trecerea la etapa studiului de evaluare adecvată, se detaliază pentru fiecare din cele 9 puncte de mai jos:
    1. pierdere directă prin reducerea suprafeţei acoperite de habitat ca urmare a distrugerii sale fizice:
    - detaliere ...

    2. pierderea habitatului de reproducere, hrănire, odihnă ale speciilor:
    - detaliere ...

    3. alterare/degradare prin deteriorarea calităţii habitatului, care conduce la o abundenţă redusă a speciilor caracteristice sau la modificarea structurii biocenozei (componenţa speciilor):
    - detaliere ...

    4. alterare/degradare prin deteriorarea habitatelor de reproducere, hrănire, odihnă a speciilor:
    - detaliere ...

    5. perturbare prin schimbarea condiţiilor de mediu existente: strămutări ale exemplarelor speciilor, modificări comportamentale ale speciilor:
    - detaliere ...

    6. fragmentare prin crearea de bariere fizice sau comportamentale în habitatele conectate din punct de vedere fizic sau funcţional sau prin împărţirea acestora în fragmente mai mici şi mai izolate:
    - detaliere ...

    7. reducerea efectivelor populaţionale ca urmare a mortalităţii directe generată de PP sau ca urmare a celorlalte forme de impact:
    - detaliere ...

    8. alte impacturi indirecte prin modificarea indirectă a calităţii mediului:
    - detaliere ...

    9. incertitudinile identificate:
    - detaliere ...


        Motivele de mai sus, rezultate în urma estimării impactului, sunt preluate şi integrate de către ACPM în Decizia etapei de încadrare.
        Memoriul de prezentare NU conţine măsuri de reducere a impactului*8). Obligaţiile care decurg din acte normative nu sunt măsuri de reducere a impactului, ci condiţii.
        *8) Decizia CJUE- Cazul C-323/17





    ANEXA 3B

        LISTA DE CONTROL PENTRU ETAPA DE ÎNCADRARE

┌───────────────────────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │ │B. Este │
│ │ │posibil ca │
│ │ │impactul să │
│ │A. Da/Nu/NA│fie │
│Întrebări pentru etapa de │/ │semnificativ?│
│încadrare │insuficient│Da/Nu/ NA/Nu │
│ │ │se poate │
│ │ │identifica în│
│ │ │acest stadiu │
│ │ │(incert) │
├───────────────────────────────┴───────────┴─────────────┤
│Secţiunea calitate informaţii │
├───────────────────────────────┬───────────┬─────────────┤
│1. A fost utilizată metodologia│ │ │
│de elaborare a memoriului de │ │NA │
│prezentare pentru fiecare punct│ │ │
│al memoriului? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│2. Este descris/ă succint │ │ │
│strategia/programul/planul │ │NA │
│supus aprobării ? *) │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│3. Descrierea tehnică a │ │ │
│proiectului (activităţi/lucrări│ │ │
│principale şi conexe) este │ │ │
│făcută într-o manieră succintă │ │NA │
│cu descrierea clară a tuturor │ │ │
│fazelor proiectului │ │ │
│(construcţie, funcţionare / │ │ │
│exploatare, dezafectare) ? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│4. Au fost identificate şi │ │ │
│cuantificate efectele generate │ │NA │
│de intervenţiile PP analizat? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│5. Au fost furnizate │ │ │
│coordonatele GIS care se │ │ │
│transmit în format excel sau │ │ │
│format shapefile, cu precizarea│ │ │
│sistemului de coordoante │ │ │
│utilizat │ │ │
│(Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70,│ │ │
│STEREO 70 Dealul_Piscului_1970)│ │ │
│0, pentru fiecare lucrare │ │NA │
│aferenta proiectului │ │ │
│(structuri, gropi de împrumut, │ │ │
│organizări de şantier, │ │ │
│defrişări, relocări etc), │ │ │
│respectiv ale componentelor │ │ │
│planului, precum şi ale zonelor│ │ │
│avute în analiză la estimarea │ │ │
│impactului │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│6. Proiectul se regăseşte │ │ │
│într-un PPS supus(ă) unei │ │NA │
│proceduri de evaluare de mediu?│ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│7. A fost utilizată metodologia│ │ │
│de identificare a ANPIC │ │NA │
│potenţial afectate de PP, │ │ │
│prevăzută în Anexa 6.A? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│8. Sunt identificate ANPIC │ │NA │
│intersectate de PP? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│9. Sunt identificate ANPIC │ │ │
│aflate in zona de influenţă a │ │NA │
│PP ? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│10. Sunt identificate ANPIC │ │ │
│conectate din punct de vedere │ │NA │
│ecologic cu zona PP ? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│11. Sunt identificate ANPIC │ │ │
│care găzduiesc specii de faună │ │NA │
│care se pot deplasa în zona PP │ │ │
│? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│12. Este prezentată starea de │ │ │
│conservare a speciilor şi │ │ │
│habitatelor aşa cum a fost │ │ │
│evaluată în obiectivele de │ │NA │
│conservare, planul de │ │ │
│management sau formularul │ │ │
│standard? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│13. Este precizat dacă PP- ul │ │ │
│propus are legătură directă cu │ │ │
│sau este necesar pentru │ │NA │
│managementul conservării ANPIC │ │ │
│? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│14. Există obiective de │ │ │
│conservare (cu parametri şi │ │ │
│ţinte) stabilite pentru ANPIC │ │NA │
│pe baza cărora sunt realizate │ │ │
│analizele în memoriul de │ │ │
│prezentare? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│15. Este precizată sursa │ │ │
│informaţiilor, inclusiv a celor│ │ │
│spaţiale: plan de management, │ │ │
│alte studii, activităţi de │ │NA │
│teren realizate în cadrul PP- │ │ │
│ului, obiective de conservare │ │ │
│etc? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│16. Este prezentată metodologia│ │ │
│de colectare a datelor din │ │NA │
│teren (în cazul în care au fost│ │ │
│realizate activităţi de teren)?│ │ │
├───────────────────────────────┴───────────┴─────────────┤
│Secţiunea evaluare impact │
├───────────────────────────────┬───────────┬─────────────┤
│17. PP-ul intersectează │ │ │
│habitate/habitate ale speciilor│ │ │
│/ pentru care ANPIC a fost │ │ │
│desemnată ? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│18. A fost definită şi │ │ │
│utilizată în evaluare zona de │ │NA │
│influenţă a PP- ului? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│19. Evaluarea impactului este │ │ │
│realizată la nivelul fiecărui │ │ │
│parametru al habitatelor şi │ │NA │
│speciilor din ANPIC potenţial │ │ │
│afectate de PP? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│20. Sunt cuantificate │ │ │
│impacturile potenţiale ale PP, │ │ │
│în baza obiectivelor de │ │ │
│conservare (ex. pierdere │ │ │
│directă habitat, alterare/ │ │ │
│degradare habitat, perturbare │ │ │
│specii, fragmentare, reducerea │ │ │
│efectivelor populaţionale, alte│ │ │
│impacturi indirecte)? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│21. Sunt analizate şi descrise │ │ │
│impacturile cumulative ale PP │ │ │
│în combinaţie cu alte PP- uri? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│22. Este concluzionat impactul │ │ │
│ca fiind negativ semnificativ/ │ │ │
│nesemnificativ sau incert? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│23. Sunt prezentate motivele │ │ │
│pentru care este sau nu este │ │ │
│necesară continuarea procedurii│ │NA │
│cu trecerea la etapa studiului │ │ │
│de evaluare adecvată? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│24. Sunt prezentate │ │NA │
│incertitudinile? │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│25. Alte întrebări relevante │ │ │
└───────────────────────────────┴───────────┴─────────────┘

        *) Notă: Se aplică doar la planuri.
        NA: întrebări care nu sunt destinate indentificării posibilului impact semnificativ
        ACPM poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există orice incertitudine cu privire la existenţa unor impacturi semnificative sau în cazul existenţei unui singur răspuns afirmativ în coloana B. Este suficient să existe un singur răspuns "Nu se poate identifica în acest stadiu" pentru ca ACPM să solicite studiul de evaluare adecvată. Pentru PP din domeniile infrastructură de transport, producerea energiei, extracţiei resurselor neregenerabile, planuri, la completarea listei de control se ţine cont şi de prevederile Ghidului specific.

    ANEXA 3C

        TABELUL DE EVALUARE A IMPACTULUI*)
        *) Notă: Coloanele 1- 21 se completează în cazul memoriului de prezentare; în cazul studiului de evaluare adecvată se completează coloanele 1- 23.

┌──────────┬─────────────┬─────────────┬───────────┬──────────┬──────────────────┬────────┬────────┬─────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼──────────────────┼────────┼────────┼─────────────┤
│ │ │ │Denumire │Tip │ │Anexa I │ │ │
│Cod şi │Componentă │Cod Natura │ştiinţifică│prezenţă │Localizare faţă de│(doar │Sursa │Sursa │
│nume ANPIC│Natura 2000 │2000 │habitat/ │(doar │proiect │pentru │datelor │informaţiilor│
│ │ │ │specie │pentru │(în metri) │păsări) │spaţiale│ │
│ │ │ │ │păsări) │ │ │ │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼──────────────────┼────────┼────────┴─────────────┤
│10 │11 │12 │13 │14 │15 │16 │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼──────────────────┼────────┤ │
│Starea de │Obiective de │ │Unitatea de│Actual │ │Valoare │ │
│conservare│conservare │Parametru │măsură │(Minim) │Actual (Maxim) │ţintă │ │
│ │ │ │parametru │ │ │ │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼──────────────────┼────────┤ │
│17 │18 │19 │20 │21 │22 │23 │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼──────────────────┼────────┤ │
│Posibil să│Explicaţie cu│ │Impactul │ │Măsuri adoptate │ │ │
│fie │privire la │Cuantificarea│potenţial │Motivarea │pentru a asigura │Impact │ │
│afectat de│posibilitatea│impacturilor │(fără │impactului│impacturi │rezidual│ │
│PP │de afectare │(u.m.) │măsuri) │estimat │reziduale │ │ │
│ │ │ │ │ │nesemnificative**)│ │ │
└──────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┴──────────┴──────────────────┴────────┴──────────────────────┘

        **) Notă: se completează cu măsurile propuse pentru prevenirea impacturilor şi/sau evitarea/reducerea impacturilor semnificative.

┌───────┬───────────────┬────────────────────────┐
│Nr. │Denumire │Instrucţiuni de │
│coloană│coloană │completare │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│1 │Sit Natura 2000│Codul şi denumirea │
│ │ │sitului Natura 2000 │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Una din următoarele │
│ │ │opţiuni: Habitate / │
│2 │Componente │plante / nevertebrate / │
│ │Natura 2000 │peşti / amfibieni / │
│ │ │reptile / păsări / │
│ │ │mamifere │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Codul habitatului / │
│ │ │speciei conform │
│3 │Cod Natura 2000│clasificării Natura 2000│
│ │ │(aşa cum este prevăzut │
│ │ │în Formularul Standard) │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Denumirea habitatului în│
│ │Denumire │limba română / Denumirea│
│4 │ştiinţifică │ştiinţifică a specie │
│ │ │(aşa cum este prevăzută │
│ │ │în Formularul Standard) │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │Tip prezenţă │Una din următoarele │
│5 │(doar pentru │opţiuni: P = permanent, │
│ │păsări) │R = reproducere, C = │
│ │ │concentrare, W = iernare│
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │1. Se precizează dacă │
│ │ │habitatul / habitatul │
│ │ │speciei este intersectat│
│ │ │de proiect sau dacă │
│ │ │proiectul se află în │
│ │ │vecinătatea habitatului │
│ │ │(amonte/aval); │
│ │ │2. Se identifică toate │
│ │ │locaţiile de prezenţă │
│ │ │ale habitatului/ │
│ │ │habitatelor speciei. La │
│ │ │specii se prezintă │
│ │ │separat (acolo unde este│
│ │ │cazul / este posibil) │
│ │ │locaţia habitatelor │
│ │ │speciei şi punctele de │
│ │ │prezenţă ale specie; │
│ │ │3. Distanţele de la │
│ │ │diferite tipuri de │
│ │ │intervenţii ale PP până │
│ │ │la locaţia habitatului /│
│ │ │habitatelor speciei. Se │
│ │ │includ doar distanţele │
│ │ │minime; │
│ │ │4. Se vor prelua │
│ │Locaţia faţă de│informaţiile cu privire │
│6 │proiect │la locaţia habitatelor/ │
│ │ │speciilor utilizând ca │
│ │ │surse următoarea │
│ │ │ierarhie: │
│ │ │a. Planul de management;│
│ │ │b. Studiile suport ale │
│ │ │Planului de management; │
│ │ │c. Alte studii elaborate│
│ │ │pentru situl Natura │
│ │ │2000; │
│ │ │d. Raportările României │
│ │ │- art. 17/ art. 12; │
│ │ │e. Articole publicate în│
│ │ │jurnale ştinţifice; │
│ │ │f. Baze de date online; │
│ │ │5. Este necesară │
│ │ │precizarea absenţei/ │
│ │ │prezenţei speciei în sit│
│ │ │conform şi PM. │
│ │ │6. Se utilizează │
│ │ │rezultatele │
│ │ │activităţilor de teren │
│ │ │pentru clarificarea │
│ │ │incertitudinilor cu │
│ │ │privire la locaţia │
│ │ │habitatelor şi speciilor│
│ │ │de interes comunitar. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Opţiuni: │
│ │ │"Specie listată în Anexa│
│7 │Anexa I (doar │1 a Directivei Păsări" │
│ │pentru păsări) │sau │
│ │ │"Specie cu migraţie │
│ │ │regulată" │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │După caz: Plan de │
│ │Sursa datelor │management, alte studii,│
│8 │spaţiale │Raportările României - │
│ │ │art. 17/ art. 12, studii│
│ │ │de teren etc. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Alte informaţii decât │
│ │ │cele spaţiale: Plan de │
│ │Sursa │management, activităţi │
│9 │informaţiilor │de teren realizate │
│ │ │pentru elaborarea │
│ │ │Studiului de evaluare │
│ │ │adecvată, alte studii. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │(Favorabilă/ │
│ │ │Neafavorabilă-inadecvată│
│ │ │/ Nefavorabilă-rea/ │
│ │Starea de │Necunoscută). │
│10 │conservare │În cazul în care starea │
│ │ │de conservare nu este │
│ │ │menţionată în OC, în │
│ │ │această coloană se scrie│
│ │ │"Neevaluată". │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Menţinerea stării de │
│ │ │conservare/ │
│ │ │Îmbunătăţirea stării de │
│11 │Obiective de │conservare. │
│ │conservare │Dacă pentru un habitat/ │
│ │ │specie nu sunt propuse │
│ │ │obiective, se precizează│
│ │ │în această coloană. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Conform OC. │
│ │ │Dacă pentru un habitat/ │
│ │ │specie nu sunt definiţi │
│ │ │parametri, se precizează│
│ │ │„nu au fost definiţi de │
│ │ │către ANANP/ │
│ │ │administrator”. Se va │
│ │ │completa cu următorii │
│12 │Parametri │parametrii: pentru │
│ │ │habitate- suprafaţa │
│ │ │habitatului, structura │
│ │ │şi funcţiile acestuia, │
│ │ │tendinţe viitoare; │
│ │ │pentru specii- mărimea │
│ │ │populaţiei, suprafaţa │
│ │ │habitatului ocupat, │
│ │ │tendinţe viitoare. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │Unitate de │ │
│13 │măsură a │Conform OC │
│ │parametrului │ │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Cuantificări minime │
│ │ │privind parametrul (pe │
│ │ │baza datelor din PM, OC,│
│14 │Actual (minim) │alte studii). Spre │
│ │ │exemplu, suprafaţa │
│ │ │minimă estimată a │
│ │ │habitatului. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Cuantificări maxime │
│ │ │privind parametrul (pe │
│ │ │baza datelor din PM, OC,│
│15 │Actual (maxim) │alte studii). Spre │
│ │ │exemplu, suprafaţa │
│ │ │maximă estimată a │
│ │ │habitatului. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Conform OC │
│ │ │Dacă pentru un parametru│
│ │ │nu este definită o │
│16 │Valoare ţintă │ţintă, se precizează „nu│
│ │ │a fost încă definită” │
│ │ │sau „urmează a fi │
│ │ │definită în X ani”. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │Posibil să fie │Opţiuni: │
│17 │afectat de │Da / Nu - fără alte │
│ │proiect? │detalii │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Necesită o explicaţie │
│ │ │detaliată. Activităţile │
│ │ │propuse în cadrul PP pot│
│ │ │induce modificări la │
│ │ │nivelul acestui │
│ │ │parametru? Nu este │
│ │ │suficient să se │
│ │ │precizeze că parametrul │
│ │ │este sau nu afectat de │
│ │ │proiect, acest lucru │
│ │ │este deja menţionat în │
│ │ │coloana anterioară; este│
│ │ │obigatoriu să se │
│ │ │specifice motivele │
│ │ │pentru care este sau nu │
│ │ │afectat de proiect (DE │
│ │ │CE este sau nu afectat │
│ │ │parametrul?). Dacă │
│ │ │răspunsul este „DA” - în│
│ │ │funcţie de parametrii, │
│ │ │trebuie ţinut cont de │
│ │ │următoarele: │
│ │ │- Precizarea exactă a │
│ │ │locaţiilor (în │
│ │ │apropierea localităţii │
│ │ │xx, în amonte/aval de │
│ │ │proiect) în care s-ar │
│ │ │putea manifesta impactul│
│ │ │datorită unor activităţi│
│ │ │(demolare clădiri, │
│ │ │apărări de maluri, │
│ │ │defrişări etc.) │
│ │ │prevăzute de proiect în │
│ │ │perioada de construcţie/│
│ │ │operare/ ambele. │
│ │ │- Precizarea formelor de│
│ │ │impact ex: - pierdere - │
│ │ │în cazul habitatelor/ │
│ │ │habitatelor favorabile │
│ │ │speciilor de plante/ │
│ │ │animale, fragmentarea │
│ │ │habitatelor (ex: crearea│
│ │ │unor bariere în râuri) │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │parametrii. │
│ │ │- În cazul populaţiei │
│ │ │speciilor (parametru │
│ │ │mărimea populaţiei) │
│ │ │trebuie menţionat dacă │
│ │ │există riscul ca │
│ │ │proiectul să o afecteze │
│ │ │prin activităţile │
│ │ │propuse (orice │
│ │ │activitate care poate │
│ │ │reprezenta un risc de │
│ │ │mortalitate (risc de │
│ │ │coliziune prin traficul │
│ │ │de şantier, poluări │
│ │ │accidentale etc.). │
│ │ │- În cazul speciilor │
│ │ │invazive de plante │
│ │ │trebuie menţionată calea│
│ │ │de dispersie şi perioada│
│ │ │în care proiectul ar │
│ │ │putea contribui la │
│ │ │răspândirea acestora │
│ │ │(construcţie /operare / │
│ │ │ambele). De asemenea, │
│ │ │trebuie precizate │
│ │ │locaţiile activităţilor │
│ │ │(ex: lucrări pe malul │
│ │ │apei localizate în │
│ │ │amonte de habitat - │
│ │ │dispersie hidrocoră) ce │
│ │ │pot favoriza dispersia │
│ │ │speciilor invazive de │
│ │ │plante faţă de │
│ │ │habitatele ce pot fi │
│ │ │afectate. │
│ │ │- Calitatea apei - │
│ │ │menţionarea tuturor │
│ │ │potenţialelor surse de │
│ │Explicaţie │poluare a apei (a │
│ │pentru │râurilor, pârâurilor, │
│18 │posibilitatea │lacuri naturale, zone │
│ │de a fi afectat│umede ce reprezintă │
│ │ │habitate favorabile │
│ │ │pentru specii de faună │
│ │ │de interes comunitar sau│
│ │ │fitocenoze │
│ │ │caracteristice │
│ │ │habitatelor de interes │
│ │ │comunitar) din cadrul │
│ │ │proiectului. │
│ │ │- În cazul propunerii │
│ │ │unui element de │
│ │ │fragmentare a cursului │
│ │ │de apă, trebuie ţinut │
│ │ │cont şi de efectele la │
│ │ │distanţă (ex: crearea │
│ │ │unui prag pe râu poate │
│ │ │afecta speciile de peşti│
│ │ │dintr-un sit Natura │
│ │ │2000, în anumite situri │
│ │ │chiar la distanţe mai │
│ │ │mari de limita lor – a │
│ │ │se vedea, de exemplu, │
│ │ │obiectivele de │
│ │ │conservare din ROSAC0297│
│ │ │Dealurile Târnavei Mici │
│ │ │– Bicheş, ROSAC0270 │
│ │ │Vânători Neamţ, │
│ │ │ROSCI0019 Călimani – │
│ │ │Gurghiu, ROSAC0384 Râul │
│ │ │Târnava Mică etc). │
│ │ │Dacă răspunsul este „NU”│
│ │ │sunt necesare argumente │
│ │ │care să susţină corect │
│ │ │şi complet de ce nu este│
│ │ │afectat de proiect. │
│ │ │- Precizarea motivelor │
│ │ │pentru care se elimină │
│ │ │orice risc de afectare a│
│ │ │parametrilor analizaţi │
│ │ │(ex: riscul de │
│ │ │răspândire a speciilor │
│ │ │invazive, riscul de │
│ │ │mortalitate, riscul de │
│ │ │coliziune, riscul de │
│ │ │afectare a resursei de │
│ │ │hrană etc.) pentru │
│ │ │habitatele de interes │
│ │ │comunitar pe care │
│ │ │proiectul nu le va │
│ │ │afecta sau pentru │
│ │ │habitatele favorabile │
│ │ │ale speciilor de faună/ │
│ │ │plante de interes │
│ │ │comunitar sau │
│ │ │populaţiile speciilor │
│ │ │(ex: amplasarea │
│ │ │proiectului faţă de │
│ │ │habitatele de interes │
│ │ │comunitar/habitate │
│ │ │favorabile ale speciilor│
│ │ │- la distanţe foarte │
│ │ │mari, iar activităţile │
│ │ │nu se desfăşoară în zone│
│ │ │ce au conectivitate cu │
│ │ │habitatele de interes │
│ │ │comunitar/habitatele │
│ │ │favorabile ale │
│ │ │speciilor, nu se vor │
│ │ │genera deşeuri │
│ │ │periculoase sau orice │
│ │ │alte substanţe ce pot │
│ │ │afecta calitatea │
│ │ │habitatelor acvatice sau│
│ │ │terestre şi nu vor │
│ │ │afecte nici alte zone │
│ │ │sensibile din afara │
│ │ │siturilor etc.). │
│ │ │Selectarea opţiunii „NU”│
│ │ │nu se poate justifica │
│ │ │prin propunerea unor │
│ │ │măsuri de evitare / │
│ │ │reducere a impactului. │
│ │ │În această coloană nu se│
│ │ │estimează impactul. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Doar elemente │
│ │ │cantitative, exprimate │
│ │ │în aceeaşi unitate de │
│ │ │măsură ca şi Parametrul │
│ │ │(vezi coloana N) │
│ │Cuantificarea │Ex: │
│19 │impacturilor │- Ce suprafaţă se va │
│ │(u.m.) │pierde din habitat/ │
│ │ │habitatul favorabil al │
│ │ │speciilor (câte ha?); │
│ │ │- Estimări ale numărului│
│ │ │de indivizi ce vor fi │
│ │ │afectaţi (mortalitate). │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Opţiuni: │
│ │Impactul │1. Semnificativ; │
│20 │potenţial (fără│2. Nesemnificativ; │
│ │măsuri) │3. Incert – doar în │
│ │ │cazul Memoriului de │
│ │ │prezentare. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Necesită o explicaţie │
│ │ │detaliată, mai ales în │
│ │ │cazul impacturilor │
│ │ │nesemnificative. Care │
│ │ │sunt elementele │
│ │ │cantitative şi │
│ │ │calitative avute în │
│ │ │vedere pentru aprecierea│
│ │ │semnificaţiei? Au fost │
│ │ │stabilite praguri de │
│ │ │semnificaţie? Se mai │
│ │ │poate atinge valoarea │
│ │ │ţintă a parametrului? Se│
│ │ │mai poate atinge │
│ │Motivarea │obiectivul de │
│21 │impactului │conservare? │
│ │estimat │În această coloană NU se│
│ │ │mai precizează ce s-a │
│ │ │menţionat deja în │
│ │ │coloanele anterioare, ci│
│ │ │se motivează impactulul │
│ │ │(DE CE este │
│ │ │nesemnificativ?), adică │
│ │ │se aduc argumente pentru│
│ │ │a susţine că impactul │
│ │ │este nesemnificativ (sau│
│ │ │semnificativ). │
│ │ │Motivarea impactului │
│ │ │estimat trebuie │
│ │ │particularizată pentru │
│ │ │fiecare parametru. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Doar acele măsuri care: │
│ │ │- pot evita apariţia │
│ │ │unui impact │
│ │ │semnificativ; │
│ │ │- pot reduce un impact │
│ │Măsuri adoptate│semnificativ la unul │
│ │pentru a │nesemnificativ (se poate│
│22 │asigura │atinge ţinta, se poate │
│ │impacturi │atinge obiectivul de │
│ │reziduale │conservare). Măsurile │
│ │nesemnificative│trebuie să fie clare, │
│ │ │complete, specifice, │
│ │ │măsurabile, aplicabile, │
│ │ │relevante, cu un orizont│
│ │ │de timp clar în privinţa│
│ │ │implementării. │
├───────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Opţiuni: │
│23 │Impact rezidual│1. Semnificativ; │
│ │ │2. Nesemnificativ. │
└───────┴───────────────┴────────────────────────┘


