Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 7 iulie 2025 privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

GHID din 7 iulie 2025 privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale

EMITENT: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 664 din 15 iulie 2025

Comenteaza legea

──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.541 din 7 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 15 iulie 2025.
──────────
    CAP. I
    Scopul şi importanţa consultării cu copiii
    1.1. Introducere
    Prezentul ghid stabileşte metodologia privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către Parlament, Administraţia Prezidenţială, Guvern, consilii judeţene, precum şi de către instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora şi municipiile reşedinţă de judeţ, denumite în continuare autorităţi.
    Ghidul poate fi utilizat, cu titlu de recomandare, şi de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, în spiritul promovării participării copiilor la viaţa comunităţii.
    În relaţie cu autorităţile publice, dreptul copiilor la participare se concretizează prin consultarea acestora şi luarea în considerare a opiniilor lor în toate deciziile şi acţiunile care îi privesc. Acest drept contribuie la obţinerea unor beneficii pe termen scurt şi pe termen lung, precum şi la promovarea drepturilor copilului, îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi a serviciilor adresate lor, adaptarea politicilor publice la realităţile trăite de copii, sporirea protecţiei, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi leadership, asumarea de responsabilităţi, participarea activă în comunitate, cultivarea dialogului şi învăţarea mecanismelor democratice - esenţiale pentru formarea unei generaţii de cetăţeni implicaţi.
    Permiţându-le copiilor să participe în toate aspectele ce le afectează viaţa, se pot obţine cel puţin următoarele rezultate: copiii vor căpăta siguranţă de sine şi vor fi capabili să îşi asume responsabilitatea pentru propria viaţă, vor fi mai bine protejaţi împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi oricărei alte forme de violenţă, aceste fenomene ieşind mai uşor la iveală atunci când copiii ştiu cum să le facă faţă şi au la îndemână mecanismele necesare, societatea democratică va fi întărită, deoarece doar în momentul în care copiilor li se arată respect faţă de propriile opinii vor începe să descopere importanţa respectării părerilor altora. În acest fel, ei vor înţelege procesele şi valorile democraţiei, ceea ce va contribui la crearea unei societăţi mai tolerante, capabile să lupte împotriva unor fenomene, precum rasismul sau alte forme de discriminare. La nivelul societăţii în ansamblu, deciziile care se iau sunt mai bune când se au în vedere efectele acestor decizii asupra copiilor.
    La ce activităţi pot participa copiii şi de la ce vârstă? Copiii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima propriile opinii cu privire la toate aspectele care le afectează viaţa, cum sunt deciziile care privesc educaţia, felul în care sunt îngrijiţi şi crescuţi în familie, procedurile în cazul comiterii unor infracţiuni, precum şi deciziile ce privesc separarea de familie.
    Posibilitatea copiilor de a participa la luarea deciziilor depinde de capacităţile acestora. Capacitatea depinde de vârsta şi de maturitatea copilului, dar şi de elemente de conjunctură. Pe măsură ce creşte, copilul începe să aibă nevoi legate de participare şi devine din ce în ce mai capabil să îşi formeze propriile opinii.
    Legislaţia română recunoaşte dreptul copilului de a participa la deciziile care îl privesc, stabilind vârsta minimă de la care consultarea sau acordul copilului cu privire la aceste decizii sunt obligatorii, precum şi vârsta de la care copilul poate lua el însuşi decizii referitoare la anumite aspecte ale vieţii sale.
    Dreptul de a fi ascultat îi conferă copilului posibilitatea de a cere şi de a primi orice informaţie pertinentă, de a fi consultat, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte.

