Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID INFORMATIV din 2 mai 2023  privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID INFORMATIV din 2 mai 2023 privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS

EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 380 bis din 4 mai 2023
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 177 din 2 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 4 mai 2023.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    CUPRINS
    1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA
    2. SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR
    3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIŢIA
    4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA FORMALIZATĂ
    4.1. ABREVIERI ALTE TERMENILOR

    4. 2. DEFINIŢII ALE TERMENILOR
    5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢII PROCEDURATE
    5.1. REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE
    5.2. LEGISLAŢIE PRIMARĂ
    5.3. LEGISLAŢIE SECUNDARĂ

    6. SCOPUL GHIDULUI
    7. REGULI GENERALE PENTRU STABILIREA MODULUI DE DELIMITARE A BLOCURILOR FIZICE
    8. CATEGORII DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ
    8.1. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ TEREN ARABIL (TA)
    8.2. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ PAJIŞTI PERMANENTE (PP)
    8.3. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ CULTURI PERMANENTE (CP)

    9. CAZURI ÎN CARE SUPRAFEŢELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ
    10. STABILIREA SUPRAFEŢEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZIC
    11. DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAŢIILE DE SUPRAFAŢĂ DEPUSE DE FERMIERI
    11.1. PARCELA AGRICOLĂ
    11.1.1. Parcela agricolă de teren arabil
    11.1.2. Parcela agricolă de pajişte permanentă
    11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradiţională
    11.1.4. Parcela agricolă de cultură permanentă
    11.1.5. Parcela agricolă de cultură permanentă – vie
    11.1.6. Parcela agricolă de cultură permanentă – culturi energetice

    11.2. ALTE REGULI GENERALE PENTRU DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE
    11.3. IDENTIFICAREA TERENURILOR FORESTIERE DE CĂTRE SOLICITANŢI, PENTRU ACCESAREA SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT „SERVICII DE SILVOMEDIU, SERVICII CLIMATICE ŞI CONSERVAREA PĂDURILOR”, AFERENTĂ MĂSURII 15 „SERVICII DE SILVOMEDIU, SERVICII CLIMATICE ŞI CONSERVAREA PĂDURILOR”, SUBMĂSURA 15.1 PLĂŢI PENTRU ANGAJAMENTE DE SILVOMEDIU”, PNDR 2014 - 2020

    12. MODUL DE IDENTIFICARE ŞI DELIMITARE A ELEMENTELOR NEPRODUCTIVE ÎN APLICAŢIA INFORMATICĂ
    12.1. ZONE TAMPON
    12.2. MOVILE
    12.3. RIGOLE
    12.4. MARGINI DE CAMP
    12.5. GARDURI VII INDIVIDUALE ŞI GRUPURI DE RÂNDURI DE ARBORI
    12.5.1. Garduri vii individuale, inclusiv fâşii împădurite şi arbori în aliniament
    12.5.2. Grupuri de rânduri de arbori, inclusiv pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre (per 1 m2)
    12.5.3. Arbori izolaţi (per arbore)

    12.6. TERENURI LĂSATE PÂRLOAGĂ
    12.7. IAZURI MICI
    12.8. ZONE UMEDE MICI
    12.9. TERASE
    12.10 PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECŢIE

    13. STRATUL DE REFERINŢĂ DIN LPIS
    1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA EDIŢIEI I

┌───────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────┬─────────┐
│ │Elemente │ │ │ │ │
│ │privind │Numele şi │Funcţia │Data│Semnătura│
│Nr.crt.│responsabilii│prenumele │ │ │ │
│ │/operaţiunea │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │Consilier│ │ │
│ │ │Daniela │serviciul│ │ │
│ │ │Mihai │LPIS │ │ │
│ │ │Andreea │Consilier│ │ │
│1.1. │Elaborat │Florescu │serviciul│ │ │
│ │ │Mirela │LPIS │ │ │
│ │ │Micu │Consilier│ │ │
│ │ │ │serviciul│ │ │
│ │ │ │LPIS │ │ │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Nicolae │Şef │ │ │
│ │ │Marian │serviciu │ │ │
│ │ │Dumitrescu│LPIS │ │ │
│1.2. │Verificat ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Traian │Director │ │ │
│ │ │Ionică │DIT-LPIS │ │ │
│ │ │Crainic │ │ │ │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Lucian │Şef │ │ │
│ │ │Şoldănescu│serviciu │ │ │
│ │ │Raluca │SMMR │ │ │
│1.3. │Avizat │Daminescu │Director │ │ │
│ │ │Adina Luca│DMMRRI │ │ │
│ │ │Iordache │Director │ │ │
│ │ │ │DJ │ │ │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Cornel │Director │ │ │
│ │ │Constantin│general │ │ │
│1.4. │Aprobat │Turcescu │adjunct │ │ │
│ │ ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Adrian │Director │ │ │
│ │ │Pintea │general │ │ │
└───────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────┴─────────┘


    2. SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR

┌────┬───────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │Ediţia │ │ │Data de la │
│ │sau, │ │ │care se │
│ │după │ │ │aplică │
│ │caz, │Componenta│Modalitatea│prevederile│
│Nr. │revizia│revizuită │reviziei │ediţiei sau│
│crt.│în │ │ │reviziei │
│ │cadrul │ │ │ediţiei │
│ │ediţiei│ │ │ │
│ ├───────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│2.1.│Ediţia │iniţială │iniţială │2023 │
│ │I │ │ │ │
└────┴───────┴──────────┴───────────┴───────────┘


    3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIŢIA

┌────┬─────────┬────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │Scopul │Exemplar│Compartiment │Funcţia │Numele si │Data │Modalitate │
│Nr. │difuzării│nr. │ │ │prenumele │primirii │transmitere│
│crt.├─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │
├────┼─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Centre │Funcţionarii│Toţi │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Judeţene │publici │angajaţii │de serviciu│electronica│
│ │ │ │ │ │CJ │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │ │Funcţionarii│Toţi │prin e-mail│Copie │
│3.1.│Aplicare │1 │Centre locale │publici │angajaţii │de serviciu│electronica│
│ │ │ │ │ │CL │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Toţi │Comunicat │ │
│ │ │ │Direcţia │Funcţionarii│angajaţii │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │IT-LPIS │publici │din │de serviciu│electronica│
│ │ │ │ │ │serviciul │in data │ │
│ │ │ │ │ │LPIS │de……. │ │
├────┼─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Direcţia Audit│Funcţionarii│Toţi │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Intern │publici │angajaţii │de serviciu│electronica│
│ │ │ │ │ │DAI │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Direcţia Plăti│Funcţionarii│ │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Directe- │publici │ │de serviciu│electronica│
│ │ │ │Sector Vegetal│ │ │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Direcţia │Funcţionarii│ │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Ordonanţare │publici │ │de serviciu│electronica│
│ │ │ │Plăti │ │ │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Direcţia │Funcţionarii│ │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Juridica │publici │ │de serviciu│electronica│
│ │ │ │ │ │ │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat │ │
│3.2.│Informare│ │Direcţia │Funcţionarii│ │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Antifraudă, │publici │ │de serviciu│electronica│
│ │ │ │Control Intern│ │ │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Serviciul │ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Relaţii cu │Funcţionarii│ │prin e-mail│Copie │
│ │ │1 │Publicul si │publici │ │de serviciu│electronica│
│ │ │ │Comunicare │ │ │in data de │ │
│ │ │ │ │ │ │...........│ │
│ │ ├────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Agenţia pentru│ │ │Comunicat │ │
│ │ │ │Finanţarea │Funcţionarii│ │prin e-mail│Copie │
│ │ │ │Investiţiilor │publici │ │de serviciu│electronica│
│ │ │ │Rurale │ │ │in data de │ │
│ │ │ │(A.F.I.R.) │ │ │...........│ │
│ │ │ ├──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Fermierii │ │ │ │ │
│ │ │1 │beneficiarii │ │ │ │ │
│ │ │ │plaţilor │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │ │
│ │ │ │măsurile/ │ │ │ │ │
│ │ │ │schemele/ │ │ │ │ │
│ │ │ │intervenţiilor│ │ │ │ │
│ │ │ │aferente │ │ │ │ │
│ │ │ │sectorului │ │ │ │ │
│ │ │ │vegetal │ │ │ │ │
├────┼─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│3.3.│Evidenta │1 │DMMRRI │Consilier │Responsabil│- │- │
│ │ │ │ │ │aprobare PO│ │ │
├────┼─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Format │
│3.4.│Arhivare │1 │DMMRRI │Consilier │Responsabil│- │hârtie si │
│ │ │ │ │ │aprobare PO│ │copie │
│ │ │ │ │ │ │ │electronica│
├────┼─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│3.5 │Alte │1 │.......... │ │ │ │ │
│ │scopuri │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│3.6.│Aprobare │1 │Decizia DG nr.│Director │ │- │- │
│ │PO │ │... din ..... │general │ │ │ │
└────┴─────────┴────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴───────────┴───────────┘