    ANEXA 4A

        ASPECTE RELEVANTE
        Tabelul nr. 8 Structura tabelului pentru prezentarea aspectelor relevante pentru Studiul de evaluare adecvată

┌────┬────────────────┬─────────────────┬─────────────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ │Întrebări de │ │Soluţia/ │ │
│ │ │verificare pentru│Răspuns │Abordarea │Softuri/ │
│ │ │identificarea │ │propusă în │Instrumente │
│ │ │certitudinilor/ │ │cadrul │folosite pentru│
│Nr. │Aspecte │incertitudinilor ├───────────┬─────────────┤studiului EA │a răspunde │
│crt.│relevante │ţinând cont de │ │ │privind │certitudinile │
│ │ │speciile ce fac │Descriere │Descriere │certitudinile │si │
│ │ │obiectul │certitudine│incertitudine│si │incertitudinile│
│ │ │conservării în │ │ │incertitudinile│identificate │
│ │ │ANPIC │ │ │identificate │ │
├────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Pentru restul │ │
│ │ │ │ │Ex: nu se │suprafeţelor │Utilizarea │
│ │ │ │Ex: ANPIC │cunoaşte │siturilor (în │raportărilor │
│ │ │Care sunt zonele │este │distribuţia │afara zonelor │României către │
│ │ │care trebuie │desemnată │speciilor │de influenţă) │CE; analiza │
│ │ │investigate? │culoar │pentru care │se utilizează │favorabilităţii│
│ │ │ │ecologic │ANPIC a fost │seturi de date │habitatelor │
│ │ │ │ │desemnată │şi informaţii │etc. │
│ │ │ │ │ │cu rezoluţie │ │
│ │ │ │ │ │mai mare. │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Care sunt │ │ │ │ │
│ │ │perioadele │ │ │ │ │
│ │ │necesare pentru │ │ │ │ │
│ │ │colectarea │ │ │ │ │
│ │ │datelor de teren?│ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Care este numărul│ │ │ │ │
│ │ │Deplasărilor │ │ │ │ │
│ │Localizarea │pentru │ │ │ │ │
│1 │habitatelor şi │soluţionarea │ │ │ │ │
│ │speciilor │incertitudinilor?│ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Sunt necesare │ │ │ │ │
│ │ │investigaţii │ │ │ │ │
│ │ │diurne şi │ │ │ │ │
│ │ │nocturne ? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Care sunt │ │ │ │ │
│ │ │echipamentele │ │ │ │ │
│ │ │specializate │ │ │ │ │
│ │ │utilizate (ex: │ │ │ │ │
│ │ │electrofishing) │ │ │ │ │
│ │ │ce se vor │ │ │ │ │
│ │ │utiliza? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Alte aspecte │ │ │ │ │
│ │ │relevante │ │ │ │ │
│ │ │identificate şi │ │ │ │ │
│ │ │propuse de │ │ │ │ │
│ │ │evaluator │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Sunt cunoscute │ │ │ │ │
│ │ │toate detaliile │ │ │ │ │
│ │ │PP-ului care să │ │ │ │ │
│ │ │permită │ │ │ │ │
│ │ │cuantificarea │ │ │ │ │
│ │ │impacturilor │ │ │ │ │
│ │ │generate de │ │ │ │ │
│ │ │acesta ? │ │ │ │ │
│ │ │Care sunt │ │ │ │ │
│2 │Intervenţiile │detaliile │ │ │ │ │
│ │propuse de PP │necesare pentru │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │realizarea │ │ │ │ │
│ │ │cuantificărilor? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Alte aspecte │ │ │ │ │
│ │ │relevante │ │ │ │ │
│ │ │identificate şi │ │ │ │ │
│ │ │propuse de │ │ │ │ │
│ │ │evaluator │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Se modifică │ │ │ │ │
│ │ │calitatea │ │ │ │ │
│ │ │aerului? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Creşte nivelului │ │ │ │ │
│ │ │de zgomot? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Creşte │ │ │ │ │
│ │ │intensitatea │ │ │ │ │
│ │ │luminoasă? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Creşte │ │ │ │ │
│ │ │concentraţia de │ │ │ │ │
│ │ │poluanţi în sol /│ │ │ │ │
│ │ │poluări │ │ │ │ │
│ │ │accidentale? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Cresc │ │ │ │ │
│ │ │concentraţiile de│ │ │ │ │
│ │ │poluanţi în │ │ │ │ │
│ │ │mediul acvatic? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Creşte │ │ │ │ │
│ │ │turbiditatea │ │ │ │ │
│ │ │apei? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Se modifică │ │ │ │ │
│ │ │viteza / nivelul │ │ │ │ │
│ │ │apei? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Se modifică │ │ │ │ │
│ │ │temperatura apei?│ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Se modifică │ │ │ │ │
│ │ │substratul │ │ │ │ │
│ │ │cursului de apă? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Se îndepărtează │ │ │ │ │
│ │ │vegetaţia? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Este posibilă │ │ │ │ │
│ │ │apariţia unor │ │ │ │ │
│ │ │incendii de │ │ │ │ │
│ │ │vegetaţie? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Se modifică │ │ │ │ │
│ │ │topografia │ │ │ │ │
│ │ │terenului? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Este întreruptă │ │ │ │ │
│ │ │conectivitatea │ │ │ │ │
│ │ │longitudinale a │ │ │ │ │
│ │ │cursurilor de │ │ │ │ │
│3 │Efectele │apă? │ │ │ │ │
│ │generate de PP ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Este întreruptă │ │ │ │ │
│ │ │conectivitatea │ │ │ │ │
│ │ │laterală a │ │ │ │ │
│ │ │cursurilor de │ │ │ │ │
│ │ │apă? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Există bariere │ │ │ │ │
│ │ │fizice pentru │ │ │ │ │
│ │ │fauna sălbatică? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Există bariere │ │ │ │ │
│ │ │comportamentale │ │ │ │ │
│ │ │pentru fauna │ │ │ │ │
│ │ │sălbatică? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Există │ │ │ │ │
│ │ │posibilitatea │ │ │ │ │
│ │ │coliziunii │ │ │ │ │
│ │ │indivizilor cu │ │ │ │ │
│ │ │traficul auto / │ │ │ │ │
│ │ │feroviar sau │ │ │ │ │
│ │ │cabluri │ │ │ │ │
│ │ │electrice? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Există │ │ │ │ │
│ │ │posibilitatea │ │ │ │ │
│ │ │electrocutării │ │ │ │ │
│ │ │indivizilor? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Sunt distruse │ │ │ │ │
│ │ │cuiburile/ │ │ │ │ │
│ │ │adăposturile? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Există │ │ │ │ │
│ │ │posibilitatea │ │ │ │ │
│ │ │introducerii/ │ │ │ │ │
│ │ │răspândirii │ │ │ │ │
│ │ │speciilor │ │ │ │ │
│ │ │invazive? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Există │ │ │ │ │
│ │ │posibilitatea │ │ │ │ │
│ │ │atragerii faunei │ │ │ │ │
│ │ │sălbatice în │ │ │ │ │
│ │ │zonele de │ │ │ │ │
│ │ │colectare a │ │ │ │ │
│ │ │deşeurilor? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Alte aspecte │ │ │ │ │
│ │ │relevante │ │ │ │ │
│ │ │identificate şi │ │ │ │ │
│ │ │propuse de │ │ │ │ │
│ │ │evaluator │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Care sunt │ │ │ │ │
│ │ │impacturile │ │ │ │ │
│ │ │cauzate de PP? │ │ │ │ │
│ │ │1. pierdere de │ │ │ │ │
│ │ │habitat │ │ │ │ │
│ │ │2. alterare de │ │ │ │ │
│ │ │habitat │ │ │ │ │
│ │ │3. fragmentare a │ │ │ │ │
│ │ │habitatelor │ │ │ │ │
│ │ │4. perturbarea │ │ │ │ │
│ │ │activităţii │ │ │ │ │
│ │ │speciilor │ │ │ │ │
│ │Identificare a │5. reducerea │ │ │ │ │
│ │formelor de │efectivelor │ │ │ │ │
│4 │impact şi │populaţionale │ │ │ │ │
│ │caracteristicile├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │lor │Care sunt datele │ │ │ │ │
│ │ │de intrare │ │ │ │ │
│ │ │necesare ce vor │ │ │ │ │
│ │ │fi utilizate de │ │ │ │ │
│ │ │metoda/softul/ │ │ │ │ │
│ │ │instrumentele │ │ │ │ │
│ │ │metodologia │ │ │ │ │
│ │ │propusă ? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Alte aspecte │ │ │ │ │
│ │ │relevante │ │ │ │ │
│ │ │identificate şi │ │ │ │ │
│ │ │propuse de │ │ │ │ │
│ │ │evaluator │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Care sunt │ │ │ │ │
│ │ │obiectivele de │ │ │ │ │
│ │ │conservare/ │ │ │ │ │
│ │ │parametrii │ │ │ │ │
│ │ │afectaţi? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Semnificaţia │Care sunt │ │ │ │ │
│ │impactului şi │indicatorii cheie│ │ │ │ │
│ │indicatorii │incluşi în │ │ │ │ │
│5 │cheie (utilizaţi│evaluare şi │ │ │ │ │
│ │pentru │utilizaţi pentru │ │ │ │ │
│ │stabilirea │stabilirea │ │ │ │ │
│ │semnificaţiei │semnificaţiei │ │ │ │ │
│ │impactului) │impactului ? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Alte aspecte │ │ │ │ │
│ │ │relevante │ │ │ │ │
│ │ │identificate şi │ │ │ │ │
│ │ │propuse de │ │ │ │ │
│ │ │evaluator │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Care sunt │ │ │ │ │
│ │ │elementele │ │ │ │ │
│ │ │necesare pentru │ │ │ │ │
│ │ │elaborarea │ │ │ │ │
│ │ │măsurilor │ │ │ │ │
│ │ │într-un mod SMART│ │ │ │ │
│ │ │(Specific, │ │ │ │ │
│ │ │Măsurabil, │ │ │ │ │
│ │Măsurile de │Realizabil, │ │ │ │ │
│6 │evitare şi │Relevant şi │ │ │ │ │
│ │reducere a │încadrat în │ │ │ │ │
│ │impactului │Timp)? │ │ │ │ │
│ │ │Sunt măsurile │ │ │ │ │
│ │ │specifice? │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Alte aspecte │ │ │ │ │
│ │ │relevante │ │ │ │ │
│ │ │identificate şi │ │ │ │ │
│ │ │propuse de │ │ │ │ │
│ │ │evaluator │ │ │ │ │
└────┴────────────────┴─────────────────┴───────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┘



    ANEXA 4B

    PREZENTAREA ABORDĂRILOR ŞI METODELOR/INSTRUMENTELOR PROPUSE PENTRU
    CUANTIFICAREA EFECTELOR ŞI IMPACTURILOR PROIECTULUI
        Tabelul nr. 9 Structura tabelului pentru prezentarea abordărilor şi metodelor/instrumentelor

┌─────────────┬───────────────┬────────┬───────────┐
│ │Tipuri de │Abordări│Metode/ │
│Categorie │efecte/ │propuse │instrumente│
│ │impacturi │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Modificarea │ │ │
│ │calităţii │ │ │
│ │aerului │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Creşterea │ │ │
│ │nivelului de │ │ │
│ │zgomot │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Creşterea │ │ │
│ │intensităţii │ │ │
│ │luminoase │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Creşterea │ │ │
│ │concentraţiei │ │ │
│ │de poluanţi în │ │ │
│ │sol / poluări │ │ │
│ │accidentale │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Creşterea │ │ │
│ │concentraţiilor│ │ │
│ │de poluanţi în │ │ │
│ │mediul acvatic │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Creşterea │ │ │
│ │turbidităţii │ │ │
│ │apei │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Modificarea │ │ │
│ │vitezei / │ │ │
│ │nivelului apei │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Modificarea │ │ │
│ │temperaturii │ │ │
│ │apei │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Modificarea │ │ │
│ │substratului │ │ │
│ │cursului de apă│ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Eliminarea │ │ │
│ │vegetaţiei │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Apariţia unor │ │ │
│ │incendii de │ │ │
│ │vegetaţie │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Modificarea │ │ │
│Efecte │topografiei │ │ │
│generate de │terenului │ │ │
│intervenţiile├───────────────┼────────┼───────────┤
│PP │Întreruperea │ │ │
│ │conectivităţii │ │ │
│ │longitudinale a│ │ │
│ │cursurilor de │ │ │
│ │apă │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Întreruperea │ │ │
│ │conectivităţii │ │ │
│ │laterale a │ │ │
│ │cursurilor de │ │ │
│ │apă │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Apariţia unor │ │ │
│ │bariere fizice │ │ │
│ │pentru fauna │ │ │
│ │sălbatică │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Apariţia unor │ │ │
│ │bariere │ │ │
│ │comportamentale│ │ │
│ │pentru fauna │ │ │
│ │sălbatică │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Coliziunea │ │ │
│ │indivizilor cu │ │ │
│ │traficul auto /│ │ │
│ │feroviar sau │ │ │
│ │cabluri │ │ │
│ │electrice │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Electrocutarea │ │ │
│ │indivizilor │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Distrugerea │ │ │
│ │cuiburilor/ │ │ │
│ │adăposturilor │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Introducerea / │ │ │
│ │răspândirea │ │ │
│ │speciilor │ │ │
│ │invazive │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Atragerea │ │ │
│ │faunei │ │ │
│ │sălbatice în │ │ │
│ │zonele de │ │ │
│ │colectare a │ │ │
│ │deşeurilor │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Pierderea de │ │ │
│ │habitat │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Alterarea │ │ │
│ │habitatelor │ │ │
│Forme de ├───────────────┼────────┼───────────┤
│impact │Fragmentarea │ │ │
│generate de │habitatelor │ │ │
│implementarea├───────────────┼────────┼───────────┤
│PP │Perturbarea │ │ │
│ │activităţii │ │ │
│ │speciilor │ │ │
│ ├───────────────┼────────┼───────────┤
│ │Reducerea │ │ │
│ │efectivelor │ │ │
│ │populaţionale*)│ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────┴───────────┘

        *) În cazul reducerii efectivelor populaţionale se ţine cont de contribuţia celorlalte forme de impact identificate.