    1.2. Cadrul legal şi reglementări relevante
    Dreptul copiilor la participare este reglementat printr-un cadru juridic şi strategic complex, care cuprinde atât acte normative naţionale şi internaţionale, cât şi documente de politică publică la nivel naţional şi european, precum:
    - Convenţia ONU privind drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului, republicată, cu modificările ulterioare. Conform prevederilor art. 12 pct. 1 şi 2, statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte, opiniile copilului urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul său de maturitate, şi în acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedură din legislaţia naţională;
    – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Conform prevederilor art. 24 alin. (1), copiii au dreptul la protecţia şi îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor. Ei îşi pot exprima în mod liber opinia. Aceasta se ia în considerare în problemele care îi privesc, în funcţie de vârsta şi gradul lor de maturitate;
    – Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Conform prevederilor art. 29, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluţionarea cauzei. Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere şi de a primi orice informaţie pertinentă, de a fi consultat, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte. În toate cazurile, opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li se va acorda importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate ale copilului;
    – Strategia UE privind drepturile copilului, 2021. Participarea la viaţa politică şi democratică: o Uniune care le oferă copiilor mijloacele de a fi cetăţeni activi şi membri ai societăţilor democratice;
    – Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejaţi, România sigură“ 2023-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 969/2023. Principiul nr. 7, participarea şi consultarea copiilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea deciziilor care îi privesc, trebuie internalizat în familie, şcoală, comunitate, precum şi la nivelul administraţiei publice locale şi centrale, ţinând cont de vârsta şi gradul de maturitate ale copiilor, în condiţii de accesibilitate, inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi;
    – Recomandarea nr. 1.004/2021 a Consiliului Uniunii Europene de instituire a unei garanţii europene pentru copii. Conform prevederilor pct. 11 lit. e), (...) statelor membre li se recomandă să asigure participarea (...) copiilor (...) pe tot parcursul procesului de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a planului de acţiune.

    CAP. II
    Principii de bază
    2.1. Dispoziţii generale
    Copiii trebuie să beneficieze de drepturile fundamentale ale omului recunoscute prin instrumentele internaţionale şi naţionale, aplicabile în mod nediscriminatoriu tuturor. Exercitarea acestor drepturi presupune asigurarea demnităţii, egalităţii, respectului şi echităţii.
    Drepturile omului sunt drepturile la care sunt îndreptăţiţi încă de la naştere toţi oamenii, fără deosebire de cetăţenie, naţionalitate, rasă, etnie, limbă, sex, orientare sexuală, abilităţi sau orice alt statut. Însă copiii sunt diferiţi de adulţi. Ei sunt vulnerabili, trebuie să se joace, sunt în proces de dezvoltare şi au nevoie de oarecare autonomie. De aceea ei au nevoie de propriile lor drepturi speciale.
    În toate situaţiile care privesc copiii trebuie avut în vedere interesul superior al acestora. Ei trebuie încurajaţi să îşi formeze şi să îşi exprime propriile opinii şi nu trebuie să fie discriminaţi.

    2.2. Interesul superior al copilului
    Activităţile privind consultările cu copiii trebuie organizate având în vedere respectarea principiului interesului superior al copilului. Copiii trebuie trataţi cu respect şi să aibă oportunitatea reală de a-şi exprima liber opiniile şi de a-şi promova ideile şi convingerile. Personalul implicat în organizarea consultărilor cu copiii trebuie să înţeleagă, să accepte contextul familial, şcolar şi cultural al fiecărui copil şi să asigure un mediul sigur şi incluziv.
    În cazul în care copiii sunt selectaţi ca reprezentanţi, procesul se va baza pe principii transparente şi echitabile, evitându-se crearea oricăror situaţii discriminatorii.
    Activităţile propuse trebuie să fie relevante pentru viaţa copiilor şi să se raporteze la experienţele, cunoştinţele şi abilităţile lor.
    Copiii trebuie implicaţi inclusiv în stabilirea criteriilor de selecţie şi de reprezentare a reprezentanţilor lor pentru participarea la consultări.