    4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA FORMALIZATĂ
    4.1. Abrevieri alte termenilor

┌─────┬────────────────────────────────┐
│APIA │Agenţia de Plăţi şi Intervenţie │
│ │pentru Agricultură │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BF │Bloc fizic │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BISS │Sprijinul de bază pentru venit │
│ │în scopul sustenabilităţii │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Sprijin redistributiv │
│CRISS│complementar pentru venit în │
│ │scopul sustenabilităţii │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CT │Control pe teren │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Bune condiţii agricole şi de │
│GAEC │mediu (Good Agricultural and │
│ │Environmental Conditions) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│GIS │Sistem informaţional geografic │
│ │(Geographic Information System) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│HR │Imagini de înaltă rezoluţie │
│ │(High Resolution) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Sistemul integrat de │
│IACS │administrare şi control │
│ │(Integrated Administrative and │
│ │Control System) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ID │Numărul de identificare a │
│ │blocului fizic │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Sistemul de identificare a │
│LPIS │parcelelor agricole (Land Parcel│
│ │Identification System) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MADR │Ministerul Agriculturii şi │
│ │Dezvoltării Rurale │
├─────┼────────────────────────────────┤
│RS │Teledetecţie │
├─────┼────────────────────────────────┤
│RUI │Registrul Unic de Identificare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Cerinţe legale în materie de │
│SMR │gestionare (Statutory Mangement │
│ │Requirements) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UAT │Unitate administrativă │
│ │teritorială │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Imagini satelitare de ultra │
│UHR │înaltă rezoluţie (Ultra High │
│ │Resolution) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Imagini satelitare de foarte │
│VHR │înaltă rezoluţie (Very High │
│ │Resolution) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│u.a. │Unitate amenajistică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UP │Unitate de producţie şi/sau │
│ │protecţie │
└─────┴────────────────────────────────┘


    4.2. Definiţii ale termenilor
    Sistemul de informaţii geografice („GIS”) reprezintă conform HG nr. 1571/2022, un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea şi afişarea informaţiilor georeferenţiate.
    Sistemul de identificare a parcelelor agricole, denumit în continuare LPIS reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control, denumit în continuare IACS, care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de cel mult 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;
    Materialul geografic este reprezentat de hărţi sau alte documente utilizate pentru a comunica conţinutul GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul şi statul membru.
    Fermierul este o persoană fizică sau juridică ori o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă.
    Exploataţia agricolă în care fermierul îşi desfăşoară activitatea înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate şi gestionate de acesta.
    Blocul fizic este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole.Blocul fizic este unic identificat în sistemul informaţional geografic şi reprezintă parcela de referinţă adoptată în cadrul LPIS în România. Blocurile fizice sunt vizibile fără multă ambiguitate pe imaginile ortofoto şi servesc drept referinţă suficient de stabilă pentru declaraţiile fermierului şi pentru controalele administrative încrucişate. Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid.
    Parcelă agricolă este o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă;
    În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid.
    Identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic;
    Parcela de referinţă este o suprafaţă delimitată geografic şi identificată în mod unic, denumită bloc fizic, înregistrată în sistemul de identificare a parcelelor agricole menţionat la art. 68 din Regulamentul (UE) 2021/2.116. O parcelă de referinţă conţine o unitate de teren care constituie suprafaţă agricolă, astfel cum este definită la art. 4 pct. 3 din Regulamentul (UE) 2021/2.115. După caz, o parcelă de referinţă conţine şi suprafeţe neagricole considerate eligibile de statele membre pentru primirea sprijinului pentru intervenţiile bazate pe suprafaţă menţionate la art. 65 alin. (2) şi (3) dinRegulamentul (UE) 2021/2.116; Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid.
    Activitatea agricolă este prevăzută la pct. 4.1.1.1 din Planul strategic PAC 2023 – 2027, denumit în continuare PS 2023- 2027, care permite contribuţia la furnizarea de bunuri private şi publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor:
    - producţia de produse agricole, care include acţiuni precum creşterea animalelor sau cultivarea de specii de plante agricole, inclusiv prin paludicultură, recoltarea, cosirea, reproducţia animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepţia produselor pescăreşti, precum şi producţia de bumbac şi de specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
    – în cazul suprafeţelor ocupate cu pajişti permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine, având în vedere că o alternativă neproductivă nu se poate desfăşura la altitudini de peste 1.800 m.

    Activitate neagricolă înseamnă acea activitate care:
    - nu interferează cu activitatea agricolă obişnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfăşurarea unei activităţi agricole;
    – nu periclitează respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu pe parcelă şi totodată trebuie să permită menţinerea suprafeţei agricole în bune condiţii agricole şi de mediu;
    – se desfăşoară numai în situaţii justificate de către fermier, în cazul suprafeţelor ocupate cu plante de cultură.

    În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile şi se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului şi a învelişului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situaţii de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după cum urmează:
    - utilizarea terenului în scopuri recreative/sportive;
    – depozitarea de materiale vegetale;
    – depozitarea producţiei agricole recoltate;
    – depozitarea de amendamente.

    În cazul în care aceste situaţii nu pot fi dovedite de către fermier, terenul va fi considerat neeligibil.
    Suprafaţa agricolă înseamnă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente, astfel
    "4.1.1.2.1 Teren arabil
    Terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, zone care respectă cerinţele GAEC 8, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile.
    - întreţinerea terenurilor arabile prin cultivare şi/sau prin îndepărtarea vegetaţiei cel puţin o dată pe an pe terenul arabil, cu excepţia suprafeţelor împădurite prin măsurile finanţate prin PNDR 2007-2013 sau 2014-2020 sau PNS.
4.1.1.2.2 Culturi permanente
    Culturile permanente sunt următoarele : vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate. Cu privire la întreţinerea culturilor permanente în sine, aceasta constau în:
    - lucrări de întreţinere specifice plantaţiilor pomicole, viticole, pepiniere, hameişti (tăieri de formare a coroanei, tăieri în verde, tăieri în uscat)
    şi
    – lucrări de întreţinere între rândurile de plante şi între plante pe rând (o cosire anuală a vegetaţiei ierboase şi/sau lemnoasă spontană).
4.1.1.2.3 Pajişti permanente
    Pajişti permanente (păşuni permanente şi fâneţe permanente) sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, timp de cel puţin cinci ani. Acestea pot include şi alte specii, precum arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante.
    Acestea trebuie menţinute într-o stare care sa le facă adecvate pentru păşunat sau pentru cultivare, fără acţiuni pregătitoare care să depăşească folosirea metodelor şi utilajelor agricole obişnuite, prin asigurarea a cel puţin unei activităţi agricole anuale, precum recoltarea vegetaţiei prin cosit şi/sau îndepărtarea vegetaţiei invazive sau prin păşunat."

    Livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 80/2023.
    Suprafaţă determinată înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului.
    Suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se acordă plăţi.
    Terenul agricol reprezintă o suprafaţă de teren din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani.
    Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafaţă, iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de eco-condiţionalitate relevante.
    Perdelele forestiere de protecţie reprezintă formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor. În categoria perdelelor de protecţie se încadrează şi cordoanele forestiere.
    Specii agroforestiere pe terenul agricol, constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maxim 30 metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1 - 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027 prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr. 80/2023, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie;
    Terenul neagricol reprezintă o suprafaţă de teren inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS care nu este utilizată în scop agricol sau care are utilizare agricolă şi este încadrată în categoriile de folosinţă teren arabil, culturi permanente şi pajişti permanente, fiind identificată în LPIS, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de eco-condiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani, respectiv să acopere minimum 2 campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafaţă.
    Teren aflat la dispoziţia fermierului înseamnă terenul de care dispune şi pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia prin documentele stabilite de Ordinul MADR nr 80/2023;
    Strat de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2, alin. (2) din REGULAMENTUL DELEGAT (UE) AL COMISIEI nr. 1172/2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune şi aplicarea şi calcularea sancţiunilor administrative aferente condiţionalităţii. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.
    Aria brută este suprafaţa/aria poligonului agricol.
    Aria netă a blocului fizic este suprafaţa/aria calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile pentru care nu există obligaţia delimitării, acele suprefeţe mai mici de 100 metri pătraţi neutilizate în scop agricol dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi la nivelul parcelei de referinţă. Această abordare trebuie aplicată şi de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin şi nu exclude din parcela digitizată elementele neutilizate în scop agricol cu excepţia celor definite pentru GAEC 8 eligibile pentru plata BISS.
    Categoria de folosinţă reprezintă utilizarea terenului pentru un scop agricol. În LPIS sunt utilizate trei categorii de folosinţă:
    teren arabil, pajişte permanentă şi culturi permanente, aşa cum au fost definite în Ordinul MADR nr. 80/27.02.2023.
    Folosinţa principală a blocului fizic este un atribut al blocului fizic prin care este reprezentată categoria de folosinţă a terenului care se regăseşte in blocul fizic în proporţia cea mai mare;
    Folosinţa secundară a blocului fizic este un atribut al blocului fizic prin care este reprezentată categoria de folosinţă a terenului care se regăseşte în blocul fizic în proporţia imediat următoare folosinţei principale. În situaţia în care sunt mai mult de două categorii de folosinţă în blocul fizic, folosinţa secundară alocată blocului fizic va fi una mixtă;
    Unitate amenajistică (u.a.) este unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor şi pentru planificarea şi executarea lucrărilor silvice;
    Unitate de producţie şi/sau protecţie (UP) suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic.



    5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢII PROCEDURATE
    5.1. Reglementări internaţionale
    Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013;
    Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013;
    Regulamentului delegat (UE) 2022/126 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului cu cerinţe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenţii specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum şi cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiţii agricole şi de mediu);
    Regulamentului delegat (UE) 2022/127 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului cu norme privind agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro;
    Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte prezentarea conţinutului planurilor strategice PAC şi sistemul electronic pentru schimbul securizat de informaţii;
    Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare şi de rezultat comuni stabiliţi în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013;
    Regulamentului delegat (UE) 2022/1.408 al Comisiei din 16 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte plata avansurilor pentru anumite intervenţii şi măsuri de sprijin prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/2.115 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului;
    Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune;
    Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardelor privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardele GAEC) 7 şi 8 pentru anul de cerere 2023 ;

    5.2. Legislaţie primară
    Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
    Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
    Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificările şi completările ulterioare;
    Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030;

    5.3. Legislaţie secundară
    Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 80/2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condiţiile şi modul de implementare a intevenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) – c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat;
    Ordinul comun, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea în cadrul intervenţiilor sub formă de plăţi directe şi al unor intervenţii şi măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023;
    Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2023 privind stabilirea modului de implementare a măsurilor compensatorii de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014—2020 şi a intervenţiei DR-10 din Planul strategic PAC 2023—2027, începând cu anul 2023;
    Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 83/2023 privind aprobarea formularului-tip al cererii de plată pentru anul 2023;
    Ordonanţă Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, cu modificările şi completările ulterioare;
    Hotărârea Guvernului nr. 985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024;
    Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat.


    6. SCOPUL GHIDULUI
    Ghidul LPIS constituie o sinteză a aspectelor privind normele (condiţiile, regulile) referitoare la modul de delimitare a parcelelor de referinţă (blocuri fizice) şi eligibilitatea suprafeţelor pentru schemele de plată gestionate de APIA în vederea accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare.
    Ghidul prezintă modul de delimitare (digitizare) a suprafeţelor agricole pentru care se poate acorda sprijin, precum şi suprafeţele agricole care nu respectă cerinţele minime de eligibilitate, pentru care nu se acordă sprijin.
    De asemenea, reglementează modul în care se delimitează suprafeţele agricole pentru care fermierii solicită sprijin, si modul de alocare a codurilor pentru categoriile de folosinţă specifice precum si codurile atribuite la nivel de parcelă în vederea identificării culturii agricole declarate de fermeier/beneficiar.

    7. REGULI GENERALE PENTRU STABILIREA MODULUI DE DELIMITARE A BLOCURILOR FIZICE
    Blocul fizic se delimitează geografic pe limite stabile (drumuri, căi ferate, limitele aşezărilor, cursuri de apă, canalele de irigaţii, baraje artificiale, marginea pădurii, arbori, garduri vii, limitele culturilor permanente, ziduri) având un identificator unic, înregistrat în sistemul de informaţii geografice (GIS - Geographic Information System) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS – Land Parcel Identification System).
        Exemple de digitizare a blocului fizic (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

     Blocul fizic se delimitează pe baza imaginilor ortofoto, a imaginilor satelitare sau pe baza măsurătorilor realizate în urma verificărilor în teren. Blocul fizic conţine suprafeţe agricole. Suprafeţele neagricole trebuie excluse din cadrul blocului fizic prin digitizare dupa regulile descrise mai jos. (Suprafeţele neeligibile pentru plată sunt exemplificate în cap. 9).
     Imaginile ortofoto utilizate pentru delimitarea blocurilor fizice ca regulă generală ar trebui înlocuite la un interval de maxim 3 ani în conformitate cu cerinţele legislaţiei UE.
    Suprafeţelor neagricole mai mari de 100 mp sau a cazurilor în care în interiorul blocului fizic se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 mp, dar suma lor depăşeşte 100 mp, este cel descris în exemplul de mai jos:
        Exemplu: (a se vedea imaginea asociată)


    Elemente neeligibile:
    - 80 mp la limita BF (contur roşu), se exclude prin delimitare (divizare),
    – 2 case de 50 mp, la limita şi în interiorul BF (contur roşu), se exclud prin delimitare,
    – 100 mp în interiorul BF (contur roşu), se exclude prin delimitare,
    – două suprafeţe neagricole, altele decât construcţii de 65 mp şi 60 mp în interiorul BF (contur albastru), aria lor se exclude prin deducere pentru că suma lor este > 100 mp.
    Aria bruta BF = 10 000 - 80 - 50 - 50 - 100 = 9 720 mp = 0,97 ha
    Aria brută a blocului fizic este calculată de sistem după excluderea prin digitizare a elementelor neeligibile.
    Aria netă BF = 9 720 – 65 - 60 = 9 595 mp = 0,96 ha
    Aria netă a blocului fizic este calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile nedigitizate. Această abordare trebuie aplicată şi de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin.

    Regulile de excludere a suprafeţelor neagricole din suprafaţa blocului fizic sunt:
    a) Elementele neagricole indiferent de dimensiunea lor se exclud din blocul fizic dacă se regăsesc la limita blocului fizic;
    b) Construcţiile de orice fel sunt excluse indiferent de dimensiunea lor;
    c) Suprafeţele neagricole din interior mai mari de 100 mp se exclud din blocul fizic;
    d) Suprafeţele neagricole mai mici de 100 mp din interior se deduc din aria blocului fizic dacă suma lor este mai mare de 100 mp.

    Notă! Excepţie fac elementele din GAEC 8 eligibile pentru plata BISS.

    8. CATEGORII DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ
    Suprafaţa agricolă reprezintă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1 şi 4.1.2 din PS 2023-2027.
    Pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS), suprafaţa agricolă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:
    • exploataţia agricolă să aibă o suprafaţă de cel puţin 1 ha;
    • suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, în cazul serelor, solariilor este de cel puţin 0,03 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,1 ha.

    Blocurile fizice pot include mai multe categorii de folosinţă, în situaţia în care nu se regăseşte o limită stabilă vizibilă pe imaginile ortofoto sau măsurată în teren. În aceste situaţii blocurile fizice pot avea şi categorie de folosinţă secundară.