    ANEXA 5A

        CONŢINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ
        Prezenta anexă cuprinde conţinutul-cadru al studiului de evaluare adecvată; metodologia de elaborare a studiului de evaluare adecvată se regăseşte în Anexa nr. 6D la prezentul ghidul metodologic.
        Studiul de evaluare adecvată cuprinde:
    I. a) Descrierea şi analiza PP- ului supus aprobării:
    a.1. Prezentarea PP
        În cadrul studiului de evaluare adecvată accentul se pune pe analiza relaţiei dintre intervenţiile PP şi ANPIC. Realizarea descrierii PP-ului ia în considerare toate etapele ciclului de viaţă al acestuia. În această descriere sunt incluse toate intervenţiile sau activităţile, atât din etapa de construcţie, cât şi din etapele de operare şi dezafectare.
        Descrierile se realizează conform tabelului de mai jos (Tabelul nr. 10) care include toate intervenţiile şi componentele PP cu precizarea relaţiei spaţiale dintre acestea şi ANPIC.
        Tabelul nr. 10 Prezentarea tabelară a intervenţiilor şi componentelor PP

┌───────────┬───────────┬──────────┬──────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │ │ │Distanţa │ │
│ │Tip de │ │ │faţă de │Alte │
│Etapa │intervenţie│Componenta│Localizare│cea mai │informaţii │
│ │ │ │ │apropiată│suplimentare│
│ │ │ │ │ANPIC │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│Ex. │Lucrări de │Pod peste │Km 72+000 │700m │Amonte ANPIC│
│Construcţie│artă │râul Mureş│ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│... │ │ │ │ │ │
└───────────┴───────────┴──────────┴──────────┴─────────┴────────────┘

        De asemenea, acest capitol conţine şi prezentarea narativă a punctelor 1- 16 din metodologia de elaborare a studiului de evaluare adecvată, punctul I, lit a).
        În cazul planurilor/ programelor/ strategiilor, descrierea PP-ului depinde de nivelul de detaliu al acestuia.

    a.2. Efecte generate de intervenţiile PP
        Efectele generate de implementarea PP sunt prezentate tabelar, pentru fiecare din intervenţiile PP.
        Tabelul nr. 11 Sumarul efectelor generate de implementarea PP

┌──────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬─────────┬─────────────┐
│ │ │Tip/ tipuri│ │ │Distanţa│ │ │
│ │ │de │Modalitatea │ │până la │ANPIC │Alte │
│Etapa │Efecte │intervenţie│de │Cuantificarea│care se │potenţial│informaţii │
│ │ │care │cuantificare│efectelor │resimt │afectate │suplimentare │
│ │ │generează │ │ │efectele│ │ │
│ │ │efectul │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │Lucrări de │Calcule+ │ │ │ROSCI00 │Intersectează│
│ │Emisii │artă │modelarea │ │ │01 │ANPIC │
│Ex.Construcţie│atmosferice├───────────┤dispersiei │50 μg/mc │700m ├─────────┼─────────────┤
│ │ │lucrări de │poluanţilor │ │ │ROSCI00 │Intersectează│
│ │ │terasamente│ │ │ │02 │ANPIC │
├──────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴─────────┴─────────────┘


    a.3. Alte PP-uri cu care PP analizat poate genera impact cumulat
        Tot în acest capitol sunt prezentate şi caracteristicile PP- urilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care sunt în procedură de evaluare şi care pot afecta ANPIC. Acestea se prezintă conform tabelului următor (Tabelul nr. 12).
        Tabelul nr. 12 Caracteristicile altor PP-uri (în implementare, aprobate sau în evaluare) care pot avea impact cumulativ cu PP-ul evaluat asupra ANPIC

┌────┬───────────┬─────────────┬────────────┬──────────┐
│Nr. │ │Localizarea │Efecte │ │
│ctr.│Nume PP │faţă de ANPIC│generate │Impacturi │
│ │ │(distanţa) │ │ │
├────┼───────────┼─────────────┼────────────┼──────────┤
│1 │Ex.conductă│Intersectează│Ocupare │Pierdere │
│ │de gaz │ANPIC │terenuri │de habitat│
├────┼───────────┼─────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Zgomot, │ │
│ │ │ │emisii │ │
│2 │Ex.linie │200m │atmosferice,│Perturbare│
│ │electrică │ │mortalitate │ │
│ │ │ │faună, alte │ │
│ │ │ │efecte │ │
├────┼───────────┼─────────────┼────────────┼──────────┤
│... │... │ │ │ │
└────┴───────────┴─────────────┴────────────┴──────────┘



    b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP-ului:
    b.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar:
        Informaţiile privind ANPIC afectată de implementarea PP se prezintă prin completarea tabelului de mai jos (Tabelul nr. 13).
        Tabelul nr. 13 Date privind ANPIC afectată de implementarea PP

┌─────┬─────────┬──────────┬──────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬────────────┬─────────┬───────────────┐
│ │ │ │Plan de │Decizia/ │Regiunea/ │ │ │ │ │
│Nume │ │ │management│Nota de │regiunile │ │ │Relaţiile│ │
│şi │Suprafaţa│Importanţă│şi nr. OM │aprobare a │biogeografice│Tipuri │Suprapunerea│ANPIC cu │Alte │
│cod │(ha) │/ Rol │prin care │obiectivelor│în care ANPIC│ecosisteme │cu alte │alte │particularităţi│
│ANPIC│ │ │a fost │de │este │ │ANPIC sau AP│ANPIC │ │
│ │ │ │aprobat │conservare │localizată │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ale ANPIC │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │Coridor │ │ │ │ │ │La │ │
│ROS │ │ecologic │OM │Nota │ │Forestiere,│Parcul │300 m │ │
│CI.. │25 │pentru │nr. ......│nr... │ALP │pajişti │natural.. │de │ │
│ │ │mamifere │ │ │ │ │ │ROSCI │ │
│ │ │mari │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴─────────┴──────────┴──────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴────────────┴─────────┴───────────────┘


    b.2. Date privind habitatele/ speciile din ANPIC posibil afectate de PP:
        Datele privind speciile şi habitatele posibil afectate de PP sunt prezentate conform tabelului următor (Tabelul nr. 14).
        Tabelul nr. 14 Date privind speciile şi habitatele posibil afectate de PP

┌────────┬────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬───────────┬───────────┬──────────┬────────┬────────┬──────────────┬────────────┐
│ │ │ │Informaţii │ │ │ │ │ │ │Sensibilitatea│ │
│Denumire│Localizare │Mărimea │cuantificate│Dinamica │Suprafaţa │Suprafaţa │Starea de │ │Ecologia│faţă de │Perspective-│
│specie/ │habitate & │populaţiei│privind │populaţiei│habitatului│habitatului│conservare│Tendinţe│speciei │efectele │schimbări │
│habitat │specii │ │prezenţa │ │speciei │(ha) │ │ │ │generate de PP│climatice │
│ │ │ │indivizilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┼────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Valea. │ │ │ │ │ │ │ │ │Pierde │ │
│9110 │...........,│- │- │- │- │125 │FV │stabile │- │de │stabile │
│ │UA......... │ │ │ │ │ │ │ │ │habitat │ │
├────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┼────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────────────┴──────────┴────────────┴──────────┴───────────┴───────────┴──────────┴────────┴────────┴──────────────┴────────────┘


    b.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ANPIC. Se realizează analiza intervenţiilor/ activităţilor PP-ului în raport cu relaţiile structurale şi funcţionale şi analiza relaţiilor dintre habitate/ specii şi ecosisteme prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 15). Relaţiile structurale şi funcţionale sunt prezentate şi sub forma unei scheme.
        Tabelul nr. 15 Relaţiile structurale şi funcţionale

┌────────┬──────────┬──────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │Relaţiile │ │Relaţiile de │ │ │
│ │de │Relaţiile │dependenţă │Relaţiile │ │
│ │dependenţă│de │dintre │între speciile│ │
│ │dintre │dependenţă│speciile/ │de interes │Relaţionarea│
│Denumire│ANPIC şi │dintre │habitate şi │comunitar pe │dintre │
│specie/ │corpurile │speciile │alte │baza │specii şi │
│habitat │de apă │şi │caracteristici│relaţiilor │coridoarele │
│ │subterană │habitatele│(de relief, │trofice sau a │ecologice │
│ │şi de │de interes│geologice, │altor relaţii │ │
│ │suprafaţă │comunitar │altitudinale, │interspecifice│ │
│ │ │ │altele) │ │ │
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│....... │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┘


    b.4. Obiectivele de conservare ale ANPIC;
    b.5. Analiza măsurilor de conservare din planul de management/ regulamentul ANPIC care pot limita/ influenţa intervenţiile şi activităţile propuse de PP;
    b.6. Alte informaţii relevante privind conservarea ANPIC, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a acesteia.

    c) Prezentarea rezultatelor activităţilor de teren
        Studiul cuprinde o descriere a programului de activităţi în teren, precum şi a rezultatelor obţinute în urma parcurgerii acestora, cu indicarea perioadelor de studiu a zonelor investigate, a duratei observaţiilor şi a altor particularităţi ale programului de colectare a datelor din teren. Rezultatele activităţilor de teren se prezintă cât mai detaliat şi se concluzionează conform tabelului de mai jos (Tabelul nr. 16).
        Tabelul nr. 16 Rezultatele activităţilor de teren

┌─────────────┬─────────────┬───────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │ │ │ │A fost │
│Incertitudine│Abordare │Aspecte │Clarificare │clarificată │
│identificată │propusă │analizate │incertitudini │incertitudinea│
│ │ │ │ │(Da/Nu/ │
│ │ │ │ │Parţial) │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Specia este │ │
│ │ │ │prezentă în │ │
│ │ │ │zona PP pe │ │
│ │ │Prezenţa │toată durata │ │
│ │ │speciei │anului │Da │
│ │ │ │(locaţiile de │ │
│ │ │ │identificare │ │
│ │ │ │sunt prezentate│ │
│ │ │ │în Anexa nr. x)│ │
│ │ ├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Specia │ │
│ │ │ │cuibăreşte la │ │
│Exemplu: Nu │Deplasări în │ │cca 500 m sud │ │
│este │teren în │ │şi are │ │
│cunoscută │perioada │ │teritorii de │ │
│prezenţa, │optimă de │ │hrănire pe │ │
│distribuţia │studiu cu │ │pajiştile din │ │
│şi │aplicarea a │ │nordul │ │
│activitatea │trei metode │Distribuţia│amplasamentului│Da │
│speciei“X” în│de │speciei │(locaţiile │ │
│zona PP. │monitorizare.│ │habitatelor de │ │
│ │ │ │cuibărire şi a │ │
│ │ │ │celor de │ │
│ │ │ │hrănire │ │
│ │ │ │identificate │ │
│ │ │ │sunt prezentate│ │
│ │ │ │în figura nr. │ │
│ │ │ │y) │ │
│ │ ├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Indivizii │ │
│ │ │Activitatea│traversează │ │
│ │ │speciei │zona PP cu o │Da │
│ │ │ │frecvenţă medie│ │
│ │ │ │de 1 ind/3 h. │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴───────────┴───────────────┴──────────────┘


    d) Analiza presiunilor şi ameninţărilor
        Studiul cuprinde o analiză a presiunilor şi ameninţărilor, inclusiv a schimbărilor climatice, identificate în planurile de management ale ANPIC potenţial afectate, corelată cu formele de impact asociate PP-ului analizat. În cazul ANPIC care nu are plan de management, analiza se realizează în baza presiunilor şi ameninţărilor din formularele standard. Analiza include şi alte PP-uri cu care PP-ul analizat poate genera impact cumulat, analiza realizându-se prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 17).
        Tabelul nr. 17 Analiza presiunilor/ameninţărilor din planurile de management şi a altor PP-uri

┌────────┬───────┬──────────┬──────────┬───────────┬────────────┬──────────────┐
│ │ │ │Presiune/ │Nivelul │PP care │ │
│ │Specie/│Parametru/│ameninţare│presiunii/ │contribuie │ │
│ANPIC │habitat│ţinta │conform PM│ameninţării│la presiune/│Observaţii │
│ │ │afectat(ă)│/FS al │conform PM/│ameninţare │ │
│ │ │ │ANPIC │FS al ANPIC│ │ │
├────────┼───────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Trebuie │
│ │ │ │D01.02- │ │Modernizarea│considerată │
│Ex. │Canis │Mărimea │Drumuri, │Ridicat │drumuri │defragmentarea│
│ROSCI...│lupus │populaţiei│autostrăzi│ │locale │pentru │
│ │ │ │ │ │ │drumurile │
│ │ │ │ │ │ │existente │
├────────┼───────┼──────────┼──────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴───────┴──────────┴──────────┴───────────┴────────────┴──────────────┘


    e) Evaluarea impactului
        Evaluarea impacturilor asupra ANPIC se realizează pe baza obiectivelor de conservare ale fiecărei ANPIC stabilite de autoritatea responsabilă pentru managementul/administrarea ariilor naturale protejate de interes comunitar.
    e.1. Identificarea şi cuantificarea impactului
        În cadrul studiului de evaluare adecvată se identifică şi evaluează toate formele de impact al PP-ului susceptibil să afecteze semnificativ ANPIC, astfel:
    1. direct, indirect, secundar;
    2. cumulative;
    2. pe termen scurt şi lung;
    3. în faza de construcţie, operare şi dezafectare.

        Identificarea şi cuantificarea impacturilor se realizează prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 18), în baza parametrilor afectaţi.
        Tabelul nr. 18 Identificarea şi cuantificarea impacturilor

┌───────────┬────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬──────────┬─────────┬──────┬─────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │ │ │ │ │Impacturi│ │Parametru│ │ │
│Intervenţie│Efecte │Impacturi │Impacturi│Impacturi│Impacturi │pe termen│Specia│/ţintă │Cuantificare│Mod de │
│ │ │directe │indirecte│secundare│cumulative│scurt şi │ │afectată │impact │cuantificare │
│ │ │ │ │ │ │lung │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Calcul al │
│ │Eliminarea │Pierdere de │... │.... │... │... │ │.... │... │suprafeţei │
│ │vegetaţiei │habitat │ │ │ │ │ │ │ │ocupate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiect │
│ ├────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼────────────┼───────────────┤
│Intervenţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Calcul / │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │modelare a │
│fiecare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │dispersiei │
│etapă a PP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │poluanţilor, │
│ │Dispersia │Alterare │ │ │ │ │ │ │ │modelare a │
│ │poluanţilor │habitat │ │ │ │ │ │ │ │modificărilor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în calitatea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aerului şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nivelul de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zgomot │
├───────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │Apariţia │ │ │ │ │ │ │ │ │Analiza │
│ │unor bariere│Fragmentare a│ │ │ │ │ │ │ │permeabilităţii│
│ │fizice │habitatului │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurii│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │propuse │
├───────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Analiza │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riscului de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mortalitate a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │faunei │
│ │Mortalitatea│Reducerea │ │ │ │ │ │ │ │(roadkill risk,│
│ │directă a │efectivelor │ │ │ │ │ │ │ │railkill risk, │
│ │indivizilor │populaţionale│ │ │ │ │ │ │ │risc de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │coliziune cu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infrastructura │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de transport a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │energiei, şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │altele.) │
├───────────┼────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Analiza / │
│ │Creşterea │Perturbarea │ │ │ │ │ │ │ │modelarea │
│ │nivelului de│activităţii │ │ │ │ │ │ │ │nivelului de │
│ │zgomot │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │zgomot, analiza│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucrărilor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │propuse │
└───────────┴────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────┴─────────┴────────────┴───────────────┘

        În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din fiecare ANPIC afectată de implementarea PP-ului la nivelul tuturor parametrilor stabiliţi în cadrul OC-urilor.
        Obiectivele de conservare sunt elaborate de către autoritatea responsabilă pentru managementul/administrarea ANPIC şi sunt solicitate de către titular administratorului, în cazul în care nu sunt afişate pe site-ul acestuia.
        În cazul în care nu au fost stabilite obiectivele de conservare pentru o ANPIC, atunci obiectivul de conservare al ANPIC este de a îmbunătăţi sau menţine starea de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor pentru care aceasta a fost desemnată.
    Planurile trebuie să fie examinate cu un grad suficient de prudenţă şi în lumina principiului precauţiei, pentru a evita excluderea componentelor sau a acţiunilor care ar putea avea un impact asupra unei ANPIC şi excluderea acestora de la o examinare suplimentară în cadrul evaluării adecvate. De exemplu: PUZ-urile, PUG- urile, amenajamentele silvice pot conţine detalii suficiente care să permită determinarea potenţialelor impacturi negative asupra ANPIC cu un nivel bun de certitudine. Pe de altă parte, în cazul planurilor sectoriale la nivel regional sau naţional, în cazul în care amplasarea şi proiectarea tuturor componentelor lor principale nu sunt încă stabilite, este posibil să se identifice impacturile potenţiale ale anumitor acţiuni sau componente ale planului la nivel general, fără a le specifica la nivel de ANPIC, analiza concentrându-se asupra riscurilor majore; impacturile la nivel de ANPIC trebuie apoi analizate la nivel de proiect.
        Proiectele care urmează să fie implementate în cadrul unui plan trebuie să fie în concordanţă cu rezultatul evaluării adecvate efectuate pentru planul strategic sectorial. Acest lucru nu înlocuieşte cerinţa unei evaluări adecvate a proiectelor viitoare care provin din planul respectiv.

    e.2) Evaluarea semnificaţiei impacturilor
        Interpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare. Semnificaţia impactului se evaluează la nivelul fiecărei ANPIC, pentru toate speciile şi habitatele pentru protecţia cărora acestea au fost desemnate, la nivelul fiecărui parametru al obiectivelor de conservare şi se realizează prin completarea integrală a tabelului din Anexa 3C (Tabelul de evaluare a impactului).
        Pentru evaluarea semnificaţiei impactului PP în cadrul studiului de evaluare adecvată se utilizează exclusiv categoriile: impact negativ semnificativ sau impact nesemnificativ.


    f) Măsurile de prevenire, evitare şi reducere a impactului
        Pentru impacturile identificate, susceptibile să afecteze în mod semnificativ ANPIC, se stabilesc măsuri de prevenire, evitare/ reducere care sunt incluse în tabelul de mai jos (Tabelul nr. 19).
        Tabelul nr. 19 Măsurile de prevenire (P), evitare (E) şi reducere (R) a impactului

┌─────────┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬────────────┬─────────────┐
│ │Tip │ │Parametru│Impactul │ │ │
│Măsură- │măsură│Specia/ │căruia i │căreia i │Perioada de │Locaţia │
│descriere│(P/E/ │habitatul│se │se │implementare│implementării│
│ │R) │afectat/ă│adresează│adresează│a măsurii │măsurii │
│ │ │ │măsura │măsura │ │ │
├─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────────┴─────────────┘

        Măsurile sunt specifice, măsurabile, aplicabile, relevante, încadrate în timp-SMART. Verificarea poate fi realizată de evaluator, printr-un set de întrebări cheie, prezentate în tabelul următor (Tabelul nr. 20).
        Tabelul nr. 20 Verificarea îndeplinirii criteriilor SMART pentru măsurile propuse (sursa: JASPERS, 2021)

┌──────────┬─────────────────┬──┬──────────┐
│ │ │ │Explicaţii│
│ │ │ │cu privire│
│ │ │DA│la │
│Atribut │Întrebare cheie │/ │răspunsul │
│ │ │NU│la │
│ │ │ │întrebarea│
│ │ │ │cheie │
├──────────┼─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Se adresează unui│ │ │
│ │(unor) anumit(e) │DA│... │
│ │habitat(e) / │ │ │
│ │specii? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Poate fi utilă şi│ │ │
│ │altor habitate / │DA│... │
│ │specii? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Se adresează unui│ │ │
│ │parametru al │DA│... │
│ │Obiectivului de │ │ │
│ │conservare? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Se adresează unui│ │ │
│ │impact │ │ │
│ │semnificativ │DA│... │
│ │identificat │ │ │
│ │pentru proiect? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Sunt definite │ │ │
│ │dimensiunile │ │ │
│ │constructive ale │ │ │
│ │măsurii │DA│... │
│ │(înălţime, │ │ │
│Specifică │lungime, lăţime │ │ │
│Măsurabilă│etc)? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Poate fi │ │ │
│ │cuantificată │ │ │
│ │contribuţia la │DA│... │
│ │reducerea │ │ │
│ │impactului? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Este definită │ │ │
│ │unitatea de │ │ │
│ │măsură în acord │ │ │
│ │cu unitatea de │DA│... │
│ │măsură a │ │ │
│ │parametrului │ │ │
│ │Obiectivului de │ │ │
│ │conservare? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Modul de │ │ │
│ │cuantificare │ │ │
│ │permite │ │ │
│ │stabilirea unui │ │ │
│ │indicator ce │DA│... │
│ │poate fi │ │ │
│ │monitorizat pe │ │ │
│ │durata aplicării │ │ │
│ │măsurii? │ │ │
├──────────┼─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Există dovezi │ │ │
│ │privind │ │ │
│ │posibilitatea │ │ │
│ │practică de │DA│... │
│ │realizare / │ │ │
│ │implementare a │ │ │
│ │măsurii? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Există dovezi ale│ │ │
│ │aplicării şi │ │ │
│ │funcţionării │DA│... │
│ │acestei măsuri în│ │ │
│ │trecut? │ │ │
│Aplicabilă├─────────────────┼──┼──────────┤
│Relevantă │Poate fi │ │ │
│ │realizată această│ │ │
│ │măsură fără │DA│... │
│ │costuri │ │ │
│ │disproporţionate?│ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Este cea mai bună│ │ │
│ │măsură aplicabilă│DA│... │
│ │pentru impactul │ │ │
│ │identificat? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Poate conduce la │ │ │
│ │un impact │DA│... │
│ │rezidual │ │ │
│ │nesemnificativ? │ │ │
├──────────┼─────────────────┼──┼──────────┤
│ │Este menţionată │ │ │
│ │clar etapa │ │ │
│ │proiectului în │DA│... │
│ │care se │ │ │
│ │realizează / │ │ │
│ │implementează? │ │ │
│ ├─────────────────┼──┼──────────┤
│Încadrată │Este menţionată │ │ │
│în timp │clar etapa │ │ │
│ │proiectului în │ │ │
│ │care sunt │ │ │
│ │obţinute │DA│... │
│ │rezultatele │ │ │
│ │scontate? Exită │ │ │
│ │un interval de │ │ │
│ │timp anume? │ │ │
└──────────┴─────────────────┴──┴──────────┘

        Măsurile propuse în studiul de evaluare adecvată se reprezintă grafic pe hărţi, în cazul în care acestea au localizare/ pot fi localizate spaţial.
        Eficacitatea măsurilor trebuie demonstrată prin utilizarea cu succes a acestora în cadrul altor proiecte similare şi prin programul de monitorizare. Exemplu: o măsură este eficace dacă este utilizată de specia pentru care a fost implementată (pasaj pentru mamifere mici- gradul de utilizare a pasajului, număr de specii care utilizează pasajul). Dacă, în urma monitorizării, este demonstrată ineficienţa unei anumite măsuri, ACPM informează titularul, în baza raportului de monitorizare primit de la acesta, cu privire la necesitatea adaptării/ îmbunătăţirii măsurii în cauză şi de revizuire sau nu a actului de reglementare.
        În cazul în care modificările propuse implică modificarea vreunei măsuri de reducere a impactului stabilită prin studiul de evaluare adecvată, aceasta se realizează doar cu revizuirea studiului de evaluare adecvată şi doar în sensul creşterii eficacităţii măsurii.
        Calendarul de implementare a măsurilor se realizează prin completarea tabelului de mai jos (Tabelul nr. 21).
        Tabelul nr. 21 Calendarul privind implementarea şi monitorizarea măsurilor de reducere a impactului