    2.3. Participarea voluntară
    Participarea copiilor trebuie să fie voluntară. Exprimarea opiniilor de către copii trebuie să rămână o alegere personală, şi nu o obligaţie, iar influenţarea, manipularea sau orice formă de constrângere este interzisă.
    Copiilor li se oferă timp pentru a reflecta asupra implicării lor, iar participarea la consultări are loc numai cu consimţământul lor informat cu privire la participarea în cadrul consultărilor. Ei au dreptul de a se retrage în orice moment, fără nicio consecinţă negativă.
    Pe parcursul consultărilor este esenţial ca celelalte responsabilităţi şi activităţi ale copiilor, precum participarea la activităţi şcolare sau familiale, să fie respectate, iar programul consultărilor trebuie să fie adaptat în mod corespunzător.

    2.4. Participarea activă şi echitabilă a copiilor
    Participarea copiilor trebuie să fie activă, semnificativă şi echitabilă, asigurându-se că vocile tuturor copiilor sunt auzite şi luate în considerare, cu o atenţie deosebită acordată diversităţii şi reprezentării grupurilor vulnerabile.
    Nu este permisă nicio formă de discriminare sau excludere de la participare pe criterii de rasă, religie, cultură, dizabilitate, vârstă, origine etnică, limbă, statut social sau zonă geografică.
    Este necesară o abordare proactivă pentru a sprijini implicarea copiilor care se confruntă cu cele mai mari obstacole în exprimarea opiniilor lor, cum ar fi: copii aparţinând minorităţilor etnice, copii din zone rurale sau defavorizate, copii cu dizabilităţi, imigranţi sau copii afectaţi de absenteism şcolar.
    Autorităţile publice au responsabilitatea de a asigura includerea copiilor din medii diverse în grupurile consultative, putând colabora cu organizaţii ale societăţii civile care au posibilitatea de a facilita identificarea şi mobilizarea copiilor interesaţi de participare.
    Pentru a încuraja exprimarea liberă şi eficientă a opiniilor, autorităţile trebuie să identifice şi să utilizeze metode şi forme variate de consultare, adaptate nevoilor şi specificului fiecărui copil. Este esenţial să fie eliminate orice bariere de participare, fie ele lingvistice, culturale sau de altă natură.

    2.5. Transparenţă şi responsabilitate
    Pentru ca participarea copiilor să fie autentică, aceasta trebuie să se bazeze pe informare adecvată, consimţământ voluntar, respect reciproc, transparenţă procedurală şi asumarea responsabilităţii din partea adulţilor implicaţi.
    Conform Comentariului general nr. 12 (2009) al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, este esenţial ca opiniile exprimate de copii să aibă o influenţă reală asupra procesului decizional.
    Copiii trebuie informaţi despre dreptul lor la participare întrun mod adaptat vârstei şi nivelului lor de înţelegere. Acest demers poate fi realizat prin implicarea persoanelor-resursă din mediul lor apropiat: cadre didactice, consilieri şcolari, specialişti din sănătate şi protecţia copilului, funcţionari publici, lucrători de tineret sau organizaţii private cu expertiză în protecţia drepturilor copilului etc.
    În toate etapele consultării, profesioniştii implicaţi trebuie să asigure condiţii sigure, accesibile şi echitabile, astfel încât participarea copiilor să fie nu doar posibilă, ci şi semnificativă.

    CAP. III
    Planificarea consultărilor
    3.1. Identificarea temelor de interes pentru copii
    Autorităţile au responsabilitatea de a identifica politicile publice şi temele de interes care influenţează în mod direct viaţa şi bunăstarea copiilor.
    Procesul de identificare trebuie să fie participativ şi fundamentat pe o înţelegere reală a nevoilor şi preocupărilor copiilor, utilizând metode adaptate copiilor.
    Metodele recomandate sunt:
    1. Consultări directe cu copiii
    Implicarea copiilor în procesul de identificare a temelor se poate realiza prin: focus-grupuri tematice, chestionare şi sondaje cu întrebări adaptate vârstei, aplicate în mediul şcolar, online sau prin intermediul organizaţiilor care lucrează cu şi pentru copii, ateliere participative etc.