┌───┬──────────────┬───┬───────────────┐
│ │ │ │CATEGORIE DE │
│ │ │ │FOLOSINŢĂ │
│ │ │ │pentru │
│COD│CATEGORIE DE │COD│parcelele │
│ │FOLOSINŢĂ │ │agricole pentru│
│ │ │ │care NU SE │
│ │ │ │SOLICITĂ │
│ │ │ │SPRIJIN │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│TA │TEREN ARABIL │TAn│TEREN ARABIL │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│ │PAJIŞTE │ │PAJIŞTE │
│PP │PERMANENTĂ │PPn│PERMANENTĂ │
│ │(PĂŞUNE ŞI │ │(PĂŞUNE ŞI │
│ │FĂNEAŢĂ) │ │FÂNEAŢĂ) │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│ │CULTURĂ │ │CULTURĂ │
│ │PERMANENTĂ │ │PERMANENTĂ │
│CP │(LIVEZI ŞI │CPn│(LIVEZI ŞI ALTE│
│ │ALTE CULTURI │ │CULTURI │
│ │PERMANENTE) │ │PERMANENTE) │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│ │ │ │Teren împădurit│
│ │ │ │în conformitate│
│ │ │ │cu art. 2 alin.│
│ │ │ │2 c) din H.G. │
│ │TEREN ARABIL │ │nr. 1571/2022, │
│TAi│în curs de │PAn│care nu a dat │
│ │împădurire │ │dreptul la │
│ │ │ │plăţi în 2008 │
│ │ │ │în cadrul │
│ │ │ │schemei de │
│ │ │ │plată unică pe │
│ │ │ │suprafaţă │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│ │PAJIŞTE │ │ │
│PPi│PERMANENTĂ în │ │ │
│ │curs de │ │ │
│ │împădurire │ │ │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│ │CULTURĂ │ │ │
│CPi│PERMANENTĂ în │ │ │
│ │curs de │ │ │
│ │împădurire │ │ │
├───┼──────────────┼───┼───────────────┤
│ │Teren │ │ │
│ │împădurit în │ │ │
│ │conformitate │ │ │
│ │cu art. 2 │ │ │
│ │alin. 2 c) din│ │ │
│ │H.G. nr. 1571/│ │ │
│PA │2022, care a │ │ │
│ │dat dreptul la│ │ │
│ │plăţi în 2008 │ │ │
│ │în cadrul │ │ │
│ │schemei de │ │ │
│ │plată unică pe│ │ │
│ │suprafaţă │ │ │
└───┴──────────────┴───┴───────────────┘

    8.1. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosinţă teren arabil (TA)
    Terenuri arabile (TA) sunt terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, zone care respectă cerinţele GAEC 8, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027.
    Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august. Pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului, un teren arabil declarat de către fermier ca fiind neproductiv poate fi lăsat în pârloagă pe acelaşi amplasament o perioadă de cel mult 4 ani, începând cu anul de cerere 2024, conform art. 2, lit dd) din OMADR nr. 80/2023;
    Exemple teren arabil (TA) – cultivat cu cereale, eligibil la plată (a se vedea imaginea asociată)

        Exemple teren arabil (TA) - cultivat cu plante prăşitoare, eligibil la plată (a se vedea imaginea asociată)

        Exemplu teren arabil (TA) - Solarii (teren eligibil la plată) (a se vedea imaginea asociată)

        Exemplu teren arabil (TA) cultivat cu plante de nutreţ eligibil la plată: (a se vedea imaginea asociată)

        Exemplu teren arabil (TA) pajişti temporare (artificiale, însămânţate pe TA < de 5 ani) eligibil la plată: (a se vedea imaginea asociată)

    Digurile şi şanţurile mai înguste de 2.5 m pot face parte din blocul fizic dacă sunt menţinute cu scopul drenării, doar pentru producţia agricolă. Aceasta situaţie se întâlneşte şi la culturile de orez (a se vedea imaginea asociată)


    8.2. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosinţă pajişti permanente (PP)
    Pajişti permanente (PP) sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante. Acestea trebuie menţinute într-o stare care sa le facă adecvate pentru păşunat sau pentru cultivare, fără acţiuni pregătitoare care să depăşească folosirea metodelor şi utilajelor agricole obişnuite, prin asigurarea a cel puţin unei activităţi agricole anuale, precum recoltarea vegetaţiei prin cosit şi/sau îndepărtarea vegetaţiei invazive sau prin păşunat.
    Exemple de pajişte permanentă (PP) (a se vedea imaginea asociată)

    Livadă tradiţională utilizată extensiv (PP) înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene. (a se vedea imaginea asociată)


    8.3. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosinţă culturi permanente (CP)
    Culturi permanente (CP) sunt următoarele : vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027.
    Livadă tânără (CP) (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    Pot exista benzi în interiorul şi împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole). Aceste zone tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic.
 (a se vedea imaginea asociată)


    9. CAZURI ÎN CARE SUPRAFEŢELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ
    Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
    • suprafeţele agricole pe care se constată în urma controalelor administrative sau controalelor la faţa locului că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027;
    • suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct. În situaţia în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 1, 2, art. 3 alin. (1) şi (2) şi art. 4 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
    • suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
    • suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
    • suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
    • suprafeţe utilizate de unităţile militare;
    • suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
    • suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    • suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
    • suprafeţele de teren lăsat pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 4 ani;
    • suprafeţele declarate în cererea de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop;
    • suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
    a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 de metri pătraţi care nu sunt utilizate pentru activităţi agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetaţie forestieră, iazurile natural permanente, cu excepţia suprafeţelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 şi a drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii cu lăţimea de maximum 2,5 m inclusiv;
    b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii a căror lăţime este mai mare de 2,5 m.

    Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solarii.
    Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă
    Exemple de suprafeţe neeligibile
    suprafeţele compacte cu vegetataţie neagricolă mai mari de 100 mp şi care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiţiei GAEC 8
 (a se vedea imaginea asociată)

    Dacă suprafaţa de păşune este lăsată în paragină (vegetaţia forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    Suprafeţele din imaginile de mai sus acoperite cu vegetaţie forestieră şi stânci/grohotiş mai mari de 100 mp sunt neeligibile la plată. Acestea trebuie excluse din blocul fizic.
    Exemple de suprafeţe neeligibile – vegetaţie lemnoasă, pietriş (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

        Suprafeţele invadate de ferigă de pe pajiştile permanente nu sunt eligibile la plată. (a se vedea imaginea asociată)

    Suprafeţe cu ferigă din aceeaşi zonă, dar pe imagini din ani diferiţi arată că feriga este permanentă pe aceste suprafeţe şi ca atare nu sunt eligibile la sprijin: (a se vedea imaginea asociată)

    Suprafaţa curăţată de ferigă este neeligibilă, deoarece păşunatul nu se poate realiza. (a se vedea imaginea asociată)

    Terenul potenţial abandonat (TPA) este terenul ce cuprinde modificări de peisaj: depozite de moloz, vegetaţie lemnificată, suprafeţe pe care fermierul nu a intervenit pentru păstrarea şi întreţinerea terenului în bune condiţii agricole şi de mediu, zone în care nu se poate identifica doar pe baza orotofotoplanului categoria de folosinţă a terenului agricolă sau neagricolă.
    Dacă în urma controlului pe teren se constată că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă pe suprafeţele verificate, acestea nu sunt eligibile la sprijin şi trebuie excluse din suprafaţa blocului fizic şi din parcela fermierului. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    Suprafeţele defrişate nu constituie teren agricol. (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    Suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare nu sunt eligibile pentru plată.
    Taluzurile digurilor nu sunt eligibile chiar dacă sunt înierbate. (a se vedea imaginea asociată)

    Nu se fac plăţi pe suprafeţele digitizate (solicitate la sprijin) în afara blocului fizic, excepţie fiind cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop. (a se vedea imaginea asociată)

    Nu se fac plăţi pe suprafeţele digitizate (solicitate la sprijin) nici în situaţiile în care o suprafaţă de teren este declarată de doi sau mai mulţi fermieri, , decât după clarificarea situaţiei constate, fie de fermieri, fie de către o instanţă judecătorească.

    10. STABILIREA SUPRAFEŢEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZIC
    Suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se acordă plăţi. În baza de date LPIS este înregistrată ca aria netă.
    Suprafaţă determinată înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului.
    Dacă la controlul clasic pe teren s-a măsurat o suprafaţă mai mare decat cea a parcelei digitizate de fermier, pentru anul de cerere curent, blocul fizic nu se modifică deoarece diferenţa de suprafaţă nu a fost solicitată la sprijin. Actualizarea blocului fizic se face pentru campania următoare.