┌───────┬─────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────┬───────────┬─────┐
│ │ │Parametru │ │Calendarul de │ │ │
│ │Specia/ │căruia i │Impactul │implementare a │Responsabil│Buget│
│Măsură │habitatul│se │căruia i se│măsurilor │ │ │
│ │afectat/ │adresează │adresează ├─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┼───────────┼─────┤
│ │ă │măsura │măsura │1│2│3│4│5│6│7│8│9│1│1│1│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0│1│2│ │ │
├───────┼─────────┼──────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼───────────┼─────┤
│Ex. │Ursus │Mărimea │fragmentare│ │ │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│ │ │
│Ecoduct│arctos * │populaţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────┼──────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴─────────┴──────────┴───────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴───────────┴─────┘


    h) Monitorizarea măsurilor de prevenire, evitare şi reducere a impactului
        Programul de monitorizare trebuie să evidenţieze eficacitatea măsurilor propuse pentru prevenirea, evitarea şi reducerea impacturilor şi se realizează prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 22).
        Tabelul nr. 22 Programul de monitorizare a măsurilor

┌────────┬──────────┬──────┬────────┬─────────────┬───────┬────────────┬───────┬─────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬─────┬────────────┐
│ │/Obiectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ANPIC │conservare│Forma │Măsura │Perioada │ │Indicatori │Unităţi│ │ │ │Grad de │ │ │
│afectată│/ │de │de │implementării│Locaţia│de │de │Frecvenţa │Locaţii de │Durata │eficacitate│Buget│Responsabil │
│(COD, │Specia/ │impact│reducere│măsurii │măsurii│monitorizare│măsură │monitorizării│monitorizare│monitorizării│a măsurii │ │monitorizare│
│nume) │habitatul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │afectat/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │parametru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────┴──────┴────────┴─────────────┴───────┴────────────┴───────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴─────┴────────────┘


    i) Evaluarea impactului rezidual
        Evaluarea impactului rezidual se realizează ţinându-se cont de eficacitatea măsurilor de reducere propuse. Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual se realizează utilizând aceleaşi criterii ca şi evaluarea impactului fără măsuri, în baza obiectivelor de conservare, completându-se tabelul de mai jos (Tabelul nr. 23).
        Tabelul nr. 23 Evaluarea impactului rezidual

┌────────┬──────┬─────────┬─────────┬──────────┬────────┐
│ │ │Specia/ │ │Măsura de │ │
│Denumire│Impact│habitatul│Parametru│prevenire,│Impactul│
│ANPIC │ │afectat/ă│afectat │evitare, │rezidual│
│ │ │ │ │reducere │ │
├────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────┴─────────┴─────────┴──────────┴────────┘



    II. Soluţiile alternative
        În cazul în care, după luarea în considerare a măsurilor de prevenire/ evitare/ reducere, impactul rezidual rămâne semnificativ, se vor lua în considerare soluţii alternative care să asigure un impact rezidual nesemnificativ asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar, precum şi asupra integrităţii siturilor Natura 2000 afectate de implementarea proiectului. Se identifică soluţiile alternative, inclusiv "alternativa zero", care înseamnă că nu se realizează nicio intervenţie. Această alternativă este folosită comparativ în evaluarea celorlalte alternative, ţinând cont de obiectivele de conservare. Fiecare soluţie alternativă este evaluată în mod distinct, prin completarea tabelelor aferente studiului de evaluare adecvată, menţionate mai sus, până la Tabelul nr. 23, pentru fiecare alternativă în parte.
        După evaluarea fiecărei soluţii alternative, se realizează analiza comparativă a acestora, prin completarea tabelului de mai jos (Tabelul nr. 24). Această analiză comparativă are drept scop de a stabili dacă se poate identifica soluţia alternativă care reduce/ elimină impactul negativ semnificativ asupra obiectivelor de conservare sau dimpotrivă, se poate concluziona că nu există soluţii alternative.
        Tabelul nr. 24 Analiza comparativă a alternativelor

┌────────────┬────────────────┬────────┬───────────┬───────────┬──────────┬────────┐
│ │ │ │Starea de │Obiectivele│ │ │
│ │Caracteristicile│ │conservare │de │Măsuri de │ │
│Alternativa │PP-ului care │ANPIC │a speciilor│conservare/│reducere a│Impactul│
│ │determină impact│afectată│şi │speciile/ │impactului│rezidual│
│ │semnificativ │ │habitatelor│habitatele │ │ │
│ │ │ │afectate │afectate │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│„alternativa│ │ │ │ │ │ │
│zero” │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│Soluţia │ │ │ │ │ │ │
│alternativă │ │ │ │ │ │ │
│1 │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│Soluţia │ │ │ │ │ │ │
│alternativă │ │ │ │ │ │ │
│2 │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────────┴────────┴───────────┴───────────┴──────────┴────────┘

        Motive imperative de interes public major
        În absenţa unor soluţii alternative care să nu genereze impacturi semnificative asupra integrităţii ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare, ACPM trebuie să examineze existenţa motivelor imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, care justifică realizarea PP, dacă acestea sunt invocate de titular. Motivele imperative se prezintă sub formă tabelară, prin completarea tabelului următor (Tabelul nr. 25).
        Tabelul nr. 25 Justificarea motivului imperativ de interes public major

┌────────────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │Actul │
│Motiv imperativ de interes │ │normativ │
│public major │ │prin care│
│ │ │e │
├─────────┬─────┬───────┬────────┤ │declarat │
│ │ │ │ │Descriere│motiv │
│ │ │ │Raţiuni │ │imperativ│
│ │ │De │de ordin│ │de │
│Imperativ│Major│interes│social │ │interes │
│ │ │public │şi │ │public │
│ │ │ │economic│ │major │
│ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────┼───────┼────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────┴───────┴────────┴─────────┴─────────┘


    III. Măsurile compensatorii
        Măsurile compensatorii necesare pentru a proteja şi pentru a menţine coerenţa reţelei Natura 2000 fac referire la structura, funcţiile şi obiectivele de conservare a ANPIC, la habitatele şi/sau speciile afectate semnificativ, precum şi la celelalte specii şi/sau habitate de interes comunitar din ANPIC respectiv. Măsurile compensatorii se prezintă prin completarea tabelelor de mai jos (Tabelul nr. 26, Tabelul nr. 27).
        Tabelul nr. 26 Măsuri compensatorii

┌─────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────┬───────┬───────────┬─────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │Descrierea │ │ │
│ │ │ │Modul │ │relaţiei │ │ │
│Denumire │Denumire │ │prin care │ │dintre │ │ │
│ANPIC │specie/ │ │contribuie│ │obiectivele│ │ │
│pentru care │habitat │Măsura │la │ │de │Situaţia │ │
│este necesară│pentru care │compensatorie-│menţinerea│Locaţia│conservare │juridică │Monitorizarea│
│implementarea│este necesară│descriere │coerenţei │ │ale │a │implementării│
│măsurii │implementarea│ │reţelei │ │ANPIC şi │terenului│ │
│compensatorii│măsurii │ │Natura │ │interesul │ │ │
│ │compensatorii│ │2000 │ │public │ │ │
│ │ │ │ │ │major │ │ │
│ │ │ │ │ │invocat │ │ │
├─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────┼───────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────┴───────┴───────────┴─────────┴─────────────┘

        Tabelul nr. 27 Planul de implementare a măsurilor compensatorii

┌──────────────┬────────────────┬───────────────┐
│Linia de │ │Aspecte care │
│acţiune │Descriere │trebuie incluse│
│ │ │în studiul EA │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Zona de │
│ │ │compensare: │
│ │ │localizarea şi │
│ │ │suprafeţele │
│ │ │compensării │
│ │ │(inclusiv │
│ │ │hărţi); │
│ │ ├───────────────┤
│ │ │Speciile şi │
│ │ │habitatele care│
│ │ │fac obiectul │
│ │ │compensării: │
│ │ │- starea de │
│ │ │conservare şi │
│ │ │condiţiile în │
│ │ │zonele de │
│ │ │compensare ale │
│ │ │speciilor şi │
│ │ │ale habitatelor│
│ │ │care fac │
│ │ │obiectul │
│ │Planul tehnic │compensării; │
│ │Activităţile │- explicaţia │
│ │care urmează să │modului în care│
│ │fie întreprinse,│se preconizează│
│ │cu indicarea │că măsurile │
│ │relevanţei │compensatorii │
│ │acestora, în │propuse vor │
│ │conformitate cu:│compensa │
│Tehnică │- obiectivele de│impactul │
│ │conservare ale │negativ asupra │
│ │ANPIC; şi │integrităţii │
│ │- relaţia lor cu│ANPIC şi asupra│
│ │menţinerea │coerenţei │
│ │coerenţei │reţelei Natura │
│ │globale a │2000. │
│ │reţelei Natura ├───────────────┤
│ │2000. │Demonstrarea │
│ │ │fezabilităţii │
│ │ │tehnice a │
│ │ │măsurilor în │
│ │ │raport cu │
│ │ │obiectivele de │
│ │ │conservare ale │
│ │ │acestora – │
│ │ │funcţionalitate│
│ │ │ecologică │
│ │ ├───────────────┤
│ │ │Prioritizarea │
│ │ │activităţilor │
│ │ │corelate cu │
│ │ │obiectivele de │
│ │ │conservare │
│ │ ├───────────────┤
│ │ │Scurtă │
│ │ │descriere a │
│ │ │monitorizării –│
│ │ │per activitate │
│ │ │şi per ansamblu│
├──────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Defalcarea │
│ │ │bugetului pe │
│ │ │categorii de │
│ │ │costuri │
│ │ ├───────────────┤
│ │ │Defalcarea │
│ │ │bugetului în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │calendarul de │
│ │ │implementare │
│ │ ├───────────────┤
│ │ │Demonstrarea │
│ │ │fezabilităţii │
│ │ │financiare a │
│ │ │măsurilor în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │durata necesară│
│ │Planul financiar│şi de │
│ │Costul economic │calendarul de │
│Financiară │al implementării│aprobare a │
│ │măsurilor │fondurilor │
│ │compensatorii ├───────────────┤
│ │ │Calendarul │
│ │ │compensării: │
│ │ │- calendar │
│ │ │pentru punerea │
│ │ │în aplicare a │
│ │ │măsurilor │
│ │ │compensatorii, │
│ │ │indicând data │
│ │ │la care vor fi │
│ │ │obţinute │
│ │ │rezultatele │
│ │ │estimate; │
│ │ │- calendar de │
│ │ │transmitere a │
│ │ │rezultatelor │
│ │ │monitorizării │
│ │ │către ACPM; │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Analiza │
│ │ │fezabilităţii │
│ │Garanţii (act de│drepturilor de │
│ │proprietate/ │utilizarea a │
│Juridică şi │cesiune etc │terenului: pe │
│administrativă│pentru │tip de │
│ │Conservarea │activitate şi │
│ │naturii │pe locaţie (act│
│ │ │de proprietate,│
│ │ │concesiune │
│ │ │etc.) │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Consultare, │
│ │ │colaborare şi │
│ │ │cooperare │
│ │ │corelate cu │
│ │ │calendarul: │
│ │ │acceptarea şi │
│ │ │aprobarea │
│ │ │programului │
│ │ │compensatoriu │
│ │ │de către ACPM, │
│ │ │în baza │
│ │ │agreării │
│ │Roluri şi │acestora de │
│Coordonare şi │responsabilităţi│către │
│colaborare │în ceea ce │autoritatea │
│– autorităţi │priveşte │responsabilă cu│
│publice │implementarea şi│managementul/ │
│ │raportarea │administrarea │
│ │ │ANPIC │
│ │ ├───────────────┤
│ │ │Plan de │
│ │ │monitorizare │
│ │ │bazat pe │
│ │ │indicatori de │
│ │ │progres în │
│ │ │conformitate cu│
│ │ │obiectivele de │
│ │ │conservare, cu │
│ │ │programul de │
│ │ │monitorizare şi│
│ │ │raportare │
└──────────────┴────────────────┴───────────────┘

        În cadrul studiului de evaluare adecvată se prezintă Tabelul de evaluare a impacturilor prevăzut în Anexa 3C completat în totalitate.

    IV. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
        Această secţiune a studiului de evaluare adecvată trebuie să descrie metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor ce au stat la baza elaborării studiului.
        Studiul de evaluare adecvată trebuie să parcurgă următoarele etape:
    1. Etapa de birou: În această etapă sunt utilizate informaţii din literatură/ baze de date etc. stabileşte starea iniţială a habitatelor de pe suprafaţa proiectului, înainte de implementarea acestuia. Acest studiu constituie pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie să consulte specialişti în domeniu încă de la început. Trebuie să fie identificate acele elemente ale proiectului care, singure sau în combinaţie cu alte PP-uri, pot avea impacturi semnificativ asupra unei ANPIC.
    2. Etapa studiului de teren: trebuie să conţină date care să soluţioneze incertitudinile rezultate în etapa de încadrare.

        Amploarea şi nivelul de detaliu necesar pentru colectarea datelor din teren este diferită, în funcţie de tipul de PP, de ANPIC afectate. De asemenea, depinde de datele disponibile cu privire la ANPIC afectate.
        Durata minimă de elaborare a Studiului de evaluare adecvată rezultă din însumarea perioadelor optime de studiu în teren, necesare pentru clarificarea incertitudinilor identificate în etapa de încadrare şi la definirea domeniului evaluării.
        Studiul de evaluare adecvată este elaborat de experţi atestaţi pentru acest tip de studiu. Din echipa care elaborează Studiul EA vor face parte experţi cu competente dovedite pentru fiecare grupă taxonomică ce face obiectul protecţiei în ANPIC potenţial afectate de proiect.
        Studiul de evaluare adecvată depus la ACPM este însoţit de lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi în furnizarea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate de implementarea proiectului, cu detalii despre aceştia, conform tabelului de mai jos (Tabelul nr. 28). Autorii Studiului de evaluare adecvată se vor asigura că nu se găsesc într-o situaţie de conflict de interese (aşa cum este definit de legislaţia în vigoare), care le-ar putea afecta obiectivitatea evaluării şi capacitatea de a analiza critic PP supus evaluării.
        Tabelul nr. 28 Informaţii privind specialiştii implicaţi în elaborarea studiului de evaluare adecvată

┌───────────┬────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │Alte PP │ │Tipul de │ │
│Nume │pentru │Perioada │expertiză │ │
│organizaţii│care a │elaborării│(ex. expert│Descrierea │
│/ │fost │studiului │habitate │experienţei│
│instituţii/│elaborat│EA │forestiere)│ │
│specialişti│studiul │ │*) │ │
│ │EA │ │ │ │
├───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │
└───────────┴────────┴──────────┴───────────┴───────────┘

        *) Sau alte proiecte relevante pentru tipul de expertiză

    V. Concluziile evaluării adecvate
        Concluziile Studiului de evaluare adecvată se detaliază pentru fiecare ANPIC afectat. O sinteză a concluziilor se prezintă prin completarea tabelului următor.
        Tabelul nr. 29 Concluziile evaluării adecvate

┌──────────┬────────┬────────┬──────────┬─────────┬────────┬────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬───────┐
│ │ │ │Obiective │ │ │ │ │Motive │ │ │
│Descriere │ │Specii/ │de │Tipuri de│Măsuri │ │Soluţia │imperative│ │ │
│componente│ANPIC │habitate│conservare│impact, │de │Impact │alternativă│de │Măsuri │Alte │
│PP │afectate│afectate│/ │inclusiv │reducere│rezidual│aleasă │interes │compensatorii│aspecte│
│ │ │ │parametru │cumulativ│ │ │ │public │ │ │
│ │ │ │afectaţi │ │ │ │ │major │ │ │
├──────────┼────────┼────────┼──────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼───────┤
│....... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴────────┴────────┴──────────┴─────────┴────────┴────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴───────┘




    ANEXA 5B

        LISTA DE CONTROL PENTRU ANALIZA CALITĂŢII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PP

┌───────────┬──┬─────────────┬──────────┐
│Criterii │Da│ │ │
│pentru │/ │Calificativul│Comentarii│
│analiză │Nu│ │ │
├───────────┼──┼─────────────┼──────────┤
│GENERAL │ │ │ │
├───────────┼──┼─────────────┼──────────┤
│1. A fost │ │ │ │
│utilizată │ │ │ │
│metodologia│ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│elaborarea │ │ │ │
│studiului │ │ │ │
│de evaluare│ │ │ │
│adecvată │ │ │ │
│pentru │ │ │ │
│fiecare │ │ │ │
│capitol în │ │ │ │
│parte? │ │ │ │
└───────────┴──┴─────────────┴──────────┘

        ETAPA STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ
    SECŢIUNEA 1
    Descrierea şi analiza PP-ului

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Există informaţii cu privire la ││││
│relaţia dintre PP şi ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Sunt furnizate detalii ale ││││
│PP-ului care să permită ││││
│cuantificarea efectelor/ ││││
│impacturilor? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Sunt descrise intervenţiile ││││
│pentru întreg ciclul de viaţă? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Sunt prezentate hărţi la nivelul││││
│fiecărei ANPIC cu intervenţiile/ ││││
│activităţile PP-ului? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Sunt prezentate caracteristicile││││
│altor PP- uri (în implementare, ││││
│aprobate sau în evaluare) care pot ││││
│avea impacturi cumulative cu ││││
│proiectul evaluat asupra ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│6. Sunt oferite informaţii ││││
│cantitative cu privire la efectele ││││
│generate de intervenţiile ││││
│proiectului? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 1 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 2
    Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP-ului

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt prezentate date privind ││││
│ANPIC: suprafaţa, tipuri de ││││
│habitate şi speciile care pot fi ││││
│afectate prin implementarea ││││
│PP-ului? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Sunt prezentate date despre ││││
│localizarea habitatului/ speciei ││││
│afectate de PP: mărimea populaţiei ││││
│(acolo unde este cazul: pasaj, ││││
│cuibărire, iernare), suprafaţa ││││
│habitatului (de hrănire, ││││
│reproducere, cuibărire, unde este ││││
│cazul)? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Este prezentată analiza ││││
│amplasării ANPIC în relaţie cu ││││
│coridoarele ecologice şi corpurile ││││
│de apă? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Este prezentată starea de ││││
│conservare a speciilor şi ││││
│habitatelor de interes comunitar la││││
│nivelul ANPIC, precum şi la nivelul││││
│regiunii biogeografice? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Sunt prezentate date privind ││││
│structura şi dinamica populaţiilor ││││
│de specii afectate (evoluţia ││││
│numerică a populaţiei în cadrul ││││
│ANPIC, procentul estimativ al ││││
│populaţiei unei specii afectate de ││││
│implementarea PP, ex. suprafaţa ││││
│habitatului este suficient de mare ││││
│pentru a asigura menţinerea speciei││││
│pe termen lung)? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│6. Sunt prezentate şi descrise ││││
│relaţiile structurale şi ││││
│funcţionale care creează şi menţin ││││
│integritatea ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│7. Prezintă obiectivele de ││││
│conservare a ANPIC, acolo unde au ││││
│fost stabilite prin planuri de ││││
│management sau elaborate de ANANP? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│8. Au fost prezentate evoluţii/ ││││
│schimbări care se pot produce în ││││
│viitor asupra ANPIC ţinând cont de ││││
│impactul PP? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 2 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 3
    Analiza presiunilor şi ameninţărilor

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Au fost analizate presiunile şi ││││
│ameninţările din planurile de ││││
│management/ formularele standard ││││
│corelată cu impacturile ││││
│identificate ale PP- ului? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Pot contribui presiunile şi ││││
│ameninţările la un impact cumulat ││││
│cu PP- ul analizat? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 3 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 4
    Identificarea şi cuantificarea impactului

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt identificate toate tipurile││││
│de impact: direct şi indirect, pe ││││
│termen scurt şi lung; în faza de ││││
│construcţie, de operare şi de ││││
│dezafectare; rezidual; cumulativ ? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Sunt analizate relaţiile ││││
│cauză-efecte-impacturi? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Sunt reprezentate pe hărţi ││││
│zonele de manifestare a tipurilor ││││
│de impact identificate? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Evaluarea impactului este ││││
│realizată ţinând cont de ││││
│obiectivele de conservare ale ││││
│ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Sunt identificate impacturi ││││
│potenţiale asupra ANPIC precum ││││
│pierderi din suprafaţa habitatelor,││││
│perturbări, degradări/alterări, ││││
│fragmentări şi a altor impacturi ││││
│indirecte? Sunt cuantificate ││││
│impacturile şi explicate detaliat? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│6. Este identificat şi evaluat ││││
│impactul asupra integrităţii ANPIC,││││
│în baza obiectivelor de conservare,││││
│precum şi de vulnerabilitatea ││││
│acestora la modificări? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│7. Sunt identificate toate PP care ││││
│pot genera impact semnificativ ││││
│negativ asupra ANPIC în combinaţie ││││
│cu PP analizat? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│8. Este stabilită scara de timp ││││
│pentru care au fost luate în ││││
│consideraţie impacturile ││││
│cumulative? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│9. Sunt identificate căile posibile││││
│de cumulare a impacturilor? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│10. Sunt identificate şi ││││
│cuantificate toate impacturile ││││
│manifestate? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│11 Evaluarea impactului a fost ││││
│raportată la parametrii calitativi ││││
│şi cantitativi ai obiectivelor de ││││
│conservare? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│12. Sunt utilizate metode de ││││
│estimare a impactului (măsurători ││││
│directe, GIS, modelări, informaţii ││││
│din proiecte anterioare, opinia ││││
│expertului)? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 4 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 5
    Evaluarea semnificaţiei impactului