    2. Analiza datelor şi problemelor semnalate de copii
    Este importantă integrarea datelor şi informaţiilor din surse deja existente, precum:
    - rapoarte de cercetare şi studii care includ vocea copiilor;
    – petiţii, reclamaţii şi sesizări transmise de copii către autorităţi;
    – monitorizarea conţinutului din mediul online, inclusiv reţele de socializare şi platforme digitale frecventate de către copii;
    – consultări cu organizaţii neguvernamentale şi experţi implicaţi în lucrul direct cu copiii.

    3. Colaborarea cu structuri reprezentative ale copiilor:
    - consiliile elevilor şi forumurile copiilor pot fi implicate în identificarea temelor prioritare pentru copii;
    – copiii ambasadori, selectaţi din grupuri diverse, pot acţiona ca punţi de legătură între colegii lor şi autorităţi şi pot transmite preocupările şi sugestiile acestora.

    3.2. Stabilirea obiectivelor consultărilor
    Pentru a asigura consultări eficiente, autorităţile trebuie să definească obiective generale clare şi precise, care să vizeze, printre altele:
    - îmbunătăţirea politicilor publice prin integrarea perspectivei copiilor;
    – creşterea gradului de implicare civică a copiilor în cadrul comunităţii;
    – promovarea drepturilor copilului şi consolidarea principiului participării active a acestora.

    Obiectivele specifice ale consultărilor publice pot viza, fără a se limita la acestea, următoarele:
    - identificarea problemelor cu care se confruntă copiii întrun anumit domeniu (de exemplu: educaţie, sănătate, siguranţă publică etc.);
    – colectarea de propuneri pentru îmbunătăţirea, modificarea sau, după caz, adaptarea politicilor şi serviciilor publice destinate copiilor;
    – evaluarea impactului politicilor existente din perspectiva copiilor;
    – facilitarea dialogului direct dintre copii şi factorii de decizie.

    3.3. Selectarea participanţilor şi asigurarea reprezentativităţii
    Selectarea participanţilor şi asigurarea unei reprezentativităţi echitabile constituie premisele esenţiale pentru garantarea participării reale, indiferent de mediul de provenienţă, statutul socioeconomic, dizabilitate sau alte criterii.
    Autorităţile care organizează consultări trebuie să se asigure că rolul copiilor invitaţi şi scopul implicării acestora sunt clar comunicate. În funcţie de specificul temei abordate, copiii pot fi implicaţi fie individual, fie în calitate de reprezentanţi ai unui grup mai larg sau ai comunităţilor din care provin.
    Înainte de selectarea participanţilor este important ca autorităţile să identifice categoriile de copii care ar putea fi afectaţi de subiectele vizate de consultarea publică.
    Cu titlu de exemplu, copiii pot fi selectaţi, după caz, din următoarele categorii:
    - elevi din diferite cicluri şi forme de învăţământ (primar, gimnazial, liceal, vocaţional);
    – copii din medii defavorizate (rural, familii cu venituri reduse, familii monoparentale etc.);
    – copii cu dizabilităţi şi/sau copii cu cerinţe educaţionale speciale;
    – copii aparţinând minorităţilor etnice sau religioase;
    – copii aflaţi în sistemul de protecţie specială;
    – copii migranţi, solicitanţi de azil sau refugiaţi.

    Pentru a asigura un proces incluziv şi transparent pot fi utilizate metode variate de selecţie, precum:
    - nominalizarea copiilor cu sprijinul unor instituţii, precum şcolile;
    – colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale care lucrează cu şi pentru copii;
    – lansarea unui apel public pentru înscriere, care să permită participarea voluntară a copiilor interesaţi;
    – aplicarea de chestionare, distribuite în şcoli, servicii sociale, comunitate, pentru a identifica grupurile de copii;
    – selecţie aleatorie, dar echilibrată, care să reflecte diversitatea socioeconomică şi geografică;
    – implicarea structurilor reprezentative existente, cum ar fi consiliile elevilor şi forumurile de tineret, în desemnarea participanţilor.