    11. DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAŢIILE DE SUPRAFAŢĂ DEPUSE DE FERMIERI
    Pentru delimitarea parcelelor agricole se utilizează aplicaţia geospaţială, care este o aplicaţie dezvoltată de APIA şi este pusă la dispoziţia fermierilor pentru pregătirea declaraţiei de suprafaţă şi depunererea cererii unice de plată.
    Prin intermediul aplicaţiei geospaţiale, fiecare fermier îşi poate vizualiza parcelele agricole declarate în anul anterior şi poate delimita şi alte parcele dacă în anul curent lucrează şi alte parcele, sau poate sterge parcelele pe care nu le mai utilizează în anul curent.
    Modul de utilizare a aplicaţiei geospaţiale este prezentat în GHID utilizare a aplicaţiei publicat pe site-ul APIA şi în meniul de ajutor al aplicaţiei geospaţiale. Aplicaţia poate fi accesată de către fermierii înregistraţi în Registrul Unic de Identificare (RUI), pe baza numărului unic de identificare, ROxxxxxxxxx şi a parolei alocate de APIA.
    Regulile generale descrise la capitolele anterioare, legate de suprafeţele pentru care se acorda sprijin sunt valabile şi pentru delimitarea parcelelor agricole.
    Localizarea se face prin identificarea amplasamentului şi a conturului parcelei agricole pentru care se solicită plăţi, în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului şi cu datele cadastrale disponibile. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic.
    Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic. Excepţii sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop.
    Dacă nu se realizează localizarea corectă a parcelei fermierului în LPIS, consecinţele pot fi:
    • dubla declarare a terenului şi ineficienţa controalelor;
    • stabilirea neadecvată a suprafeţei eligibile;
    • supradeclarări şi suprapuneri între parcelele agricole declarate de către fermieri; penalizarea fermierilor conform legislaţiei în vigoare.

    11.1. Parcela agricolă
    Parcelă agricolă este o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă.
    Parcelele agricole pentru fiecare fermier sunt înregistrate unic în sistemele informatice APIA şi sunt numerotate cu cifre de la 1 la n, unde n este numărul maxim al parcelelor deţinute de un fermier. În situaţia în care fermierul nu mai utilizează o parcelă, numărul alocat iniţial nu mai este folosit pentru a numerota o altă parcelă.
    O parcelă agricolă poate fi compusă din una sau mai multe culturi. Culturile sunt reprezentate prin litere începând cu litera a până la litera n în funcţie de câte culturi sunt în interiorul parcelei.
    O parcelă poate avea o singură categorie de folosinţă a terenului: teren arabil, pajişte permanentă sau cultură permanentă. În exemplul de mai jos avem parcela 1 cu culturile numerotate 1a, 1b, 1c.
    Aceste culturi fac parte din categoria de folosinţă teren arabil şi dacă sunt în utilizarea aceluiaşi fermier se delimitează o singură parcelă cu trei culturi.
 (a se vedea imaginea asociată)
    11.1.1. Parcela agricolă de teren arabil
    Parcela agricolă de teren arabil trebuie să conţină suprafaţa de teren arabil utilizată de fermier pentru care poate face dovada că este la dispoziţia sa, aşa cum este el definit în Ordinul MADR nr. 80/2023.
    Parcela de teren arabil trebuie delimitată pe imaginile ortofoto cele mai recente, puse la dispoziţie prin intermediul aplicaţiei geospaţiale, urmărind detaliile de pe imagine sau utilizând măsurători GPS, atunci când informaţiile de pe imaginea ortofoto nu mai sunt de actualitate.
    Pentru exemplificare: delimitarea unei suprafeţe de teren arabil pe imaginea ortofoto
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Exemple în care delimitarea parcelelor nu corespunde cu detaliile vizibile pe imaginea ortofoto.
    Pentru astfel de delimitări care nu corespund cu detaliile de pe imaginile ortofoto, fermierul trebuie să furnizeze dovezi suplimentare din care să rezulte că suprafaţa utilizată este mai mare decât ceea ce se poate delimita utilizând informaţiile de pe imagine.
    Limita din vest a parcelei 1a şi limita din est a parcelei 2a din imaginile de mai jos pot fi trasate în acest mod doar dacă utilizarea în teren este în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului şi este făcută pe răspunderea fermierului.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru delimitarea parcelelor de teren arabil pe imaginile ortofoto, în cazul în care pe imagine nu se poate identifica limita parcelei agricole (culturi continue), fermierul trebuie să se ghideze după documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului sau să îşi încarce măsurători GPS pentru delimitarea corectă a parcelei agricole.
 (a se vedea imaginea asociată)
    În general, delimitarea făcută ca în imaginea din dreapta nu este corectă. Probabilitatea ca în teren utilizarea să fie aşa cum este prezentată în imagine este foarte mică. Totuşi, dacă este justificată de măsurători GPS şi fotografii relevante din teren, poate fi delimitată astfel.
    Parcela fermierului este desenată greşit faţă de imaginea din ortofotoplan.
 (a se vedea imaginea asociată)

    11.1.2. Parcela agricolă de pajişte permanentă
    Delimitarea unei parcele de pajişte permanentă se face urmărind detaliile de pe imaginea ortofoto. Pentru o parcelă de pajişte permanentă întotdeauna numerotarea va fi de forma 1a, 2a, 3a, Na (unde N este numărul de parcele deţinute de fermier) şi nu poate fi de forma 1a, 1b. În situaţia în care parcelele au fost modificate, adăugate sau şterse, se atribuie următorul număr în ordine crescătoare.
    Exemple de delimitare corectă a unei parcele de pajişte permanentă: (a se vedea imaginea asociată)

    Parcele digitizate corect (stânga) faţă de parcele digitizate incorect, care includ suprafeţe neagricole (dreapta).
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradiţională
    Livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene.
 (a se vedea imaginea asociată)

    11.1.4. Parcela agricolă de cultură permanentă
    Culturi permanente înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare şi care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie.
 (a se vedea imaginea asociată)

    11.1.5. Parcela agricolă de cultură permanentă – vie
    Exemplu de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă - vie
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    11.1.6. Parcela agricolă de cultură permanentă – culturi energetice
    Exemplu de specie forestieră cu ciclu scurt de producţie- Salcia (Salix L)
 (a se vedea imaginea asociată)


    11.2. Alte reguli generale pentru delimitarea parcelelor agricole
    Pentru localizarea parcelei agricole şi identificarea amplasamentului şi conturului acesteia, se aplică o toleranţă de amplasare de 0,75m, aferentă unei zone tampon calculată în aplicaţia electronică. În cazul în care, în urma controalelor efectuate se constată identificarea eronată a amplasamentului parcelelor agricole declarate de fermieri sau a unor părţi din aceste parcele, pentru anul de cerere curent nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat, conform Ordinului MADR nr. 80/2023.
    Suprafaţa declarată a parcelei şi a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.
    Parcelele declarate de fermieri nu pot depăşi limita blocului fizic decât în situaţia în care fermierul semnalează APIA o eroare a limitei blocului fizic. Pentru aceasta, se va genera în aplicaţia electronică un formular numit Anexa 17_b. Dacă, după verificarea în sistem sau în teren, declaraţia fermierului se confirmă, blocul fizic se reconfigurează corespunzător şi plăţile se fac în conformitate cu suprafeţele confirmate în teren. Pentru parcelele declarate sau părţi din acestea care nu se regăsesc în interiorul limitei blocului fizic nu se fac plăţi, conform Ordinului MADR nr. 80/2023.
    Descrierea cauzei solicitării Anexei 17_b se completează de către fermier pentru fiecare parcelă pentru care se generează această anexă.
    Este necesar ca fermierul să facă o descriere cât mai clară a cazului pentru ca operatorul responsabil cu actualizarea să poată realiza corectarea pe baza informaţiilor existente şi/sau a informaţiilor noi din teren.
    Se recomandă ca suprafaţa parcelei digitizate să se regăsească în interiorul limitelor blocului fizic şi categoria de folosinţă a acesteia să corespundă cu unul dintre atributele blocului fizic referitoare la folosinţa agricolă, pentru a evita generarea Anexelor 17_b.
    Exemple de parcele desenate incorect în IPA, în afara blocului fizic (a se vedea imaginea asociată)