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt identificate pragurile de ││││
│semnificaţie pentru fiecare habitat││││
│/ specie de la nivelul fiecărei ││││
│ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Sunt utilizaţi parametri ││││
│cantitativi ? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Sunt utilizaţi parametri ││││
│calitativi pentru starea de ││││
│conservare la nivelul regiunii ││││
│biogeografice, la nivelul ANPIC, ││││
│localizare tipuri de intervenţii ││││
│ale proiectului/obiectivele ││││
│planului în raport cu distribuţia ││││
│speciilor/ habitatelor)? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Se ating ţintele stabilite ││││
│pentru obiectivele de conservare? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Semnificaţia impactului este: ││││
│impact negativ semnificativ sau ││││
│impact nesemnificativ? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 5 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 6
    Măsuri de prevenire, evitare şi reducere a impactului

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt identificate şi descrise ││││
│măsurile de prevenire, evitare şi ││││
│reducere care vor fi implementate ││││
│pentru fiecare specie şi/sau tip de││││
│habitat afectat de PP şi modul în ││││
│care acestea vor reduce/elimina ││││
│impactul semnificativ asupra ││││
│integrităţii ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Măsurile de reducere sunt ││││
│specifice, măsurabile, aplicabile, ││││
│relevante, încadrate în timp? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Este prezentat calendarul ││││
│privind implementarea măsurilor de ││││
│reducere a impactului şi a ││││
│eficienţei acestora? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Este demonstrată eficacitatea ││││
│măsurilor de reducere propuse? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Este cuantificat impactul ││││
│rezidual ţinându-se cont de ││││
│eficacitatea măsurilor de reducere ││││
│propuse? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│6. Este prezentat bugetul necesar ││││
│pentru implementarea măsurilor de ││││
│reducere propuse? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│7. Programul de monitorizare poate ││││
│evidenţia eficacitatea măsurilor ││││
│propuse pentru prevenirea, evitarea││││
│şi reducerea impacturilor? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│8. A fost evaluată semnificaţia ││││
│impactului rezidual? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, dacă este ││││
│nevoie ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 6 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 7
    Soluţii alternative

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt identificate toate ││││
│soluţiile alternative fezabile, ││││
│inclusiv alternativa zero? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Este descrisă şi evaluată ││││
│fiecare alternativă identificată? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Este realizată analiza ││││
│comparativă a soluţiilor ││││
│alternative? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Analiza şi evaluarea ││││
│alternativelor este realizată în ││││
│baza obiectivelor de conservare al ││││
│ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Este identificată soluţia ││││
│alternativă cu impactul cel mai ││││
│scăzut asupra ANPIC? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│6. Se poate concluziona că nu ││││
│există soluţii alternative care să ││││
│reducă suficient impactul? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 7 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 8
    Motive imperative de interes public major

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Există motive imperative de ││││
│interes public major, inclusiv cele││││
│de natură socială şi economică, ││││
│care să justifice implementarea ││││
│PP-ului într-o variantă care nu ││││
│reduce semnificativ impactul? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Sunt pe deplin explicate şi ││││
│argumentate motivele care au stat ││││
│la baza implementării proiectului ││││
│conform art. 28 din Ordonanţa de ││││
│urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 ││││
│privind regimul ariilor naturale ││││
│protejate, conservarea habitatelor ││││
│naturale, a florei şi faunei ││││
│sălbatice, cu modificările şi ││││
│completările ulterioare? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 8 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 9
    Măsuri compensatorii

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt descrise măsurile ││││
│compensatorii? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Este descris modul în care ││││
│măsurile compensatorii contribuie ││││
│la menţinerea coerenţei reţelei ││││
│Natura 2000? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Este clar identificată locaţia ││││
│implementării măsurilor ││││
│compensatorii? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. Este prezentat modul în care ││││
│măsurile compensatorii vor asigura ││││
│aceleaşi funcţii ecologice cu cele ││││
│care au stat la baza desemnării ││││
│ariei naturale protejate de interes││││
│comunitar? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│5. Este descrisă relaţia dintre ││││
│obiectivele de conservare a ANPIC ││││
│şi interesul public major invocat? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│6. Este justificată situaţia ││││
│juridică a terenului pe care se va ││││
│implementa măsura compensatorie? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│7. Este elaborat planul de ││││
│implementare a măsurilor ││││
│compensatorii? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 8 ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

    SECŢIUNEA 9
    Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

┌───────────────────────────────────┬┬┬┐
│1. Sunt descrise metodele de ││││
│colectare a datelor în etapa de ││││
│birou? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│2. Sunt descrise metodele de ││││
│colectare a datelor pentru etapa de││││
│teren? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│3. Este însoţit Studiul de lista ││││
│experţilor care au participat la ││││
│elaborarea studiului, inclusiv cu ││││
│descrierea experienţei fiecărui ││││
│expert? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│4. A fost utilizată metodologia din││││
│ghidul metodologic specific privind││││
│metodele utilizate pentru culegerea││││
│informaţiilor? ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 9 ││││
├───────────────────────────────────┼┼┼┤
│Calificativul general al calităţii ││││
│studiului de evaluare ││││
└───────────────────────────────────┴┴┴┘

        Aprecierea calităţii studiului de evaluare adecvată se face utilizându-se Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, prevăzută în anexa nr. 5.B.
        Cantitatea de informaţie necesară pentru a acoperi fiecare etapă a evaluărilor depinde de tipul de proiect sau plan, precum şi de obiectivele de conservare afectate. Analiza calităţii trebuie să fie proporţională cu nivelul de informaţie cerut.
        Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt:
        A = informaţia furnizată este completă fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
        B = informaţia furnizată nu este completă, însă, în circumstanţele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
        C = informaţia furnizată nu este completă; există omisiuni semnificative şi va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile şi obiective;
        D = informaţia furnizată este complet inadecvată şi nu se poate avea nicio încredere în concluziile evidenţiate.
        Fiecare criteriu primeşte câte un calificativ de la A la D şi la sfârşitul fiecărei secţiuni cu criterii, secţiunea, în ansamblul ei, primeşte un calificativ general. Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale atribuite fiecărei secţiuni, tot aşa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanţă mai mare în anumite circumstanţe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp ce, de exemplu, în secţiunea 1 din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea că întreaga secţiune este de categoria D.
        La sfârşitul listei de control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.
        Lista de control sprijină ACPM în analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, însă şi evaluatorii trebuie să se ghideze după această listă în elaborarea studiului. Secţiunile acestei liste sunt completate în funcţie de parcurgerea etapelor evaluării adecvate. Pentru un proiect/ plan supus evaluării adecvate pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei măsurilor compensatorii, respectiva secţiune din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată nu se completează.
        Pentru PP din domeniile infrastructură de transport, producerea energiei, extracţiei resurselor neregenerabile, planuri/proiecte de amenajare, la completarea listei de control se ţine cont şi de prevederile Ghidului specific în evaluarea calităţii studiului de evaluare adecvată.


    ANEXA 6

        METODOLOGII
        Concluziile rezultate în urma aplicării metodologiilor se vor regăsi în tabelele corespunzătoare fiecărei etape procedurale, respectiv în cadrul notificării, memoriului de prezentare şi a studiului de evaluare adecvată.
    6.A. Metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de PP şi a măsurilor restrictive
        Pentru identificarea ANPIC potenţial afectate se aplică cele 4 criterii:
    a) intersecţie;
    b) învecinare (zona de influenţă);
    c) mobilitatea speciilor;
    d) conectivitate ecologică.
        Această identificare se realizează cu ajutorul analizei spaţiale (GIS). În etapa de evaluare iniţială analiza va depinde de natura PP şi de distanţa la care pot apărea efecte şi se realizează cu un set minim de date şi informaţii, precum: localizarea PP, limitele ANPIC, limitele corpurilor de apă (zone de conectivitate activatică) şi localizarea coridoarelor ecologice.

    a) Identificarea ANPIC intersectate de PP
        Analiza se realizează pe baza informaţiilor disponibile cu privire la amplasamentul PP şi a localizării intervenţiilor propuse în cadrul PP. Principala formă de impact avută în vedere este pierderea de habitate (habitate Natura 2000 sau habitatele speciilor de interes comunitar).

    b) Identificarea ANPIC învecinate (aflate în zona de influenţă a PP)
    b.1. Zona de influenţă directă -zonă în care se resimt efectele generate de PP, precum zgomot, vibraţii, poluanţi atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive, şi altele;
    b.2. Zona de influenţă indirectă -zona în care apar efecte generate de alte activităţi, modificate ca urmare a implementării PP analizat.
        Principalele forme de impact ce pot să apară în ANPIC aflate în interiorul zonei de influenţă a unui PP sunt reprezentate de alterarea habitatelor (degradarea habitatelor) şi/sau perturbarea activităţii speciilor. Alterarea habitatelor poate conduce în timp la impacturi secundare, precum pierderi din suprafaţa habitatelor sau reduceri ale efectivelor populaţionale.
        Zona de influenţă directă se delimitează spaţial prin una din cele două opţiuni de mai jos:
    1. Determinare mai precisă: modelare numerică cu ajutorul unor aplicaţii software profesionale. Zona de influenţă directă se determină astfel prin includerea tuturor suprafeţelor posibil a fi afectate de unul sau mai multe dintre efectele generate de PP;
    2. Estimare precaută: atunci când există incertitudini în privinţa distribuţiei spaţiale a efectelor, prin utilizarea unei valori de minim 2 km faţă de întreg amplasamentul PP şi oricare dintre locaţiile acestuia.

        Trebuie acordată atenţie la eventualele diferenţe între zona de influenţă directă din timpul construcţiei, cea din timpul operării sau din altă etapă a ciclului de viaţă al proiectului. O abordare precaută presupune crearea unui singure zone de influenţă, care să includă diferenţele ce apar în diferitele etape ale PP.
        Zona de influenţă indirectă se delimitează spaţial astfel:
    1. Se analizează, în funcţie de complexitatea PP, o zonă de până la 20 km distanţă faţă de locaţiile PP;
    2. Se identifică toate modificările generate de PP asupra altor PP existente/ nou propuse ce pot genera efecte suplimentare (ex: creşterea nivelului de zgomot, creşterea emisiilor de poluanţi, şi altele);
    3. Se delimitează spaţial întreaga zonă în care au loc modificări ale efectelor anterior menţionate, aceasta reprezentând zona de influenţă indirectă;
    4. Se identifică toate ANPIC care intersectează zona de influenţă indirectă.

        Atenţie! A nu se confunda zonele de influenţă directă/indirectă cu zona pe care se realizează analiza impactului cumulat. Dacă cele dintâi depind de locaţia PP analizat, cea din urmă depinde de distribuţia spaţială a habitatelor şi speciilor la nivelul ANPIC potenţial afectate.


    c) Identificarea ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona PP
        Această analiză vizează în principal ANPIC care adăpostesc specii de nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci şi carnivore mari. Principala formă de impact avută în vedere aici este reducerea efectivelor populaţionale ca urmare a creşterii ratei de mortalitate. Se identifică toate ANPIC ce includ nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci şi carnivore mari, aflate la o distanţă de minim 6 km faţă de limita PP.

    d) Identificarea siturilor Natura 2000 a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectului
        Analiza vizează identificarea acelor ANPIC a căror conectivitate poate fi întreruptă prin apariţia unor bariere la nivelul coridoarelor ecologice. Principala formă de impact avută în vedere aici este fragmentarea habitatelor şi a habitatelor speciilor de interes comunitar. Analiza vizează toate ANPIC, nu doar cele în care sunt protejate specii migratoare.
        Orice posibilă modificare (structurală sau funcţională) în coridoarele ecologice (terestre sau acvatice), generată de un PP trebuie să conducă la selectarea ANPIC conectate cu acestea şi includerea lor în lista ANPIC potenţial afectate.
        Analiza se realizează astfel:
    1. Se identifică coridoarele ecologice aflate în zona PP prin studierea unui teritoriu mai larg;
    2. Se identifică toate ANPIC conectate (intersectate) cu coridoarele ecologice anterior identificate;
    3. Se intersectează limitele PP cu traseele/limitele coridoarelor ecologice;
    4. Se realizează lista ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată, prin includerea acelor ANPIC aflate în coridoarele ecologice intersectate de PP.
        Pentru identificarea coridoarelor ecologice se utilizează următoarele informaţii:
    1. Cele mai recente date spaţiale publicate pe pagina de internet a ACPM;
    2. Date spaţiale precizate în cadrul Planurilor de management şi/sau generate în cadrul unor proiecte finanţate în scopul identificării/ studierii/monitorizării coridoarelor ecologice;
    3. Date generate prin analiza spaţială de identificare a coridoarelor ecologice din zona PP, realizată prin aplicarea unor metodologii recunoscute*9).
        *9) Metodologie inclusă în cadrul unui articol publicat într-un jurnal cotat ISI sau în cadrul unui Raport elaborat într-un proiect finanţat în scopul identificării coridoarelor ecologice.


        În mod precaut, toate cursurile de apă vor fi considerate potenţiale coridoare ecologice.
        Se includ în lista ANPIC potenţial afectate toate ANPIC ce adăpostesc specii de peşti de interes comunitar, ale căror cursuri de apă sunt intersectate de un PP la distanţe mari, amonte sau aval faţă de limitele ANPIC.
        În cazul în care nu au fost identificate coridoare ecologice conform OUG nr. 57/2007, atunci se vor identifica zonele cu conectivitate/ continuitate ecologică din zona proiectului.
        În urma parcurgerii celor patru criterii de analiză se elaborează o listă unică de ANPIC potenţial afectate de PP.
        Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în planurile de management ale ANPIC şi/sau în regulamentele acestora, sau alte acte normative şi administrative, care pot conduce la modificarea PP sau la respingerea acestuia are loc atât în etapa de evaluare iniţială, cât şi pe parcursul etapelor ulterioare ale procedurii.
        Identificarea măsurilor restrictive se realizează pe baza datelor referitoare la PP puse la dispoziţie de titular, disponibile la momentul solicitării şi constă în 2 faze:
    1. În situaţia în care, în etapa de evaluare iniţială se identifică măsuri restrictive care duc la interzicerea proiectului, atunci ACPM respinge justificat solicitarea.
    2. În situaţia în care se identifică măsuri restrictive care necesită modificarea PP, titularul va modifica PP- ul conform acestor măsuri în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii. Dacă titularul refuză modificarea PP, atunci ACPM respinge justificat solicitarea.

        Pentru ANPIC posibil afectate de PP, pentru a se asigura că PP respectă măsurile prevăzute în planurile de management ale ANPIC şi/sau în regulamentele acestora, se recomandă ca titularul PP să realizeze propria analiză a acestor măsuri pe parcursul definitivării soluţiilor tehnice/intervenţiilor pentru realizarea, operarea şi, după caz, dezafectarea PP şi demonstrează respectarea acestora în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Spre exemplu, dacă Planul de management al unei ANPIC potenţial afectate de implementarea unui proiect de infrastructură rutieră include o măsură privind "Interzicerea folosirii sării pentru deszăpezire la o distanţă mai mică de 100 m de habitatele de reproducere a speciei Emys orbicularis", titularul proiectului va trebui să demonstreze modul în care această măsură a fost luată în considerare la pregătirea PP.




    6.B. Metodologia privind transmiterea coordonatelor GIS ale PP-ului
        Pentru planurile şi strategiile naţionale sau regionale, acolo unde sunt disponibile informaţii spaţiale, coordonatele GIS se transmit în format excel sau format shapefile, cu precizarea sistemului de coordonate utilizat (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970) pentru ambele formate. Aceste coordonate urmăresc amplasamentul planului/ strategiei şi zonele cu potenţiale proiecte.
        Pentru proiecte şi planurile elaborate la nivel local, coordonatele GIS se transmit astfel:
    - coordonatele amplasamentului PP-ului, sub formă de puncte care permit unirea acestora;
    – coordonatele perimetrelor tuturor intervenţiilor, în toate fazele proiectului (exemplu: organizări de şantier, căi de acces, defrişări, podeţe/tunele) în format excel sau format shapefile, cu precizarea sistemului de coordonate utilizat (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970) pentru ambele formate;
    – coordonatele zonei / zonelor de influenţă (directă/indirectă);
    – coordonatele zonelor unde se poate manifesta impactul,
    – coordonatele zonelor avute în analiză la estimarea impactului.

        Dacă coordonatele sunt transmise în format excel, acestea trebuie să fie într-un număr suficient pentru a reda exact amplasamentul PP-ului. Aceste puncte sunt ordonate în tabelul excel în ordinea acelor de ceasornic, pentru a se realiza forma corectă a amplasamentului.
        Dacă coordonatele sunt transmise sub forma fişierelor de tip shapefile, acestea trebuie să conţină fişierele cu extensiile .shp, .shx,.dbf, .prj, iar tabela de atribute trebuie să ofere o minimă descriere a fiecărui poligon, linie sau punct.
        Tabelul nr. 30 Informaţii minime pentru localizarea spaţială a proiectului

┌────┬─────────────┬────────────┬─────────┬──────────────┐
│ │ │ │ │Alte │
│ │ │ │ │informaţii │
│Nr. │X │Y │Perimetru│(ex: nume │
│crt.│(longitudine)│(latitudine)│ │obiectiv, km │
│ │ │ │ │aferent │
│ │ │ │ │coordonatelor)│
├────┼─────────────┼────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴────────────┴─────────┴──────────────┘

        La completarea tabelului excel se respectă următoarele:
        [ ] Nr.crt. - indică ordinea logică a punctelor ce definesc conturul;
        [ ] X - valoarea longitudinii;
        [ ] Y - valoarea latitudinii;
        [ ] coloanele X şi Y sunt formatate ca număr cu 3 zecimale;
        [ ] perimetru- exemple:
    - câmp cu suprafeţele aferente fiecărui perimetru defrişat;
    – câmp cu tipurile şi categoriile funcţionale ale suprafeţelor defrişate;
    – punctele cu coordonate în proiecţie Stereo 70 care redau conturul suprafeţei fiecărui UP sunt într-un număr suficient pentru a reda conturul exact al amplasamentului amenajamentului;
    – punctele cu coordonate în proiecţie (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970) sunt ordonate în tabel în ordinea acelor de ceasornic, pentru fiecare perimetru defrişat, pentru a realiza forma corectă a perimetrului în GIS;

        [ ] nu se îmbină celulele pe niciuna dintre coloane;
        [ ] nu se adaugă alte informaţii în afara tabelului;
        [ ] nu se introduc rânduri cu explicaţii în tabel.


    6.C. Metodologia de elaborare a memoriului de prezentare
        Pentru PP din domeniile infrastructură de transport, producerea energiei, extracţiei resurselor neregenerabile, planuri/proiecte de amenajare, la elaborarea memoriului de prezentare se ţine cont şi de prevederile Ghidului specific.
    A. Descrierea succintă a PP-ului şi distanţa faţă de ANPIC
        Descrierea succintă a PP- ului se realizează prin completarea unui tabel, respectiv Tabelul nr. 1, cu includerea tuturor tipurilor de intervenţii ale PP, descrierea acestora pe perioada de construcţie, funcţionare şi dezafectare. De asemenea, se precizează localizarea fiecărui tip de intervenţie faţă de ANPIC, exprimată în m sau km.

    B. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar*10)
        *10) Tabelul se completează pe baza informaţiilor obţinute după implementarea metodologiilor din Anexa 6A
        Acest capitol se realizează prin completarea unui tabel, respectiv Tabelul nr. 2, utilizând metodologia din Anexa 6A Metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de PP şi a măsurilor restrictive.

    C. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP-ului
        În Tabelul nr. 3 se completează toate speciile şi habitatele de interes comunitar pentru care ANPIC a fost desemnată, pentru toate ANPIC posibil afectate de implementarea PP.
        În coloana suprafaţă/ populaţie se trece suprafaţa habitatului de interes comunitar sau a habitatului speciei de interes comunitar, precum şi efectivele populaţiei în cazul speciilor.
        Locaţia faţă de PP: se face prin precizarea distanţei faţă de limita intervenţiilor PP, cu furnizarea unor informaţii suplimentare precum:
        ● Direcţia geografică faţă de PP;
        ● Amonte/aval faţă de PP (reprezintă o informaţie critică pentru habitatele/speciile asociate zonelor umede);
        ● Diferenţa altitudinală faţă de PP (reprezintă o informaţie extrem de utilă în cazul PP implementate în zone de deal/munte).