    În vederea asigurării reprezentativităţii, pentru ca procesul să fie echitabil şi reprezentativ, este important ca selecţia participanţilor să respecte următoarele principii:
    - echilibru rural-urban - la consultări trebuie să participe atât copii din mediul urban, cât şi din mediul rural, evitând concentrarea exclusivă asupra marilor oraşe;
    – egalitate de gen - este necesară asigurarea unei reprezentări echilibrate între fete şi băieţi;
    – reprezentarea grupurilor vulnerabile - copiii din medii defavorizate sau aparţinând unor grupuri vulnerabile trebuie implicaţi activ, cu sprijin specific adaptat pentru participare, dacă este cazul;
    – adaptare pentru copii cu dizabilităţi - se vor asigura condiţii de accesibilitate, cum ar fi traducerea în limbaj mimico-gestual, materiale adaptate sau suport asistiv, în funcţie de nevoi.

    CAP. IV
    Metodologia consultărilor
    4.1. Metode şi tehnici de consultare
    Un principiu fundamental în organizarea consultărilor cu copiii este implicarea activă a acestora în toate etapele procesului - de la identificarea temelor de interes până la formularea recomandărilor şi monitorizarea implementării acestora.
    Autorităţile pot utiliza o varietate de metode şi tehnici adaptate vârstei, nevoilor şi nivelului de înţelegere al copiilor, printre care:
    - mecanisme de exprimare spontană: dezvoltarea unor canale accesibile prin care copiii pot transmite sugestii, sesizări sau reclamaţii într-un mod ad-hoc, inclusiv în afara cadrului formal al consultărilor;
    – chestionare şi sondaje de opinie: aplicarea de instrumente standardizate care să capteze perspectivele copiilor asupra politicilor publice, serviciilor existente sau eventualelor disfuncţionalităţi;
    – consultări organizate: desfăşurarea de activităţi de consultare sub forma unor întâlniri de grup, ateliere tematice sau evenimente de amploare, adaptate contextului şi obiectivelor stabilite;
    – tehnici participative şi creative: folosirea desenelor, colajelor, teatrului, materialelor video, muzicii sau jocurilor pentru a facilita exprimarea ideilor de către copiii care comunică mai uşor prin metode nonformale;
    – implicarea copiilor ca facilitatori: sprijinirea copiilor în organizarea şi coordonarea unor activităţi destinate colegilor lor, precum: producerea de materiale informative, dezvoltarea de canale de comunicare între egali, participarea în evaluarea iniţiativelor cu impact asupra copiilor;
    – crearea de grupuri consultative ale copiilor şi tinerilor: constituirea de structuri formale de participare care să contribuie în mod constant la luarea deciziilor;
    – includerea copiilor în structuri consultative existente: asocierea grupurilor de copii cu organisme consultative sau decizionale conduse de adulţi, astfel încât vocea lor să fie parte integrantă a procesului decizional.