    Parcele delimitate eronat, peste limita blocului fizic şi suprapuse peste construcţii-părţile din acele parcele nu sunt eligibile la plată
 (a se vedea imaginea asociată)
    În situaţiile în care pe imaginea nouă, în urma controalelor prin monitorizare sau în urma controalelor pe teren se constată ca fermierul a solicitat sprijin pe o suprafaţă care a devenit neeligibilă, este necesară recuperarea plăţilor acordate.
    Exemple de parcele declarate ale fermierilor a căror categorie de folosinţă nu este în concordanţă cu imaginea ortofoto
    Categoria de folosinţă a parcelei declarate nu corespunde în totalitate cu categoria de folosinţă vizibilă pe ortofotoplan. În exemplul de mai jos, fermierul a declarat TA 201, respectiv 131, dar parcela de floarea soarelui, respectiv cea de porumb siloz se extind peste suprafeţe de pajişte permanentă.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Fermierul a declarat TA 108, însă conform imaginii ortofoto se poate observa că toată zona marcată este PP (a se vedea imaginea asociată)

    Fermierul a declarat parcela cu categoria de folosinţă PP dar aşa cum se observă în imaginea ortofoto, blocul are doar categoria de folosinţă TA. (a se vedea imaginea asociată)

    Parcela de TA 108 a fost declarată peste o livadă (categoria CP) (a se vedea imaginea asociată)

    Parcela de TA 101 declarată eronat, conform imaginii ortofoto, peste o livada abandonată si o zona PP (a se vedea imaginea asociată)

    Fermierul a declarat o parcela cu categoria de folosinţă PP 609 dar pe imaginea ortofoto se observa şi o suprafaţă de teren arabil. (a se vedea imaginea asociată)


    11.3. Identificarea terenurilor forestiere de către solicitanţi, pentru accesarea schemei de ajutor de stat
    „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, submăsura 15.1 Plăţi pentru angajamente de silvomediu”, PNDR 2014 - 2020
    Conturul general al suprafeţei pentru care se solicită sprijin şi, distinct, conturul zonei de linişte, ambele se prezintă în proiecţie Stereo 70 şi în format electronic shape (extensia .shp), pe suport optic (CD), în 2 exemplare. Un contur va fi format din linia exterioară a tuturor u.a. care au laturi comune şi care formează un trup compact. În situaţia în care suprafaţa ce face obiectul cererii de sprijin este situată în mai multe trupuri distincte, toate contururile de acelaşi tip (suprafaţă angajată sau zonă de linişte) vor fi incluse într-un singur fişier. Fiecare contur va avea ca atribute suprafaţa totală şi denumirea UP şi a u.a. care sunt cuprinse în conturul respectiv. Denumirea fişierului va fi formată din codul de identificare RUI al solicitantului şi tipul suprafeţei, respectiv „SA” pentru suprafaţa angajată sau „ZL” pentru zona de linişte. Exemplu: ROxxxxxxxxxxxxxSA.shp.
    Fişierele de tip .shp în sistem de proiecţie Stereo 70 vor fi încărcate de către beneficiar în aplicaţia electronică accesând site- ul APIA (www.apia.org.ro). Aplicaţia se accesează folosind contul şi parola comunicate fiecărui beneficiar de către APIA; fişierele vor fi încărcate în aplicaţie conform instrucţiunilor din Ghidul utilizatorului aplicaţiei electronice postat pe site APIA şi accesibil inclusiv în aplicaţie, ultima versiune disponibilă unui utilizator de tip ROxxxxxxxxx, înregistrat în Registrul Unic de Identificare.
    Dacă aplicaţia electronică nu este disponibilă, în vederea preluării automate în cererea de sprijin a datelor necesare completării cererii se va proceda conform prevederilor din GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”.


    12. MODUL DE IDENTIFICARE ŞI DELIMITARE A ELEMENTELOR NEPRODUCTIVE ÎN APLICAŢIA INFORMATICĂ
    Conform Ordinului MADR nr. 80/2023, în cadrul cererii de plată, fermierul identifică parcelele agricole utilizate şi elementele neproductive.
    De asemenea, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 54/09.02.2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea în cadrul intervenţiilor sub formă de plăţi directe şi unor intervenţii şi măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, la nivel de fermă, se asigură un procentaj minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive.
    Sunt exceptate de la obligaţia privind procentul minim din suprafaţa arabilă dedicată zonelor sau elementelor neproductive, exploataţiile agricole care îndeplinesc următoarele condiţii:
    • peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
    • peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
    • exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

    Elementele şi zonele neproductive eligibile pentru calcularea ponderii minime sunt:
    - benzi tampon
    – movile
    – rigole
    – margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele
    – garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, inclusiv fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori şi pâlcuri arbustive
    – terenuri lăsate pârloagă
    – iazuri mici
    – zone umede mici
    – terase.