        În caracterizarea localizării habitatelor/speciilor faţă de PP se indică existenţa mai multor locaţii de prezenţă (acolo unde este cazul), cu indicarea locaţiilor şi distanţelor faţă de PP. Prezentarea stării de conservare, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: conform planului de management şi/ sau formularul standard în cazul în care nu există plan de management.
        Prezentarea obiectivelor de conservare: se vor prezenta obiectivele de conservare elaborate de către autoritatea responsabilă cu managementul /administrarea ariilor naturale protejate/administratorul ANPIC şi puse la dispoziţia titularului. În cazul în care nu au fost stabilite obiective de conservare pentru o ANPIC, trebuie să se considere că obiectivul este îmbunătăţirea sau menţinerea stării de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care ANPIC a fost desemnată şi sunt utilizaţi următorii parametrii: pentru habitate- suprafaţa habitatului, structura şi funcţiile acestuia, tendinţe viitoare; pentru specii- mărimea populaţiei, suprafaţa habitatului ocupat, tendinţe viitoare.

    D. Se precizează dacă PP-ul propus are legătură directă cu sau este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
        PP care au o legătură directă cu sau sunt necesare pentru managementul ANPIC sunt PP care vizează menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care ANPIC a fost desemnată şi sunt excluse de la prevederile prezentului ghid metodologic, însă componentele lor care nu sunt destinate conservării nu sunt excluse de la evaluare. De exemplu: măsurile prevăzute în PP sunt incluse în planul de management al ANPIC în cauză şi are ca scop îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, prin urmare nu se supun procedurii de evaluare adecvată.

    E. Estimarea impactului potenţial al PP-ului asupra speciilor şi habitatelor pentru care ANPIC a fost desemnată
    E.1. Identificarea şi estimarea impactului
        Estimarea şi motivarea impactului potenţial al PP asupra speciilor şi habitatelor din ANPIC se realizează parcurgând următorii paşi:
    a) Identificarea şi cuantificarea efectelor (ex. modificarea calităţii aerului, creşterea nivelului de zgomot, modificarea substratului, pătrunderea speciilor invazive, alte efecte). Identificarea şi cuantificarea efectelor se realizează prin consultarea ghidurilor tehnice şi metodologice, a literaturii de specialitate, precum şi pe baza experienţei unor proiecte similare anterioare. Cuantificarea efectelor se va justifica, motiv pentru care este de preferat utilizarea unor metodologii/aplicaţii software recunoscute. Cuantificările efectelor includ, după caz:
    - Debitele masice de poluanţi emişi;
    – Concentraţiile/nivelul de poluanţi în aer/apă/sol;
    – Suprafeţele afectate;
    – Durata de manifestare a efectelor.
        Rezultatele obţinute se utilizează pentru completarea Tabelul nr. 4 din secţiunea E.1 a conţinutului-cadru al Memoriului de prezentare din Anexa nr. 3A.

    b) Identificarea şi cuantificarea formelor de impact
        Procesul de identificare a formelor de impact presupune analiza modului în care habitatele şi speciile din ANPIC potenţial afectate ar putea suferi modificări ca urmare a apariţiei efectelor generate de PP. Identificarea şi cuantificarea impacturilor se realizează prin consultarea ghidurilor tehnice şi metodologice, a literaturii de specialitate, precum şi pe baza experienţei unor proiecte similare anterioare. Cuantificarea impacturilor se va justifica, motiv pentru care este de preferat utilizarea unor metodologii/aplicaţii software recunoscute. Cuantificările impacturilor includ, după caz:
    - Suprafeţele de habitat afectate (pierdere, alterare/degradare, fragmentare);
    – Număr de indivizi îndepărtaţi din sit (sau dintr-o anumită zonă a habitatului favorabil);
    – Număr de victime accidentale;
    – Ponderea cu care se reduce efectivul populaţional;
    – Durata de manifestare a impactului.
    – Rezultatele obţinute se utilizează pentru completarea tabelelor din conţinutul-cadru al Memoriului de prezentare (Anexa nr. 3A), respectiv:

        Tabelul de evaluare a impactului (Anexa nr. 3C a prezentului ghid);
        Tabelul nr. 4 din secţiunea E.1 a a conţinutului-cadru al Memoriului de prezentare din Anexa nr. 3A;
        Tabelul nr. 5 din secţiunea E.1 a a conţinutului-cadru al Memoriului de prezentare din Anexa nr. 3A.
        Pentru realizarea cuantificărilor preliminare ale impacturilor este necesară realizarea următorilor paşi:
    1. Stabilirea intervenţiilor care conduc la pierderea/alterarea/fragmentarea de habitat, perturbarea speciilor, riscul de mortalitate a speciilor. Acest lucru se realizează prin suprapunerea spaţială a intervenţiilor PP şi distribuţia habitatelor sau habitatelor speciilor de interes comunitar ce fac obiectul conservării în ANPIC analizate;
    2. Calculul suprafeţei zonei ce poate fi considerată ca pierdere de habitat, pe baza reprezentării spaţiale (GIS) a intervenţiilor analizate. Pierdere de habitat este considerată suprafaţa ce va fi ocupată de construcţii permanente sau ale cărei caracteristici se modifică semnificativ;
    3. Calculul suprafeţei zonei considerată ca alterare de habitat, pe baza reprezentării spaţiale (GIS) a efectelor. Zonele de alterare de habitat sunt zone cu vegetaţie modificată, zone în care se propun intervenţii temporare sau alte zone în care structura este modificată, însă până la un nivel care permite încă existenţa habitatului sau a habitatului favorabil, însă într-o stare modificată;
    4. Calculul nivelului de fragmentare a habitatelor se realizează prin analiza intersecţiei coridoarelor ecologice, a zonelor conectate ecologic de către PP sau prin analiza distribuţiei habitatelor sau a habitatelor speciilor în raport cu PP-ul şi identificarea locaţiilor de împărţire a suprafeţelor de habitat în suprafeţe mai mici;
    5. Calculul nivelului de perturbare a speciilor - utilizând o abordare precaută în estimarea suprafeţelor în care se manifestă modificări ale nivelului de zgomot, sau modificări ale calităţii aerului sau apei sau a altor efecte ce sunt în măsură să afecteze activitatea speciilor.
        În analiza riscului de perturbare a speciilor de faună ce fac obiectul conservării în ANPIC este necesară includerea tuturor intervenţiilor/activităţilor proiectului care generează efecte (ex. zgomot, iluminat artificial, poluanţi chimici, deşeuri, alte efecte) ce pot contribui la perturbarea activităţii speciilor;

    6. Calculul riscului de mortalitate pentru speciile de faună se realizează în baza informaţiilor privind prezenţa speciei în zona PP-ului, luând de asemenea în considerare caracteristicile speciilor în ceea ce priveşte cerinţele de deplasare ale acestora.

        În cazul în care un PP intersectează ANPIC, poate fi considerat că există un risc de mortalitate în cazul tuturor speciilor de faună ce fac obiectul conservării în acel ANPIC.
        Pentru cuantificarea preliminară a impacturilor se utilizează:
    1. Calcule şi modelări care să ofere, dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultate obiective şi verificabile cu privire la valoarea impactului;
    2. Estimări, bazate pe date existente (ex. rezultatele programelor de monitorizare pentru PP similare ca tip şi complexitate), date ştiinţifice (reflectate în articole publicate în jurnale ştiinţifice), şi/ sau pe opinia argumentată a expertului (doar în situaţia în care secţiunea dedicată evaluării adecvate din memoriul de prezentare este elaborată de experţi atestaţi în evaluarea adecvată, conform prevederilor OM nr. 1134/2020).

        Cuantificarea este exprimată în unitatea de măsură stabilită în cadrul obiectivului de conservare pentru fiecare parametru analizat. Valoarea obţinută trebuie să permită raportarea la ţinta stabilită în cadrul obiectivului de conservare pentru fiecare parametru analizat, pentru obţinerea procentului de afectare al ţintei. Acest procent este utilizat ulterior pentru aprecierea semnificaţiei impactului. În cazul în care nu sunt stabilite ţinte, se aplică principiul precauţiei şi se consideră că impactul este semnificativ.
        Prezentarea rezultatelor cuantificării trebuie să indice fie valoarea corespunzătoare a impactului cumulativ, fie separat valoarea corespunzătoare contribuţiei PP şi valoarea corespunzătoare impactului cumulativ.
        În situaţia în care impactul nu se poate cuantifica în această etapă, întotdeauna se va considera că impactul potenţial (fără măsuri) este incert.
        Pentru toate datele cantitative utilizate pentru cuantificarea preliminară a impacturilor se precizează sursa.

    c) Stabilirea posibilităţii de afectare a parametrilor OC. După identificarea şi cuantificarea impactului, în cadrul Memoriului de prezentare se realizează identificarea parametrilor obiectivelor de conservare care pot fi afectaţi de fiecare din formele de impact identificate.
    d) Evaluarea impacturilor cumulative generate de PP-uri care afectează parametri obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor, inclusiv presiuni şi ameninţări prevăzute de planurile de management ale ANPIC;
        Analiza impactului cumulativ se realizează din perspectiva habitatului/speciei de interes comunitar, respectiv întreaga distribuţie a speciei sau habitatului la nivelul ANPIC.
        Analiza impactului cumulativ se realizează astfel:
    1. Lista presiunilor şi ameninţărilor identificate la nivelul ANPIC din planul de management sau Formularul standard al acesteia;
    2. Identificarea presiunilor şi ameninţărilor care pot afecta speciile şi habitatele, cu indicarea nivelului impactului;
    3. Lista presiunilor/ameninţărilor se completează cu PP aflate în pregătire/implementare şi care pot afecta habitatele/speciile din ANPIC analizat. De asemenea, lista presiunilor/ameninţărilor se completează cu posibile modificări generate de schimbările climatice;
    4. Identificarea acelor presiuni/ameninţări (inclusiv ale altor PP) care afectează aceiaşi parametri ai obiectivelor de conservare ai habitatelor şi speciilor afectate de PP analizat;
    5. Se analizează dacă PP propus împreună cu presiunile actuale şi ameninţările (inclusiv alte PP) poate conduce la înrăutăţirea stării de conservare a fiecărui habitat şi a fiecărei specii de interes comunitar sau la împiedicarea îmbunătăţirii stării de conservare.


        O abordare precaută a impactului cumulativ impune ca pentru habitatele/speciile care au un nivel ridicat al presiunilor/ameninţărilor relevante pentru PP analizat, precum şi în cazul habitatelor/speciilor cu stare nefavorabilă/necunoscută de conservare, pentru care au fost identificate presiuni/ameninţări relevante pentru PP analizat, să se considere posibilitatea apariţiei unui impact cumulativ semnificativ. Această abordare precaută permite, în etapa studiului de evaluare adecvată, analizarea posibilităţii de formulare a unor măsuri de reducere a impactului şi pentru presiunile/ameninţările relevante existente la momentul analizării PP.

    e) Stabilirea posibilităţii de apariţie a unui impact semnificativ sau incert se realizează prin completarea Tabelului de evaluare a impactului (Anexa nr. 3C a prezentului ghid) şi se realizează caz cu caz, pentru fiecare parametru al obiectivului de conservare.
        Determinarea semnificaţiei impacturilor în etapa de încadrare implică utilizarea unei abordări precaute, mai ales în lipsa unor cuantificări precise (lipsa unor rezultate obiective şi verificabile pentru care nu există nicio urmă de îndoială). Principalele elemente în stabilirea posibilităţii de apariţie a unui impact semnificativ sunt:
    - Analiza caz cu caz a fiecărui parametru considerat posibil a fi afectat. Analiza trebuie să includă o raportare a impactului cuantificat anterior, la ţinta stabilită pentru fiecare parametru.
    – Evaluarea semnificaţiei impactului trebuie să se bazeze pe o analiză critică a tuturor datelor şi informaţiilor disponibile ce pot fi utilizate în argumentarea nivelului semnificativ sau nesemnificativ al impactului.
    – În analiza semnificaţiei impactului este necesară considerarea presiunilor existente şi a ameninţărilor ce pot afecta fiecare parametru evaluat. Această evaluare trebuie să ţină cont de gradul în care acestea, împreună cu PP-ul analizat, pot să afecteze atingerea ţintelor stabilite pentru parametrii de conservare, şi astfel atingerea obiectivului de conservare.
    – Un impact semnificativ poate apărea atât în situaţia în care PP-ul afectează starea actuală a parametrului, cât şi în situaţia în care acesta împiedică atingerea ţintelor stabilite pentru parametrul de conservare.

        Orice impact care conduce la neatingerea unei ţinte stabilită pentru un parametru al obiectivului de conservare trebuie considerat impact semnificativ.
        Având în vedere necesitatea analizei caz cu caz a semnificaţiei impacturilor, nu poate fi stabilit un prag de semnificaţie valabil pentru toţi parametrii tuturor speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pragul de semnificaţie trebuie să fie stabilit pentru fiecare parametru al fiecărui habitat şi fiecărei specii ce face obiectul conservării în ANPIC. Acesta trebuie să fie stabilit luând în considerare tipul de habitat sau specie analizată şi de criteriile calitative asociate acestora.
        Criteriile calitative utilizate pentru stabilirea impactului sunt legate de:
    - zona afectată (dacă aceasta este marginală sau centrală habitatului);
    – starea de conservare la nivel de ANPIC şi la nivelul bioregiunii;
    – prezenţa habitatului / speciei în alte ANPICuri;
    – dacă specia este localizată la limita arealului său de distribuţie;
    – menţinerea / restabilirea conectivităţii ecologice;
    – menţinerea parametrilor fizico-chimici, cum ar fi nivelul apei.

        În baza analizei menţionate anterior se stabileşte semnificaţia impactului ca fiind semnificativ, nesemnificativ sau incert.
        Impactul este considerat incert doar la etapa memoriului de prezentare. În cazul studiului de evaluare adecvată, în urma investigaţiilor şi analizelor amănunţite toate situaţiile incerte sunt clarificate, iar impactul este definit ca negativ semnificativ sau nesemnificativ.



    E.2. Identificarea incertitudinilor
        Incertitudinile identificate sunt completate în Tabelul nr. 7. Incertitudinile sunt identificate pentru fiecare componentă a evaluării, respectiv: descrierea PP, alte PP-uri cu posibil impact cumulativ, presiuni şi ameninţări, localizarea habitatului/ speciei faţă de PP, parametrii obiectivelor de conservare, starea de conservare actuală, valoarea ţintă a parametrului, posibilitatea afectării parametrului de către PP, cuantificarea impacturilor.



    6.D. Metodologia de elaborare a studiului de evaluare adecvată
        Pentru PP din domeniile infrastructură de transport, producerea energiei, extracţiei resurselor neregenerabile, planuri/proiecte de amenajare, la elaborarea studiului de evaluare adecvată se ţine cont şi de prevederile Ghidului specific.
        Studiul de evaluare adecvată cuprinde:
    I. a) Descrierea şi analiza PP- ului supus aprobării conţine:
    a.1. Prezentarea PP
    1. informaţii generale privind PP: denumirea, titular, scop şi obiective;
    2. localizarea geografică şi administrativă cu prezentarea pe hărţi şi prezentarea coordonatelor GIS, cu precizarea sistemului de coordonate utilizat (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970), conform metodologiei prevăzute în Anexa nr. 6B;
    3. justificarea necesităţii PP-ului;
    4. descrierea ciclului de viaţă al PP-ului (construcţie, operare, dezafectare) şi a intervenţiilor şi activităţilor asociate fiecărei etape, precum şi durata construcţiei, funcţionării, dezafectării PP-ului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP;
    5. resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile, altele) cu evidenţierea celor care vor fi exploatate din cadrul ANPIC;
    6. informaţii privind producţia care se realizează, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate
    7. emisii de poluanţi fizici, chimici şi biologici generaţi de intervenţiile şi activităţile PP (poluanţi atmosferici, zgomot, iluminat artificial, poluanţi care pătrund în mediul acvatic, alte emisii);
    8. deşeuri generate de PP şi modalitatea de gestionare a acestora;
    9. cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, altele);
    10. serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ANPIC;
    11. activităţi generate ca rezultat al implementării PP;
    12. descrierea proceselor tehnologice ale PP (în cazul în care ACPM solicită acest lucru);
    13. caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta ANPIC;
    14. alte informaţii solicitate de către ACPM;
    15. sumarul efectelor generate de implementarea PP,
    16. hărţi de sinteză a tuturor intervenţiilor ce au potenţialul de a afecta ANPIC. Se realizează o hartă de sinteză cu toate intervenţiile care sunt în măsură să afecteze ANPIC, indiferent dacă acestea sunt temporare sau permanente sau dacă sunt în interiorul sau în vecinătatea ANPIC.
        În cazul planurilor/ programelor/ strategiilor, descrierea PP-ului depinde de nivelul de detaliu al acestuia.


    a.2. Efecte generate de intervenţiile PP
        Cuantificarea efectelor se realizează în mod cumulat, considerând: i) posibila suprapunere temporală şi spaţială a mai multor intervenţii ale proiectului şi ii) contribuţia altor PP, precum şi a altor activităţi generatoare de efecte similare în zona de implementare a proiectului.
        Analiza efectelor completează, clarifică şi îmbunătăţeşte procesul de identificare şi cuantificare realizat la nivelul Memoriului de prezentare. În această etapă se analizează incertitudinile identificate în etapele procedurale anterioare. Şi în cazul Studiului de evaluare adecvată, identificarea şi cuantificarea efectelor se realizează prin consultarea ghidurilor tehnice şi metodologice, a literaturii de specialitate, a Studiilor de evaluare adecvată realizare pentru proiecte similare. Cuantificarea efectelor se va detalia şi justifica, motiv pentru care opţiunea principală în cadrul Studiului de evaluare adecvată este aceea a utilizării metodelor/instrumentelor recunoscute la nivel European/internaţional, preferabil prin intermediul aplicaţiilor software care permit reducerea gradului de incertitudine.
        Cuantificările efectelor includ, după caz:
    - Debitele masice de poluanţi emişi;
    – Concentraţiile/nivelul de poluanţi în aer/apă/sol;
    – Suprafeţele afectate;
    – Durata de manifestare a efectelor.

        Cuantificarea efectelor se realizează prin utilizarea metodelor şi instrumentelor prezentate în documentul de aspecte relevante prezentat de titularul PP, respectiv în Îndrumarul emis de ACPM. Înlocuirea metodelor/metodologiilor incluse în aceste documente se poate face doar în urma identificării unor metode/instrumente cu un grad mai mare de acurateţe.
        În cadrul Studiului de evaluare adecvată se va indica modalitatea în care au fost luate în considerare efectele generate de schimbările climatice în cuantificarea efectelor PP. Rezultatele cuantificării efectelor vor fi reprezentate pe hărţi, în relaţie cu siturile Natura 2000 potenţial afectate de implementarea PP.
        Rezultatele obţinute se utilizează pentru completarea Tabelul nr. 11 din secţiunea a.2 a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    a.3. Alte PP cu care PP analizat poate genera impact cumulat
        Se identifică alte PP aflate în pregătire/implementare şi care pot afecta habitatele/speciile din ANPIC analizate.
        Rezultatele obţinute se utilizează pentru completarea Tabelul nr. 12 din secţiunea a.3 a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.


    b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP- ului:
        În această secţiune a Studiului de evaluare adecvată se includ acele informaţii relevante în procesul de evaluare a impactului atât la nivelul sitului, cât şi la nivelul fiecărui habitat şi specie de interes comunitar.
        Pentru toate datele şi informaţiile prezentate în această secţiune se precizează sursa. Prioritate se va acorda surselor de date oficiale, publicate/puse la dispoziţie de instituţii cu responsabilităţi în managementul siturilor Natura 2000.
    b.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar:
    - Numele şi codul ANPIC, denumirea instituţiei responsabile pentru managementul acesteia, suprafaţa;
    – Importanţa ANPIC;
    – Existenţa unui plan de management şi actul normativ prin care a fost aprobat (numărul şi data emiterii);
    – Decizia/Nota de aprobare a obiectivelor de conservare ale ANPIC (numărul şi data aprobării);
    – Regiunea/regiunile biogeografice în care ANPIC este localizată, cu precizarea suprafeţei din fiecare regiune;
    – Tipurile de ecosisteme prezente pe suprafaţa ANPIC;
    – Suprapunerea cu alte ANPIC şi/sau alte tipuri de arii naturale protejate;
    – Rolul ANPIC în cadrul reţelei Natura 2000 şi a coridoarelor ecologice terestre şi acvatice de care acesta depinde;
    – Relaţiile ANPIC cu alte ANPIC învecinate sau din cadrul aceleiaşi regiuni biogeografice;
    – Oricare alte particularităţi ale ANPIC.
        Informaţiile esenţiale se sintetizează în Tabelul nr. 13 din secţiunea b.1 a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    b.2. Date despre habitatele/ speciile din ANPIC posibil afectate de PP:
        Descrierea se realizează pentru toate habitatele şi speciile de interes comunitar pentru protecţia cărora au fost desemnate ANPIC potenţial afectate de implementarea PP.
        Informaţiile cheie ce trebuie incluse în descrierea habitatelor şi speciilor din siturile Natura 2000 sunt:
    - Localizarea fiecărui habitat şi/sau fiecărei specii în ANPIC;
    – Mărimea şi tipul populaţiei (în pasaj, cuibărire, iernare, rezidentă);
    – Informaţii cuantificate privind prezenţa indivizilor (ex: densitatea indivizilor, frecvenţa de semnalare);
    – Date privind dinamica populaţiei fiecărei specii (evoluţia numerică a populaţiilor în cadrul sitului), acolo unde sunt disponibile inventarieri în ani diferiţi;
    – Suprafaţa şi tipul habitatului (de hrănire, de reproducere, de odihnă);
    – Starea de conservare (în ANPIC şi la nivel de regiune biogeografică);
    – Tendinţe privind suprafaţa habitatelor, mărimea populaţiei şi starea de conservare la nivel de bioregiune pentru fiecare habitat/specie din ANPIC, pe baza datelor oficiale publicate;
    – Informaţii despre ecologia speciilor (hrănire, capacitate de deplasare, activitate diurnă/nocturnă, şi altele);
    – Sensibilitatea faţă de oricare din tipurile de efecte generate de proiectul analizat (ex: habitatul poate fi afectat de pătrunderea speciilor invazive; habitatul este sensibil la variaţiile nivelului apei);
    – Oricare perspective cunoscute cu privire la suprafaţa şi calitatea habitatelor sau mărimea populaţiilor speciilor ca urmare a schimbărilor climatice.