    4.2. Adaptarea limbajului şi materialelor pentru copii
    Autorităţile pot folosi o serie de metode şi tehnici în adaptarea limbajului şi materialelor pentru copii, respectând următoarele:
    - claritate şi simplitate - se recomandă evitarea jargonului administrativ şi a termenilor tehnici prea complicaţi. Se recomandă completarea definiţiilor pentru termenii greu de înţeles;
    – adecvare în funcţie de vârsta copiilor participanţi – materialele trebuie să fie elaborate în mod diferit, în funcţie de vârsta copiilor, astfel încât acestea să aibă un conţinut adecvat pentru categoria copiilor de până în 16 ani şi altul mai detaliat pentru cei de peste 16-17 ani;
    – utilizarea unui ton prietenos - se va evita utilizarea unui stil formal şi se va pune accentul pe folosirea unui limbaj prietenos cu copiii. Se vor oferi la nevoie exemple pentru o înţelegere mai facilă a termenilor/contextului;
    – suport vizual şi interactiv - se vor folosi imagini, diagrame, infografice, videoclipuri şi jocuri pentru o mai bună înţelegere. Un font clar, cu multă spaţiere şi fundal galben (pentru copiii cu dislexie);
    – accesibilitate pentru copiii cu dizabilităţi - toate materialele vor fi adaptate pentru nevăzători, copii cu dificultăţi de învăţare sau cu deficienţe auditive, inclusiv se va asigura, atunci când este cazul, prezenţa interpreţilor în limbaj mimico-gestual, în timpul activităţilor;
    – documentele să fie uşor de citit - să cuprindă în prima parte explicaţia temei propuse consultării, să conţină propoziţii scurte, să utilizeze un limbaj simplificat şi să explice termenii-cheie, ideile principale trebuie să fie însoţite de o singură imagine relevantă, să evite imaginile decorative, textul să fie aliniat pe o parte (cu aliniere la stânga), iar imaginile pe cealaltă parte, să utilizeze o dimensiune minimă a fontului de 14 puncte;
    – în situaţiile în care printre participanţi se află copii aparţinând unei minorităţi naţionale, etnice, lingvistice, imigranţi etc., se recomandă asigurarea traducerii;
    – implicarea copiilor în elaborarea materialelor - copiii vor fi consultaţi în elaborarea materialelor utilizate în cadrul consultărilor pentru a exista garanţii suplimentare că mesajele sunt uşor de înţeles.

    4.3. Adaptarea limbajului în funcţie de vârsta copiilor
    Pentru a încuraja participarea copiilor este esenţial ca limbajul utilizat în cadrul consultărilor să fie adaptat capacităţilor cognitive şi nivelului de înţelegere corespunzător fiecărei grupe de vârstă:
    - copiii cu vârste de până la 16 ani pot înţelege concepte mai complexe dacă acestea sunt explicate clar, cu ajutorul unor exemple concrete. Se recomandă utilizarea unui limbaj simplu, propoziţii scurte, explicaţii suplimentare atunci când este necesar şi întrebări deschise care să stimuleze gândirea şi exprimarea personală;
    – copiii cu vârsta de peste 16 ani sunt capabili să analizeze subiecte mai abstracte, să argumenteze opinii şi să participe activ în dezbateri. În acest caz este recomandată utilizarea unui limbaj uşor formal, dar clar şi accesibil, încurajând exprimarea liberă, dialogul şi spiritul critic.

    4.4. Asigurarea accesibilităţii pentru toţi copiii
    Pentru a asigura participarea incluzivă, consultările trebuie organizate astfel încât să răspundă nevoilor tuturor copiilor, indiferent de capacităţile fizice, nivelul de învăţare sau mediul de provenienţă.
    Cu titlu de exemplu, pentru copiii cu dizabilităţi, la organizarea consultărilor trebuie să aibă în vedere următoarele:
    - asigurarea accesului fizic la locaţiile de desfăşurare (rampe, toalete adaptate etc.);
    – materiale în format audio pentru copiii cu deficienţe de vedere;
    – interpretare în limbaj mimico-gestual pentru copiii cu deficienţe de auz;
    – utilizarea suportului vizual şi simplificarea mesajelor pentru copiii cu dificultăţi de învăţare.

    Pentru copiii aparţinând minorităţilor etnice, materialele pot fi traduse în limba maternă.
    Pentru copiii din zone rurale sau fără acces la mijloace digitale de comunicare se recomandă organizarea unor întâlniri faţă în faţă, precum şi distribuirea de materiale tipărite.