┌───────────┬──────────────┬────────────┐
│ │Definiţie/ │Calcularea │
│Specificare│detalii │ponderii │
│ │ │minime │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Benzi tampon │ │
│ │cu lăţime │ │
│ │minimă de 3 m │ │
│ │- fâşii de │ │
│ │protecţie │ │
│ │existente pe │ │
│ │terenul │ │
│ │agricol în │ │
│ │vecinătatea │ │
│ │apelor de │ │
│ │suprafaţă, cu │ │
│ │lăţimea minimă│ │
│ │de 3 m pe │ │
│ │terenul cu │ │
│ │panta de până │ │
│ │la 12% şi de 5│ │
│ │m pe terenul │ │
│ │cu panta mai │ │
│ │mare de 12%, │ │
│ │panta │ │
│ │terenului │ │
│ │fiind panta │ │
│ │medie a │Factor │
│ │blocului fizic│conversie: 6│
│ │în care se │Factor │
│ │află parcela │ponderare: │
│Zone tampon│agricolă │1,5 │
│(per 1 m) │utilizată de │Suprafaţa │
│ │fermier, │inclusă în │
│ │adiacent │ponderea │
│ │cursului de │minimă: 6 x │
│ │apă │1,5 = 9 mp │
│ │(obligatorii │ │
│ │prin GAEC 4). │ │
│ │De-a lungul │ │
│ │cursurilor de │ │
│ │apă, benzile │ │
│ │tampon pot │ │
│ │include zone │ │
│ │cu vegetaţie │ │
│ │riverană │ │
│ │eligibile │ │
│ │pentru │ │
│ │calcularea │ │
│ │ponderii │ │
│ │minime până la│ │
│ │o lăţime │ │
│ │maximă de 20 │ │
│ │m, dacă │ │
│ │acestea diferă│ │
│ │de cele │ │
│ │protejate prin│ │
│ │GAEC 4, SMR 2 │ │
│ │şi SMR 8. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Movile - │ │
│ │ridicături de │ │
│ │pământ sau de │ │
│ │pământ şi │ │
│ │pietre, │ │
│ │permanente, de│Factor de │
│ │formă │conversie: │
│ │circulară sau │nu se aplică│
│ │alungită, │Factor de │
│ │înierbate sau │ponderare: │
│Movile │împădurite, │1,5 │
│(per 1 mp) │eligibile │Suprafaţa │
│ │pentru │inclusă în │
│ │calcularea │ponderea │
│ │ponderii │minimă: 1,5 │
│ │minime de la o│mp │
│ │suprafaţă │ │
│ │minimă de 0,01│ │
│ │ha până la o │ │
│ │suprafaţă │ │
│ │maximă de 0,3 │ │
│ │ha. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Şanţuri sau │ │
│ │canale, precum│ │
│ │şi cursuri │ │
│ │deschise de │ │
│ │apă pentru │ │
│ │irigaţii sau │Factor │
│ │drenare, │conversie: 5│
│ │exclusiv cele │Factor │
│Rigole │cu pereţi │ponderare: 2│
│(per 1 m) │betonaţi, │Suprafaţa │
│ │pentru care │inclusă în │
│ │suprafaţa │ponderea │
│ │inclusă în │minimă: 5 x │
│ │ponderea │2 = 10 mp │
│ │minimă se │ │
│ │calculează │ │
│ │până la o │ │
│ │lăţime maximă │ │
│ │de 10 m. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Margini de │ │
│ │câmp, petice │ │
│ │sau zone │ │
│ │tampon pentru │Factor de │
│Margini de │parcele │conversie: 6│
│câmp, │agricole, cu │Factor de │
│petice sau │lăţime minimă │ponderare: │
│zone tampon│de 1 m. │1,5 │
│pentru │Suprafaţa │Suprafaţa │
│parcele │inclusă în │inclusă în │
│(per 1 m) │ponderea │ponderea │
│ │minimă se │minimă: 6 x │
│ │calculează │1,5 = 9 mp │
│ │până la o │ │
│ │lăţime maximă │ │
│ │de 20 m. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │• Garduri vii │ │
│ │individuale, │ │
│ │inclusiv fâşii│ │
│ │împădurite şi │ │
│ │arbori în │ │
│ │aliniament │ │
│ │(per 1 m) │Factor de │
│ │Garduri vii │conversie: 5│
│ │individuale, │Factor de │
│ │şiruri de │ponderare: 2│
│ │arbori/arbuşti│Suprafaţa │
│ │şi arbori în │inclusă în │
│ │aliniament din│ponderea │
│ │diferite │minimă: 5 x │
│ │specii, │2 = 10 mp │
│ │incluse în │ │
│ │calcularea │ │
│ │ponderii │ │
│ │minime până la│ │
│ │o lăţime │ │
│ │maximă de 30 │ │
│ │m. │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │•Grupuri de │ │
│ │rânduri de │ │
│ │arbori, │ │
│ │inclusiv │ │
│ │pâlcuri │ │
│ │arbustive, │ │
│ │arbori în grup│ │
│ │şi tufe sau │Factor de │
│ │pietre (per 1 │conversie: │
│ │mp) │nu se aplică│
│ │Grupuri de │Factor de │
│ │rânduri de │ponderare: │
│ │arbori, │1,5 │
│ │pâlcuri │Suprafaţa │
│Garduri vii│arbustive, │inclusă în │
│individuale│arbori în grup│ponderea │
│şi grupuri │şi tufe sau │minimă: 1,5 │
│de rânduri │pietre, │mp │
│de arbori │eligibile │ │
│ │pentru │ │
│ │calcularea │ │
│ │ponderii │ │
│ │minime până la│ │
│ │o suprafaţă │ │
│ │maximă de 0,9 │ │
│ │ha. │ │
│ ├──────────────┼────────────┤
│ │• Arbori │ │
│ │izolaţi (per │ │
│ │arbore) │ │
│ │Arbori │ │
│ │crescuţi │ │
│ │izolaţi - │ │
│ │plante │ │
│ │lemnoase pe │ │
│ │terenul │ │
│ │agricol │Factor de │
│ │provenite din │conversie: │
│ │flora spontană│20 │
│ │sau plantate │Factor de │
│ │de către om │ponderare: │
│ │(specii │1,5 │
│ │forestiere sau│Suprafaţa │
│ │ornamentale) │inclusă în │
│ │de mărimi şi │ponderea │
│ │forme │minimă: 20 x│
│ │diferite, cu │1,5 = 30 mp │
│ │trunchi înalt │ │
│ │şi puternic │ │
│ │(cel puţin 7 m│ │
│ │înălţime), │ │
│ │lemnos şi cu │ │
│ │mai multe │ │
│ │ramuri cu │ │
│ │frunze care │ │
│ │formează o │ │
│ │coroană. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Teren arabil │ │
│ │necultivat pe │ │
│ │durata unui an│ │
│ │(an de │ │
│ │cultură), │ │
│ │întreţinut în │ │
│ │bune condiţii │ │
│ │agricole şi de│ │
│ │mediu, pe care│ │
│ │se efectuează │Nu se │
│ │activitatea │utilizează │
│ │minimă de │factor de │
│ │întreţinere. │conversie │
│ │Perioada în │sau de │
│ │care terenul │ponderare. │
│ │este lăsat │Suprafaţa de│
│ │pârloagă este │teren lăsat │
│Terenuri │de minim 6 │pârloagă, │
│lăsate │luni într-un │determinată │
│pârloagă │an de cultură │în urma │
│(per 1 mp) │şi acoperă │controlului,│
│ │lunile │este │
│ │martie-august.│eligibilă │
│ │Pentru │integral │
│ │îmbunătăţirea │pentru │
│ │fertilităţii │calcularea │
│ │solului, un │ponderii │
│ │teren arabil │minime. │
│ │declarat de │ │
│ │fermier ca │ │
│ │fiind │ │
│ │neproductiv/ │ │
│ │slab productiv│ │
│ │poate fi lăsat│ │
│ │în pârloagă o │ │
│ │perioadă de │ │
│ │cel mult 4 │ │
│ │ani. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Acumulări │ │
│ │permanente │ │
│ │naturale de │ │
│ │apă │ │
│ │stătătoare, cu│ │
│ │suprafaţa de │Factor de │
│ │minimum 0,01 │conversie: │
│ │ha, exclusiv │nu se aplică│
│ │rezervoarele │Factor de │
│ │din beton sau │ponderare: │
│Iazuri mici│din plastic, │1,5 │
│(per 1 mp) │pentru care │Suprafaţa │
│ │suprafaţa │inclusă în │
│ │eligibilă │ponderea │
│ │pentru │minimă: 1,5 │
│ │ponderea │mp │
│ │minimă se │ │
│ │calculează │ │
│ │până la o │ │
│ │dimensiune │ │
│ │maximă de 0,3 │ │
│ │ha. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Întinderi de │ │
│ │bălţi, │ │
│ │mlaştini, │ │
│ │turbării, ape │ │
│ │naturale sau │ │
│ │artificiale, │ │
│ │permanente sau│ │
│ │temporare, de │Factor de │
│ │mică │conversie: │
│ │dimensiune, │nu se aplică│
│ │unde apa este │Factor de │
│Zone umede │stătătoare sau│ponderare: │
│mici │curgătoare, cu│1,5 │
│(per 1 mp) │suprafaţa de │Suprafaţa │
│ │minimum 0,1 │inclusă în │
│ │ha, pentru │ponderea │
│ │care suprafaţa│minimă: 1,5 │
│ │eligibilă │mp │
│ │pentru │ │
│ │ponderea │ │
│ │minimă se │ │
│ │calculează │ │
│ │până la o │ │
│ │dimensiune │ │
│ │maximă de 1,0 │ │
│ │ha. │ │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Amenajări de │ │
│ │îmbunătăţiri │ │
│ │funciare/ │ │
│ │construcţii │ │
│ │destinate │ │
│ │prevenirii şi │Factor de │
│ │combaterii │conversie: 2│
│ │eroziunii │Factor de │
│ │solului, │ponderare: 1│
│Terase │executate de-a│Suprafaţa │
│(per 1 m) │lungul │inclusă în │
│ │curbelor de │ponderea │
│ │nivel, pe │minimă: 2 x │
│ │terenuri │1 = 2 mp │
│ │arabile în │ │
│ │pantă, cu │ │
│ │înălţime │ │
│ │minimă 1 m şi │ │
│ │lăţime minimă │ │
│ │3 m. │ │
└───────────┴──────────────┴────────────┘

    Elementele neproductive mai sus menţionate sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS) dacă se regăsesc în blocul fizic, cu excepţia celor pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022, enumerate mai jos:
    a) rigole a căror lăţime este mai mare de 2.5 metri
    b) iazuri mici
    c) garduri vii individuale si grupuri de randuri de arbori cu exceptia rândurilor de arbori şi a arborilor izolaţi şi a grupurilor de arbori/pâlcuri arbustive cu o dimensiune de maxim 0.3 ha.

    Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente sunt eligibile la plata BISS.
    12.1. Zone tampon
    Benzile tampon cu lăţime minimă de 3 m sunt fâşii de protecţie existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafaţă, cu lăţimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% şi de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12%.
    Panta terenului reprezintă panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 4).
    De-a lungul cursurilor de apă, benzile tampon pot include zone cu vegetaţie riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 şi SMR 8.
    Zonele tampon nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă, dar este permis păşunatul sau cositul, cu condiţia ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent.
    În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea tratamentelor pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide în şanturi, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 3 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 5 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţia informatică un buffer (contur) cu lăţimea de 3 sau 5 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element neproductiv eligibil zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.
    În aplicaţia informatică se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.
    Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Suprafaţa elementului neproductiv = 9 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)

    12.2. Movile
    Movilele reprezintă elemente neproductive şi sunt ridicături de pământ sau de pământ şi pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafaţă minimă de 0,01 ha până la o suprafaţă maximă de 0,3 ha.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    În aplicaţia informatică movila identificată pe ortofotoplan se digitizează ca un poligon, care reprezintă conturul acesteia.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Movile (per 1 mp): factor de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5. Suprafaţa inclusă în ponderarea minimă a elementului neproductiv = 1,5 mp.
    În aplicaţia informatică se va aplica automat factorul de ponderare de 1,5 mp la suprafaţa digitizată de 1373 mp, rezultând pentru elementul neproductiv eligibil o suprafaţă calculată de 2059.5 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)

    12.3. Rigole
    În conformitate cu Ordinul MADR 54/2023, rigolele, ca elemente neproductive sunt şanţuri sau canale, precum şi cursuri deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 10 m.
    Rigolele a căror lăţime este mai mare de 2,5 m nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Rigole (per 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, suprafaţa elementului neproductiv = 10 mp.
    Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o suprafaţa a elementului neproductiv de 100 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)

    12.4. Margini de camp
    Marginile de câmp constituie elemente neproductive şi sunt reprezentate de petice sau zone tampon pentru parcelele agricole, cu lăţime minimă de 1 m. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 20 m.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Marginile de câmp au un rol important în păstrarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii în cadrul fermelor.
    Ele sunt habitate cu rol important în agricultură şi în conservarea mediului, având şi un rol cultural, ca element tradiţional de peisaj sau recreaţional.
    Aceste habitate conţin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuşti, specii forestiere şi acvatice.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, marginile de câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m.
    Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m.
 (a se vedea imaginea asociată)

    12.5. Garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori
    12.5.1 Garduri vii individuale, inclusiv fâşii împădurite şi arbori în aliniament
    Gardurile vii individuale, şirurile de arbori/arbuşti şi arborii în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 30 m sunt sunt elemente neproductive.
    Trebuie avut in vedere faptul că gardurile vii/fâşii împădurite sunt luate în calcul doar dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren arabil pe latura lungă a gardului viu/fâşii împădurite.
    Exemplu fâşii impădurite (a se vedea imaginea asociată)

    În aplicaţia informatică se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.
    Factor de conversie (per 1 m) = 5, Factor de ponderare = 2, Suprafaţa inclusă în calcularea ponderii minime pentru gardurii vii/fâşii împădurite şi arbori în aliniament pentru 1 metru liniar = 10 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Arbori în aliniament (a se vedea imaginea asociată)

    Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie:
    Arbori în aliniament (per 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 10 mp.
    Declararea unui şir de arbori în aliniament care respectă cerinţele mai sus menţionate reprezintă o zonă de elemente neproductive cu suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar. Un şir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafaţă de 100 metri pătraţi după aplicarea factorilor de conversie şi a ponderilor aferente.
    Arborii în aliniament vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Rândurile de arbori sunt elemente neproductive, eligibile pentru plata BISS.

    12.5.2. Grupuri de rânduri de arbori, inclusiv pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre (per 1 m2)
    Grupurile de rânduri de arbori inclusiv pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafaţă maximă de 0,9 ha, sunt elemente neproductive.
    Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt vizibili pe ortofotoplanuri.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factor de ponderare pentru arbori în grup = 1,5, factor de conversie nu se aplică.
    Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe, de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă neproductivă eligibilă cu suprafaţă de 1500 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Arborii în grup şi pâlcurile arbustive din zona de câmpie sunt elemente neproductive eligibile pentru plata BISS dacă au o suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi.

    12.5.3. Arbori izolaţi (per arbore)
    Arbori crescuţi izolaţi – sunt elemente neproductive eligibile şi sunt reprezentate de plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi şi forme diferite, cu trunchi înalt şi puternic (cel puţin 7 m înălţime), lemnos şi cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct din aplicaţia informatică.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie şi ponderare: (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5 de unde rezultă o suprafaţă inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 30 mp.
    Pentru calculul suprafeţelor, un arbore izolat reprezintă o zonă de element neproductiv pentru care se alocă o suprafaţă de 30 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Rândurile de arbori, arborii izolaţi şi grupurile de arbori/pâlcuri arbustive cu o dimensiune de maxim 0.3 ha sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS) dacă se regăsesc în blocul fizic.


    12.6. Terenuri lăsate pârloagă
    Terenul lăsat pârloagă este element neproductiv şi este definit ca teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într- un an de cultură şi acoperă lunile martie-august. Pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului, un teren arabil declarat de fermier ca fiind neproductiv/slab productiv poate fi lăsat în pârloagă o perioadă de cel mult 4 ani, începând cu anul de cerere 2024.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru calculul suprafeţei de teren lăsat pârloagă, cod cultură 970, nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare. Suprafaţa de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime.

    12.7. Iazuri mici
    Iazuri mici sunt elemente neproductive pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă şi reprezintă acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic. Suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha. Iazurile mai mari de 0,3 ha nu sunt considerate elemente neproductive în scopul definit.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Iazurile mici se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicaţia informatică, iar aria trebuie să fie de maxim 0,3 ha.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie şi ponderare:
    Factorul de conversie nu se aplică. Factor de ponderare = 1,5

    Pentru iazuri mici (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafaţă inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 1,5 mp.
    Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri mici, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă un element neproductiv cu o suprafaţă de 1500 mp.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Iazurile mici nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS).

    12.8. Zone umede mici
    Zonele umede mici sunt elemente neproductive eligibile şi sunt definite ca întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafaţa de minimum 0,1 ha, pentru care suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    Zonele umede se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicaţia informatică.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie şi ponderare: Factorul de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5.
    Pentru zone umede (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafaţă inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 1,5 mp.
    Prin aplicarea factorului de ponderare pentru zone umede, unei suprafeţe de exemplu de 2000 metri pătraţi, rezultă un element neproductiv cu o suprafaţă de 3000 mp. Suprafaţa eligibilă se calculează până la o dimensiune maximă de 1 ha.
 (a se vedea imaginea asociată)

    12.9. Terase
    Terasele din terenul arabil constituie elemente neproductive şi sunt amenajări de îmbunătăţiri funciare/construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălţime minimă 1 m şi lăţime minimă 3 m.
    Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS) sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform normelor de condiţionalitate sau ecocondiţionalitate.
    Sunt acceptate ca elemente neproductive numai terasele situate în teren arabil.
    Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Calculul suprafeţelor pentru Terase (per 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona element neproductiv = 2 mp.
    Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţia informatică un buffer (contur) cu lăţimea de 3 m. Pentru a fi considerată element neproductiv, lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească acest contur. În aplicaţia electronică se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Perdelele agroforestiere de protecţie
    Specii agroforestiere pe terenul agricol, constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maxim 30 metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1 - 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027 prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr.80/2023, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.
 (a se vedea imaginea asociată)

    Speciile agroforestiere se pot declara în teren arabil, culturi permanente şi pajişti permanente, după caz. Suprafeţele de teren declarate cu perdele agroforestiere de protecţie sunt eligibile integral pentru plata BISS.


    13. STRATUL DE REFERINŢĂ DIN LPIS
    Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS – Land Parcel Identification System) este un sistem de informaţii geografice instituit şi actualizat periodic pe baza ortofotoplanurilor aeriene sau spaţiale, care respectă un standard uniform ce garantează o precizie submetrică cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5 000 şi este construit sub formă de straturi suprapuse. Dimensiunea pixelului pentru ortofotoplan este de cel mult 0.5 metri.
    Stratul de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2, alin. (2) din REGULAMENTUL DELEGAT (UE) AL COMISIEI nr. 1172/2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune şi aplicarea şi calcularea sancţiunilor administrative aferente condiţionalităţii.
    Concret, stratul de referinţă reprezintă stratul de date care conţine blocurile fizice valide aferent fiecărui an de cerere.
    Parcelele solicitate de fermier intră la plată dacă se află în totalitate în blocul fizic din stratul de referinţă şi dacă sunt îndeplinite cerinţele de eligibilitate stabilite prin Ordinul MADR nr. 80/2023.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016