        Informaţiile esenţiale se sintetizează în Tabelul nr. 14 din secţiunea b.2 a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    b.3. Relaţiile structurale şi funcţionale- prezentarea corectă a acestora este o etapă importantă în înţelegerea aspectelor privind integritatea ANPIC analizată şi se realizează astfel:
    - Stabilirea listei de habitate şi a listei de specii necesar a fi incluse în analiză. Acestea sunt reprezentate cel puţin de speciile şi habitatele ce fac obiectul conservării în ANPIC. În cazul suprapunerii mai multor ANPIC (SCI şi SPA, de exemplu), relaţionarea va integra toate speciile şi habitatele din toate ANPIC suprapuse;
    – Identificarea corpurilor de apă subterană şi de suprafaţă suprapuse, respectiv aflate în conexiune cu ANPIC;
    – Identificarea zonelor de coridor ecologic;
    – Identificarea habitatelor de interes comunitar dependente de apă şi a relaţiilor dintre corpurile de apă (subterane şi de suprafaţă) şi habitate / specii. În această situaţie sunt utilizate informaţii din Planurile de management ale spaţiilor hidrografice sau opinii ale expertului;
    – Stabilirea modului de relaţionare între speciile de interes comunitar şi habitatele de interes comunitar, pe baza interdependenţelor acestora;
    – Stabilirea relaţionării dintre diferitele specii, pe baza relaţiilor trofice sau a altor relaţii interspecifice (ex: simbioză, mutualism, parazitism, etc.);
    – Stabilirea relaţionării dintre specii şi alte componente abiotice (ex: coridoare ecologice);
    – Elaborarea unei scheme grafice a relaţiilor structurale şi funcţionale între componentele abiotice (corpuri de apă, coridoare ecologice) şi componentele biotice (habitate şi specii).
    Schema trebuie să prezinte toate relaţiile identificate:
        ● între componente abiotice şi habitate;
        ● între componente abiotice şi specii;
        ● între habitate şi specii;
        ● între specii;
        ● integrarea, în schema grafică, a intervenţiilor PP-ului şi evidenţierea componentelor pe care acestea sunt în măsură să le afecteze.


        Informaţiile esenţiale se sintetizează în Tabelul nr. 15 din secţiunea b.3 a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    b.4. Obiectivele de conservare ale ANPIC: se vor prezenta conform documentelor elaborate de autoritatea responsabilă de administrarea/managementul ariilor naturale protejate. Se va asigura utilizarea celei mai recente versiuni a obiectivelor de conservare;
    b.5. Analiza măsurilor de conservare din planul de management/ regulamentul ANPIC care pot limita/ influenţa intervenţiile şi activităţile propuse de PP: pentru a se asigura că PP respectă măsurile prevăzute în planurile de management ale ANPIC şi/sau în regulamentele acestora, se prezintă o analiză a modului în care soluţiile tehnice/intervenţiile PP sunt compatibile cu aceste măsuri;
    b.6. Alte informaţii relevante privind conservarea ANPIC, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a acesteia. Se vor avea în vedere cel puţin următoarele aspecte:
    - posibilitatea ca ANPIC să joace un rol important în conectivitatea ecologică a unor specii ce nu fac obiectul protecţiei în sit;
    – posibilitatea ca habitate de interes comunitar şi/sau habitatele unor specii de interes comunitar să se regăsească şi în afara limitelor sitului, în proximitatea acestuia;
    – posibilitatea de apariţie a unor modificări semnificative sub influenţa schimbărilor climatice;
    – existenţa unor riscuri naturale sau de natură tehnologică ce pot afecta integritatea ANPIC;
    – alte aspecte.


    c) Prezentarea rezultatelor activităţilor de teren
        Colectarea datelor şi informaţiilor din teren trebuie să aibă ca scop principal soluţionarea incertitudinilor identificate în memoriul de prezentare. Activităţile de colectare a datelor de teren trebuie să fie organizate astfel încât să reflecte particularităţile fiecărui ANPIC analizat. Acestea trebuie să fie realizate în conformitate cu metodologiile de colectare descrise în Ghidurile oficiale de la nivel naţional (Ghidurile Institutului de Biologie din Bucureşti, Ghidul Societăţii Ornitologice Române, alte ghiduri). Metodologiile selectate pentru colectarea datelor din teren trebuie să fie alese pentru a fi în conformitate cu habitatele şi speciile necesar a fi analizate.
        Procesul de realizare a investigaţiilor în teren se realizează astfel:
    a) Stabilirea listei habitatelor şi speciilor pentru care este necesară realizarea investigaţiilor în teren. Aceasta listă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
    - habitatele şi speciile pentru care nu se cunoaşte distribuţia în ANPIC;
    – habitatele şi speciile pentru care nu se cunoaşte prezenţa în zona PP-ului;
    – habitatele şi speciile pentru care nu se cunoaşte starea de conservare din zona PP-ului (prezenţa speciilor invazive, starea habitatului, etc.);
    – orice alte habitate şi specii sunt considerate ca fiind importante pentru a fi investigate în teren.
        Modul de aplicare al metodologiilor trebuie să ţină cont de caracteristicile habitatelor şi speciilor necesar a fi investigate. De exemplu: în situaţia în care în ANPIC analizat există specii vernale, dar şi specii care sunt oaspeţi de iarnă, investigaţiile în teren trebuie să acopere toate sezoanele anului, pentru a surprinde toate speciile posibil a fi prezente. Investigaţii în teren care se rezumă doar la un anumit sezon nu sunt considerate suficiente în acest caz. Aceeaşi situaţie se aplică speciilor diurne, respectiv nocturne. În situaţia în care o specie necesar a fi investigată are un comportament nocturn, este necesară efectuarea de investigaţii nocturne.

    b) Identificarea datelor de teren necesare pentru aplicarea metodologiilor de cuantificare a impactului.
        Aplicarea metodologiilor pentru cuantificarea impacturilor necesită colectarea unor anumite tipuri de date din teren, în funcţie de particularităţile fiecărei metodologii propuse.
        Pentru stabilirea datelor necesar a fi colectate din teren este necesară:
    - stabilirea formelor de impact şi a metodologiilor de cuantificare a acestora din prezentul ghid;
    – stabilirea datelor necesar a fi colectate în timpul investigaţiilor în teren;

        Procesul de colectare a datelor din teren nu trebuie să se rezume la simplă identificare a prezenţei/ absenţei unor habitate şi specii şi la elaborarea unei liste. Acesta soluţionează incertitudinile identificate, iar datele colectate trebuie să aibă un rol clar şi să fie utilizate în cuantificarea şi evaluarea impacturilor PP-ului.
        Programul activităţii de teren se structurează pe baza incertitudinilor identificate în memoriul de prezentare şi a cerinţelor de soluţionare a acestora din îndrumarul ACPM. Datele brute obţinute se prezintă în anexele studiului EA, fie sub forma fişelor de teren, fie a unui tabel/ bază de date care să integreze toate observaţiile realizate. Rezultatele activităţilor de teren se reprezintă, de asemenea, pe hărţi.
        Informaţiile esenţiale ale rezultatelor activităţilor de teren se sintetizează în Tabelul nr. 16 din secţiunea c) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.



    d) Analiza presiunilor şi ameninţărilor
        Studiul cuprinde o analiză a presiunilor şi ameninţărilor, inclusiv a celor cauzate de schimbările climatice, identificate în planurile de management ale ANPIC potenţial afectate, corelată cu formele de impact asociate PP-ului analizat. În cazul ANPIC care nu are plan de management, analiza se realizează în baza presiunilor şi ameninţărilor din formularele standard. Analiza include şi alte PP cu care PP analizat poate genera impact cumulat, acestea fiind considerate ameninţări pentru ANPIC.
        Analiza presupune următoarele:
    a) Identificarea tuturor presiunilor şi ameninţărilor, inclusiv alte PP existente, propuse, în avizare (prezentate în secţiunea a.3 a studiului), de la nivelul ANPIC analizat. În cazul planurilor este necesară identificarea şi prezentarea aspectelor incluse în alte planuri, programe sau strategii, ce sunt în măsură să poată conduce la apariţia unui potenţial impact cumulat.
    b) Localizarea spaţială a presiunilor şi ameninţărilor identificate, inclusiv alte PP existente, propuse, în avizare;
    c) Identificarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar asupra cărora alte presiuni şi ameninţări (inclusiv alte PP existente, propuse, în avizare) pot genera efecte;
    d) Identificarea şi caracterizarea efectelor presiunilor şi ameninţărilor (inclusiv alte PP existente, propuse, în avizare). Caracterizarea efectelor trebuie să fie în măsură să evidenţieze dacă celelalte presiuni şi ameninţări (inclusiv alte PP existente, propuse, în avizare) pot contribui la apariţia unui impact cumulat cu proiectul analizat.

        Potenţialul de cumulare al efectelor nu este dat de localizarea lor spaţială sau de momentul apariţiei acestora, ci de aplicabilitatea presiunilor asupra aceluiaşi parametru de conservare al unui habitat sau al unei specii. De exemplu: două PP amplasate în două extremităţi ale ANPIC pot avea un impact cumulat asupra unei specii dacă ambele îi afectează efectivul populaţional. Informaţiile esenţiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 17 din secţiunea c) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A

    e) Evaluarea impactului
        Evaluarea impacturilor se realizează pentru toate habitatele şi speciile pentru care ANPIC au fost desemnate, afectate de PP, la nivelul fiecărui parametru al obiectivelor de conservare.
        Evaluarea impactului ia în considerare atât impactul PP-ului, cât şi impactul cumulativ, precum şi presiunile/ ameninţările la nivelul ANPIC şi se realizează în baza obiectivelor de conservare al fiecărei ANPIC, ţinându-se cont de integritatea ANPIC. Aceasta poate fi afectată chiar şi în cazul în care o singură specie sau un singur habitat de interes comunitar este afectat(ă) de PP.
    e.1. Identificarea şi cuantificarea impactului
        Identificarea şi cuantificarea impacturilor s-a realizat într-o formă preliminară în etapa de încadrare, rezultatele fiind deja incluse în Memoriul de prezentare.
        În etapa Studiului EA se verifică şi actualizează analizele de identificare şi cuantificare a impacturilor realizate în cadrul Memoriului de prezentare, prin includerea rezultatelor:
    - programului de colectare a datelor din teren;
    – suplimentare privind cuantificarea efectelor şi/sau modelării impacturilor;
    – studiului literaturii de specialitate, a bazelor de date online, a rezultatelor unor programe de monitorizare realizate pentru proiecte similare şi a altor Studii EA realizate pentru proiecte similare;
    – consultărilor realizate cu experţi în habitate şi specii de interes comunitar, precum şi cu factorii interesaţi.

        În cazul proiectelor în care elaborarea Memoriului de prezentare nu respectă cerinţele exprimate în Anexa nr. 6.C a prezentului ghid, aceste cerinţe vor fi preluate în elaborarea Studiului EA.
        La nivelul Studiului EA vor fi clarificate incertitudinile identificate în etapele anterioare ale procedurii EA. Orice incertitudine neclarificată în această etapă, cu privire la cuantificarea impacturilor, va fi exprimată ca un potenţial impact negativ semnificativ ce va necesita formularea unei măsuri ambiţioase de prevenire, evitare sau reducere a impactului.
        Identificarea şi cuantificarea formelor de impact se realizează printr-o analiză "caz cu caz" pentru fiecare habitat şi specie de interes comunitar, având în vedere parametrii stabiliţi pentru fiecare dintre acestea în cadrul obiectivelor de conservare.
        Analiza şi evaluarea tipurilor de impact trebuie să conţină:
    - Analiza relaţiilor cauză-efecte-impacturi;
    – Identificarea şi cuantificarea tuturor formelor de impact (direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt şi lung, în faza de construcţie, operare şi dezafectare);
    – Reprezentarea pe hărţi a zonelor de manifestare a formelor de impact.

        Impactul trebuie cuantificat pentru fiecare din parametrii care pot fi afectaţi, ţinând cont de unitatea de măsură din OC.
        Atunci când se evaluează un posibil impact negativ semnificativ, evaluarea trebui să aibă în vedere nu numai modificările negative ale stadiului actual, ci şi modificările care pot împiedica realizarea obiectivelor de conservare, în măsura în care acestea necesită îmbunătăţirea condiţiilor actuale.
        Exemple de impacturi posibile:
    - Pierdere de habitat: reducerea suprafeţei habitatului ca urmare a distrugerii fizice a acestuia; pierderea habitatelor de reproducere, hrănire, odihnă pentru specii.
    – Alterare/degradare: deteriorarea calităţii habitatului, ducând la o abundenţă redusă a speciilor caracteristice sau la o structură comunitară alterată (compoziţia speciilor). Acest lucru poate fi cauzat de modificări ale condiţiilor abiotice (de exemplu, nivelul apei sau o creştere a sedimentelor în suspensie, a poluanţilor sau a depunerilor de praf); deteriorarea habitatelor de reproducere, hrănire, odihnă pentru specii.
    – Perturbare: modificare a condiţiilor de mediu existente (de exemplu, poluare fonică sau luminoasă crescută). Perturbarea poate cauza, printre altele, deplasarea indivizilor speciilor, modificări ale comportamentului speciilor sau riscul de morbiditate sau mortalitate.
    – Fragmentarea: crearea de bariere fizice sau comportamentale în zone care sunt conectate fizic sau funcţional sau împărţirea lor în habitate mai mici şi mai izolate.
    – Reducerea efectivelor populaţionale (ca urmare a mortalităţii directe sau indirect, ca o consecinţă a apariţiei uneia dintre formele de impact anterioare).

        Exemple de metode de estimare a impactului:
    - Măsurători directe: de exemplu suprafaţa habitatelor pierdute sau afectate, raportată procentual faţă de suprafaţa totală a habitatului la nivelul ANPIC, procentul pierderii exemplarelor din populaţiile speciilor afectate, raportat la populaţia totală a ANPIC;
    – Modelele predictive cantitative: furnizează previziuni matematice pe baza datelor privind intensitatea şi direcţia efectelor. Exemplu: modele care estimează dispersarea poluanţilor în aer, în apă, în sol, eroziunea solului, încărcarea cu sedimente a cursurilor de apă şi deficitul de oxigen în râurile poluate.
    – Sistemele de informaţii geografice (GIS) pot fi utilizate pentru crearea unor modele de relaţii spaţiale, cum ar fi suprapunerea impacturilor, presiunilor, ameninţărilor şi a localizării pierderilor de habitat.
    – Informaţii din proiecte anterioare similare: pot fi utile, în special dacă s-au făcut iniţial previziuni cantitative şi dacă acestea au fost monitorizate pe parcursul operării.
    – Opiniile şi concluziile experţilor: pot proveni din experienţa şi consultările anterioare.

        Informaţiile esenţiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 18 din secţiunea e.1) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.
        Evaluarea impacturilor cumulative cu alte planuri şi proiecte
        Impacturile cumulative pot rezulta din impacturile combinate ale unui PP atunci când se adaugă altor PP-uri existente, planificate şi/sau anticipate în mod rezonabil.
        Evaluarea impactului cumulat nu se va rezuma doar la:
    - Considerarea aceloraşi tipuri de PP cu cel analizat;
    – Considerarea exclusiv a altor PP aflate în proximitatea PP analizat;
    – Considerarea doar a PP care au o suprapunere temporală cu implementarea PP analizat.

        Exemple de impacturi cumulative:
        ● creşterea concentraţiilor de poluanţi (în special în apă şi sol) peste nivelurile compatibile cu necesităţile ecologice ale habitatului sau ale speciilor protejate în cadrul ANPIC;
        ● reducerea debitului apei într-un bazin hidrografic ca urmare a mai multor captări de apă, sub nivelul compatibil cu necesităţile ecologice ale habitatului sau ale speciilor protejate în cadrul ANPIC;
        ● interferenţa cu rutele de migraţie sau cu deplasarea animalelor sălbatice;
        ● creşterea presiunii asupra habitatelor şi speciilor dintr-un ecosistem ca urmare a diferitelor proiecte.

        Studiul de evaluare adecvată trebuie să ţină seama de alte planuri sau proiecte care, în combinaţie cu PP analizat, ar putea avea impacturi semnificative.
        De exemplu: un drum propus trece la o anumită distanţă faţă de o arie de protecţie specială avifaunistică (SPA), iar perturbarea pe care o va genera (de exemplu, zgomot) nu va afecta în mod semnificativ speciile de păsări protejate din cadrul ANPIC. Cu toate acestea, în cazul în care există alte proiecte sau planuri existente sau propuse (de exemplu, un drum pe cealaltă parte a ANPIC), nivelul total de zgomot produs de aceste proiecte pot cauza un nivel semnificativ de perturbare pentru speciile de păsări (nivel de zgomot mai mare decât cel compatibil cu necesităţile ecologice ale speciilor).
        Impacturile cumulative identificate sunt evaluate şi cuantificate ca şi celelalte impacturi. Informaţiile esenţiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 18 din secţiunea e.1) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    e.2. Evaluarea semnificaţiei impacturilor
        Evaluarea semnificaţiei impacturilor în etapa studiului de evaluare adecvată implică o analiză mai detaliată faţă de etapa de încadrare.
        Evaluarea semnificaţiei impacturilor trebuie să se realizeze caz cu caz, ţinând cont de situaţia particulară a fiecărui habitat sau specie din fiecare ANPIC analizată.
        Semnificaţia impactului se evaluează la nivelul fiecărei ANPIC, pentru toate speciile şi habitatele pentru protecţia cărora acestea au fost desemnate, la nivelul fiecărui parametru al obiectivelor de conservare şi se realizează prin completarea integrală a tabelului din Anexa 3C (Tabelul de evaluare a impactului), cu respectarea indicaţiilor metodologice din Anexa 3C. Pentru evaluarea semnificaţiei impacturilor este necesară realizarea următorilor paşi:
    1. Analiza parametrilor cantitativi, evaluaţi pe baza cuantificării realizate anterior.
        Parametrii cantitativi sunt reprezentaţi de:
    - procentul habitatului pierdut din totalul habitatului în ANPIC şi la nivelul regiunii biogeografice;
    – număr de indivizi afectaţi, raportat la totalul populaţiei în ANPIC şi la nivelul regiunii biogeografice;
    – procentul suprafeţei de vegetaţie ripariană pierdută din totalul suprafeţei de vegetaţie ripariană din ANPIC;
    – lungime de corp de apă afectat, raportat la totalul lungimii corpurilor de apă din ANPIC;
    – alţi parametri cantitativi.


    2. Analiza parametrilor calitativi:
    - starea de conservare a speciei în ANPIC şi la nivel de regiune bioregeografică;
    – tendinţa suprafeţei de habitat sau populaţiei speciei la nivel de regiune bioregeografică;
    – localizarea zonei afectate în raport cu ANPIC (marginal sau central);
    – alţi parametri calitativi.

    3. Analiza celorlalte PP, presiuni şi ameninţări ce au fost identificate ca având potenţialul de a genera un impact cumulat asupra habitatului sau speciei.
    4. Stabilirea semnificaţiei impactului pentru parametrul analizat luând în considerare aspectele cantitative, aspectele calitative şi potenţialul de cumulare al impactului cu alte PP, presiuni şi ameninţări.

        Pentru evaluarea semnificaţiei impactului PP în cadrul studiului de evaluare adecvată se utilizează exclusiv categoriile: impact negativ semnificativ sau impact nesemnificativ.
        Următoarele situaţii vor fi avute în vedere pentru încadrarea unui impact ca impact negativ semnificativ:
    1. Persistenţa oricăror incertitudini cu privire la evaluarea cantitativă şi/sau calitativă a impactului;
    2. Identificarea de către autorii studiului, experţii consultaţi sau reprezentanţii autorităţii de mediu a nevoii de formulare a unor măsuri de evitare/reducere.



    f) Măsurile de evitare şi reducere a impactului
        În vederea reducerii/ eliminării tuturor tipurilor de impact identificate, susceptibile să afecteze în mod semnificativ ANPIC, se stabilesc măsuri de prevenire, evitare/ reducere a impacturilor.
    - Prevenire: impactul nu se mai produce;
    – Evitare: impactul se va produce, dar nu este semnificativ;
    – Reducere: impactul negativ semnificativ devine impact rezidual nesemnificativ. Elaborarea măsurilor de evitare şi reducere a impacturilor. Măsurile propuse trebuie să fie elaborate după o abordare SMART: să fie Specifice, Măsurabile, Aplicabile, Relevante şi Încadrate în timp.

        Măsurile de reducere a impactului semnificativ asupra integrităţii ANPIC se stabilesc, după cum urmează:
    1. identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP: sunt măsurabile (ex. 2 podeţe necesare pentru reducerea impactului asupra mamiferelor mici), modul în care acestea reduc/elimină impactul semnificativ asupra integrităţii ANPIC;
    2. tip de măsură: de prevenire (P), evitare (E) şi reducere (R) a impactului;
    3. specia/ habitatul afectat;
    4. parametrul căruia i se adresează măsura;
    5. impactul căruia i se adresează măsura;
    6. perioada de implementare; 7.locaţia implementării măsurii;
    8. bugetul necesar pentru implementarea măsurilor de evitare/ reducere;
    9. calendarul implementării măsurilor de reducere a impactului; titularul proiectului este responsabil de implementarea măsurilor de prevenire/ evitare/ reducere până în momentul când acestea devin funcţionale şi de transmitere a unui raport anual privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri către ACPM.

        Eficacitatea măsurilor trebuie demonstrată prin utilizarea cu succes a acestora în cadrul altor proiecte similare, precum şi prin programul de monitorizare. Dacă, în urma monitorizării, este demonstrată ineficienţa unei anumite măsuri, ACPM informează titularul, în baza raportului de monitorizare şi a discuţiilor cu acesta, cu privire la necesitatea adaptării/ îmbunătăţirii măsurii de reducere în cauză şi de revizuire sau nu a actului de reglementare.
        Evaluarea eficacităţii măsurilor de reducere a impactului se realizează utilizând următoarele aspecte:
    - măsurile sunt fezabile în cadrul PP;
    – măsurile vizează în mod clar impacturile identificate;
    – sunt prevăzute suficiente mijloace şi resurse pentru implementarea acestora;
    – există evidenţe privind implementarea cu succes a măsurilor propuse- exemplu: proiecte similare.
    – există indicii privind factorii limitativi şi ratele de succes sau de eşec al măsurilor propuse;
    – există un plan privind modul de punere în aplicare a măsurilor (inclusiv monitorizare şi evaluare a acestora).

        Exemple de măsuri de evitare:
    - amplasarea elementelor proiectului astfel încât să se evite zonele sensibile (suprafaţa ANPIC sau zone-cheie aflate în cadrul ANPIC sau care conectează ANPIC);
    – garduri de protecţie şi alte măsuri de prevenire a daunelor cauzate vegetaţiei sau faunei sălbatice;
    – evitarea lucrărilor în timpul perioadelor sensibile (de exemplu: sezonul de reproducere a speciilor).

        Exemple de măsuri de reducere a impactului:
    - bariere fonice;
    – interceptori de poluanţi;
    – accesul controlat la zonele sensibile în timpul construcţiei/exploatării;
    – pasaje pentru animalele sălbatice (de exemplu: poduri, tuneluri şi "ecoducte");
    – adaptarea acţiunilor generatoare de impact pentru a reduce impactul în măsura în care este posibil (de exemplu: cauzate de zgomot, lumină, praf).

        Informaţiile esenţiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 19 din secţiunea f) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    g) Monitorizarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului
        Pentru elaborarea programului de monitorizare este necesară:
    a) Identificarea măsurilor pentru care este necesară monitorizarea. Măsurile propuse pentru a evita sau reduce impacturile semnificative trebuie să fie obligatoriu incluse în programul de monitorizare.
    b) Stabilirea aspectelor necesare pentru asigurarea propunerii unui program optim de monitorizare. Aceste aspecte sunt: indicatori de monitorizare, unităţi de măsură, frecvenţă de monitorizare, locaţii de monitorizare şi durata monitorizării. Este necesar ca aceste aspecte să fie compatibile şi să facă referire la parametrii stabiliţi pentru obiectivele de conservare;
    c) Programul de monitorizare trebuie să fie în măsură să evidenţieze eficacitatea măsurilor propuse, precum şi bugetul necesar implementării acestora.

        În cazul elaborării studiului de evaluare adecvată pentru un proiect care decurge dintr-un plan avizat este necesar să fie preluate măsurile din studiul de evaluare adecvată realizat pentru plan. Informaţiile esenţiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 22 din secţiunea g) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.

    h) Evaluarea impactului rezidual
        Evaluarea impactului rezidual are rolul de a evidenţia dacă măsurile propuse sunt eficace pentru prevenirea sau reducerea impacturilor. Evaluarea impactului rezidual trebuie să se realizeze similar cu evaluarea impacturilor fără implementarea măsurilor, utilizând aceeaşi metodologie. Pentru evaluarea semnificaţiei impactului rezidual, luând în considerare modificările pe care măsurile le aduc asupra considerentelor cantitative şi calitative luate în considerare în evaluarea iniţială a semnificaţiei, se vor utiliza aceleaşi categorii: negativ semnificativ sau negativ nesemnificativ.
        Informaţiile esenţiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 23 din secţiunea h) a conţinutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A.


    II. Soluţiile alternative
        Studiul de evaluare adecvată include şi soluţiile alternative analizate pentru PP, dacă este cazul. Studiul de evaluare adecvată conţine analiza fiecărei soluţii alternative în parte. După evaluarea fiecărei alternative se realizează analiza comparativă a soluţiilor alternative, astfel încât să fie aleasă alternativa cu cel mai mic impact asupra ANPIC sau se poate concluziona că nu există soluţii alternative.
        Tipuri de soluţii alternative:
    a) locaţii alternative (exemplu: noi locaţii pentru turbinele eoliene, variante pentru realizarea unui drum etc.). O locaţie alternativă constă în implementarea aceluiaşi PP în locaţii diferite faţă de planificarea iniţială. Rezultatul trebuie să fie reducerea impactului asupra ANPIC.
    b) soluţii alternative de realizare a PP (de exemplu, cabluri subterane în locul celor supraterane, cursuri neregulate de apă în locul cursurilor regularizate, redimensionarea PP, a barierelor pentru zgomot).

        Trebuie avute în vedere soluţii alternative pentru toate componentele PP care au fost identificate ca având impact negativ semnificativ.
        Evaluarea soluţiilor alternative constă în:
    a) descrierea soluţiei/soluţiilor alternative care duc la eliminarea sau reducerea impactului semnificativ asupra ANPIC. Soluţiile alternative trebuie să fie evaluate prin comparaţie cu alternativa zero, pe aceleaşi criterii ştiinţifice şi acelaşi standard, având la bază obiectivele de conservare ale speciilor şi habitatelor pentru care ANPIC a fost desemnată;
    b) fiecare soluţie alternativă identificată va fi evaluată în mod distinct pentru a se alege alternativa cu impactul cel mai mic asupra ANPIC; argumentarea deciziei de a propune un PP alternativ prin evidenţierea aspectelor pozitive suplimentare faţă de celelalte soluţii alternative. În această fază, criteriile economice sau alte criterii de evaluare nu pot prevala în faţa criteriilor ecologice.

        Planurile şi strategiile naţionale/ regionale reprezintă un instrument eficient de propunere şi analiză a soluţiilor alternative, astfel încât viitoarele proiecte să aibă un impact cât mai redus asupra ANPIC.
        Trebuie demonstrată absenţa alternativelor, înainte de a se trece la examinarea necesităţii unui PP din motive imperative de interes public.
        Motive imperative de interes public major
        În absenţa unor soluţii alternative care să nu genereze impacturi semnificative asupra integrităţii ANPIC şi asupra obiectivelor de conservare, ACPM trebuie să examineze existenţa unor motive imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, care justifică realizarea PP, dacă acestea sunt invocate de titular.
        Motivele imperative de interes public major trebuie justificate astfel:
    - imperativ: proiectul serveşte mai degrabă unui interes public esenţial decât unor interese private;
    – major: interesul pe care îl serveşte proiectul depăşeşte prejudiciul (sau riscul de prejudiciere) adus integrităţii ANPIC, astfel cum a fost identificat în evaluarea adecvată;
    – de interes public: este o parte a politicilor publice pentru stat şi societate;
    – din raţiuni de ordin social şi economic: crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen lung, asigurarea competitivităţii economice la nivel global şi regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei "prietenoase" pentru mediu.


    III. Măsurile compensatorii
        Informaţiile suplimentare solicitate titularului cuprind:
    a) descrierea măsurilor compensatorii, care trebuie să se adreseze atât menţinerii stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor, cât şi integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar;
    b) descrierea modului în care măsurile compensatorii contribuie la menţinerea coerenţei reţelei Natura 2000;
    c) locaţia stabilită pentru implementarea măsurilor compensatorii care trebuie să fie amplasate în aceeaşi regiune biogeografică; este recomandabil să fie implementate la o distanţă cât mai mică faţă de aria naturală protejată de interes comunitar care va fi afectată semnificativ de proiect, astfel încât să se asigure integritatea acesteia; în cazul în care măsurile nu se pot implementa cât mai aproape de ANPIC afectată, măsura va fi implementată ţinând cont de următoarele: (a) să abordeze, în proporţii comparabile, habitatele şi speciile afectate în mod negativ; şi (b) să ofere funcţii comparabile cu cele care au justificat criteriile de selecţie pentru situl iniţial, în special în ceea ce priveşte distribuţia geografică adecvată.
    d) modul în care măsurile compensatorii vor asigura aceleaşi funcţii ecologice cu cele care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate de interes comunitar;
    e) descrierea relaţiei dintre obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi interesul public major invocat;
    f) situaţia juridică a terenului pe care se va implementa măsura compensatorie;
    g) monitorizarea implementării măsurilor compensatorii. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor compensatorii până în momentul în care acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri ACPM;
    h) alte informaţii relevante.

        Măsurile compensatorii necesare pentru a proteja şi pentru a menţine coerenţa reţelei Natura 2000 vor face referire la structura, funcţiile şi obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, la habitatele şi/sau speciile afectate semnificativ, precum şi la celelalte specii şi/sau habitate de interes comunitar din ANPIC respectiv. Asigurarea menţinerii coerenţei generale a reţelei Natura 2000 rezultă din faptul că o arie naturală protejată de interes comunitar nu trebuie să fie afectată în mod ireversibil de către un PP înainte ca măsura compensatorie să existe deja.
        Măsurile compensatorii pot face referire la:
    a) refacerea habitatului, în vederea menţinerii valorilor sale de conservare şi conformarea cu obiectivele de conservare a ANPIC- creşterea suprafeţei habitatului în cadrul ANPIC sau refacerea în cadrul unei alte ANPIC, proporţional cu pierderea cauzată de proiect;
    b) recrearea habitatului într-o ANPIC nouă sau în ANPIC existente;
    c) reintroducerea speciilor;
    d) refacerea sau menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor;
    e) elementele, inclusiv cele de natură financiară, necesare atingerii obiectivului de compensare a impactului semnificativ al unui PP şi de menţinere a coerenţei generale a reţelei Natura 2000, precum şi la fezabilitatea acestora. Potrivit principiului "poluatorul plăteşte", titularul PP trebuie să suporte costul măsurilor compensatorii.

        Titularul trebuie să demonstreze că măsurile compensatorii:
    a) sunt adecvate ANPIC, precum şi speciilor şi habitatelor pentru care aceasta a fost desemnată şi compensează impactul negativ semnificativ cauzat de implementarea PP;
    b) au capacitatea de a menţine coerenţa reţelei Natura 2000;
    c) sunt fezabile şi funcţionale în momentul în care impactul asupra ANPIC are loc.


    IV. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
        La elaborarea studiului de evaluare adecvată informaţiile utilizate pot fi:
    a) planurile de management şi/sau formularele standard Natura 2000;
    c) informaţii de la instituţii şi organizaţii relevante pentru conservarea naturii;
    d) planuri, hărţi, materiale privind geologia, hidrologia şi ecologia zonei;
    e) rapoarte privind starea mediului;
    f) rapoartele anuale ale administratorilor ariilor naturale protejate;
    g) planuri privind utilizarea terenurilor şi alte planuri relevante existente;
    h) alte surse de informaţii.

        Studiul de evaluare adecvată trebuie să parcurgă următoarele etape:
    1. Etapa de birou: În această etapă sunt utilizate informaţii din literatură/ baze de date etc. stabileşte starea iniţială a ecosistemelor de pe suprafaţa proiectului, înainte de implementarea acestuia. Acest studiu constituie pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie să consulte specialişti în domeniu încă de la început. Trebuie să fie identificate acele elemente ale proiectului care, singure sau în combinaţie cu alte PP-uri, pot avea impacturi semnificative asupra unei ANPIC:
    i. caracteristicile proiectului care pot afecta ANPIC;
    ii. suprafaţa proiectului în raport cu suprafaţa ANPIC intersectată;
    iii. caracteristicile PP aprobate sau în procedură de aprobare şi care pot avea impacturile cumulative asupra ANPIC;
    iv. relaţia dintre proiect şi ANPIC (ex. distanţa);
    v. informaţii referitoare la actele de reglementare (informaţii furnizate de către autorităţile competente pentru protecţia mediului);
    vi. parametrii fizici (expunere, geologie, topografie), inclusiv legătura acestora cu tipurile de habitate şi speciile de interes comunitar.

    2. Etapa studiului de teren: trebuie să conţină date care să soluţioneze incertitudinile rezultate în etapa de încadrare. Numărul de ieşiri în teren depinde de caracteristicile ecologice ale habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi de complexitatea proiectului. De aceea, programul de teren respectă caracteristicile ecologice ale speciilor şi habitatelor potenţial afectate semnificativ de proiect. Observaţiile se realizează în zonele de manifestare a impacturilor (în zona proiectului/ afara limitelor proiectului/ în interiorul/exteriorul ANPIC). Datele obţinute din teren constituie baza pentru realizarea studiului de evaluare adecvată.


    V. Concluziile evaluării adecvate
        Concluziile evaluării adecvate conţin:
    1. Descrierea pe scurt a componentelor PP- ului cu impact semnificativ asupra obiectivelor de conservare ale ANPIC, pentru fiecare soluţie alternativă, dacă au fost solicitate prin procedură;
    2. ANPIC afectate de implementarea PP- ului;
    3. Enumerarea speciilor şi habitatelor/obiectivelor de conservare/ parametrilor afectate;
    4. Descrierea pe scurt a tipurilor de impact, inclusiv impactul cumulativ;
    5. Prezentarea măsurilor pentru prevenirea/evitarea/reducerea impactului pentru fiecare obiectiv de conservare afectat (parametru şi ţintă), din fiecare ANPIC afectată;
    6. Descrierea pe scurt a impactului rezidual;
    7. Descrierea soluţiei alternative alese cu impactul cel mai redus asupra ANPIC, dacă este cazul;
    8. Descrierea motivelor imperative de interes public major pentru alternativa aleasă cu impactul cel mai redus, dacă este cazul;
    9. Descrierea măsurilor compensatorii, dacă au fost solicitate în procedură;
    10. Alte aspecte.





    ANEXA 7

    FORMULAR PENTRU TRANSMITEREA DE INFORMAŢII CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ
    ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 6 ALINEATUL (4) DIN DIRECTIVA HABITATE*11)
        *11) Conform Ghidului CE "Gestionarea siturilor Natura 2000 - Dispoziţiile articolului 6 din Directiva Habitate 92/43/CEE
        Stat membru:
        Data:

    Informaţii transmise Comisiei Europene în conformitate cu articolul 6 din Directiva Habitate (92/43/CEE)
        Informaţii transmise Comisiei Europene în conformitate cu articolul 6 din Directiva Habitate (92/43/CEE)
        Documente trimise pentru:
        [ ] informare [articolul 6 alineatul (4) primul paragraf]
        [ ] aviz [articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf]

        Autoritatea naţională competentă:
        Adresă:
        Persoana de contact:
        Tel., fax, e-mail:

        Conţine notificarea informaţii sensibile? Dacă da, vă rugăm să le precizaţi şi să le justificaţi.
    1. PLAN SAU PROIECT
        Denumirea planului/proiectului:
        Promovat de:
        Rezumatul planului sau proiectului care are efecte asupra ANPIC:
        Descrierea şi localizarea elementelor şi acţiunilor aferente proiectului care au efecte potenţiale şi identificarea zonelor afectate (a se include hărţi).

    2. EVALUAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE*12)
        *12) Atenţia trebuie să se axeze pe eventualele efecte semnificative asupra habitatelor şi speciilor pentru care a fost propus situl pentru reţeaua Natura 2000. A se include toate informaţiile care pot fi relevante pentru fiecare caz, în funcţie de efectele identificate pentru speciile şi habitatele afectate.
        Denumirea şi codul de ANPIC afectate:
        Acest ANPIC este:
        [ ] APS în temeiul Directivei Păsări
        [ ] SIC/ASC în temeiul Directivei Habitate
        [ ] găzduieşte un habitat prioritar/o specie prioritară
        [ ] sunt afectate habitate/specii prioritare


        Obiectivele de conservare a ANPIC şi elementele-cheie care contribuie la integritatea ANPIC.
        Habitatele şi speciile care vor fi afectate în mod negativ (de exemplu, a se indica reprezentativitatea lor, dacă este cazul, stadiul lor de conservare în conformitate cu articolul 17 la nivel naţional şi biogeografic şi gradul de izolare, rolurile şi funcţiile acestora în cadrul anpic-ului în cauză).
        Importanţa ANPIC pentru habitatele şi speciile care vor fi afectate (de exemplu, a se explica rolul ANPIC în cadrul regiunii naţionale şi biogeografice, precum şi pentru coerenţa reţelei Natura 2000).
        Descrierea efectelor semnificative preconizate (pierdere, deteriorare, perturbare, efecte directe şi indirecte etc.); amploarea efectelor (suprafaţa habitatului şi numărul de specii sau zonele de producere afectate de proiect); importanţa şi amploarea (de exemplu, având în vedere zona sau populaţia afectată în raport cu suprafaţa şi populaţia totală de pe teritoriul anpic-ului şi, eventual, din ţară) şi localizarea (a se include hărţi).
        Efectele cumulative potenţiale şi alte efecte care ar putea apărea în urma acţiunii combinate a planului sau proiectului în curs de evaluare şi a altor planuri sau proiecte.
        Măsuri de reducere incluse în proiect (a se indica modul în care acestea vor fi aplicate şi modul în care acestea vor evita sau reduce efectele semnificative asupra ANPIC).

    3. SOLUŢII ALTERNATIVE
        Identificarea şi descrierea posibilelor soluţii alternative, inclusiv opţiunea zero (a se indica modul în care acestea au fost identificate, procedura, metodele).
        Evaluarea alternativelor luate în considerare şi justificarea alternativei alese (motivele pentru care autorităţile naţionale competente au ajuns la concluzia că nu există soluţii alternative).

    4. MOTIVE CRUCIALE DE INTERES PUBLIC MAJOR
        Motive pentru realizarea acestui plan sau proiect, în pofida efectelor sale semnificative.
        Motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic (în absenţa habitatelor/speciilor prioritare) :
        [ ] sănătate umană
        [ ] siguranţă publică
        [ ] consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu
        [ ] alte motive cruciale de interes public major

        Descrierea şi justificarea motivelor şi de ce acestea sunt cruciale.


    5. MĂSURILE COMPENSATORII*13)
        *13) Poate fi necesar un nivel diferit de detaliere, în funcţie de faptul dacă notificarea este prezentată spre informare sau în vederea emiterii unui aviz.
        Obiective, caracteristici-ţintă (habitate şi specii) şi procese/funcţii ecologice de compensat (motive, de ce aceste măsuri sunt adecvate pentru a compensa efectele semnificative).
        Amploarea măsurilor compensatorii (suprafeţe, numărul de indivizi). Identificarea şi localizarea zonelor de compensare (a se include hărţi).
        Fostul statut şi condiţiile în zonele de compensare (habitatele existente şi statutul acestora, tipul de teren, utilizările existente ale terenurilor etc.).
        Rezultate preconizate şi explicaţia modului în care măsurile propuse vor compensa efectele semnificative asupra integrităţii ANPIC şi vor permite conservarea coerenţei reţelei Natura 2000.
        Calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii (inclusiv aplicarea pe termen lung), indicând data la care vor fi obţinute rezultatele estimate.
        Metode şi tehnici propuse pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii, evaluarea fezabilităţii acestora şi posibila lor eficacitate.
        Costurile şi finanţarea măsurilor compensatorii propuse. Responsabilităţile pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii.
        Monitorizarea măsurilor compensatorii, în cazul în care sunt avute în vedere (de exemplu, în cazul în care există incertitudini cu privire la eficacitatea măsurilor), evaluarea rezultatelor şi acţiunile ulterioare.

                                           ----

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016