    4.5. Sprijinirea copiilor pentru înţelegerea materialelor
    În majoritatea activităţilor de consultare, copiii pot avea nevoie de sprijin pentru a înţelege conţinutul materialelor, pentru a formula opinii într-un mod clar şi constructiv şi pentru a accesa informaţii relevante legate de temele discutate.
    Este important ca aceştia să fie încurajaţi să solicite ajutor atunci când întâmpină dificultăţi, prin canale de comunicare accesibile şi prietenoase pentru ei. De asemenea, pot fi sprijiniţi
    în stabilirea unui contact cu specialişti din domeniul consultat, pentru a înţelege mai bine subiectul şi a contribui într-un mod informat şi eficient.
    Încă de la începutul implicării lor, copiii trebuie să primească explicaţii clare privind scopul consultării şi importanţa rolului lor în acest proces. Asigurarea unui climat de încredere, onestitate şi deschidere din partea adulţilor este esenţială pentru a încuraja exprimarea liberă a ideilor şi pentru a obţine contribuţii autentice, care pot influenţa pozitiv deciziile autorităţilor.

    4.6. Confidenţialitate
    Copiii trebuie informaţi de la bun început cu privire la modul în care opiniile lor vor fi utilizate în cadrul procesului de consultare. Această informare ar trebui să fie oferită într-un format accesibil, atât pentru copii, cât şi pentru reprezentanţii lor legali. Modelul-cadru de informare a persoanelor participante la consultare este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ghid.
    Este recomandat ca autorităţile să valorizeze participarea copiilor în mod public, recunoscând contribuţia lor în procesul decizional. Această recunoaştere poate fi reflectată, de exemplu, prin publicarea unor concluzii privind consultările sau prin menţionarea explicită a participării copiilor în discursuri publice, documente strategice sau alte materiale de comunicare referitoare la subiectele abordate.

    4.7. Protecţia datelor cu caracter personal
    Pe întreg parcursul organizării şi desfăşurării consultărilor, precum şi ulterior, în etapa de analiză şi raportare, autorităţile au responsabilitatea de a asigura respectarea integrală a prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
    Toate activităţile vor fi desfăşurate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi a dispoziţiilor naţionale în domeniul protecţiei datelor.

    4.8. Asigurarea unui mediu sigur şi prietenos cu copiii
    Pentru desfăşurarea în condiţii optime a consultărilor publice cu copiii este esenţial ca întregul proces să se desfăşoare întrun cadru sigur, incluziv şi prietenos, care respectă şi susţine drepturile şi nevoile fiecărui copil.
    Principiile esenţiale ale unui mediu sigur şi prietenos sunt următoarele:
    - respect şi egalitate - toţi copiii trebuie trataţi cu demnitate şi respect, fără nicio discriminare pe criterii de vârstă, gen, etnie, dizabilitate sau alte diferenţe;
    – nondiscriminare şi protejarea împotriva intimidării - consultările trebuie să se desfăşoare într-un cadru lipsit de presiuni, bullying sau influenţe externe;
    – libertate de exprimare - copiii trebuie încurajaţi să îşi exprime liber opiniile, având certitudinea că sunt ascultaţi şi luaţi în serios;
    – confidenţialitate - datele personale ale copiilor trebuie protejate, iar opiniile exprimate vor fi utilizate exclusiv în scopul consultării;
    – adaptare la nevoile copiilor - mediul fizic şi digital trebuie să fie accesibil, prietenos şi adaptat capacităţilor şi preferinţelor copiilor.

    Pentru respectarea principiilor mai sus menţionate, autorităţile au următoarele responsabilităţi:
    - să asigure un cadru sigur, incluziv şi prietenos în care copiii să se simtă confortabil şi să participe fără teama de a fi judecaţi;
    – să se asigure că timpul şi resursele sunt puse la dispoziţie pentru a le permite o participare informată şi eficientă;
    – să utilizeze metodele dezvoltate cu sau în consultare cu copiii;
    – să se asigure că adulţii sunt instruiţi pentru a sprijini participarea copiilor într-un mod prietenos şi adecvat vârstei;
    – să se asigure că spaţiile pentru organizarea întâlnirilor, precum şi spaţiile pentru activităţi sunt prietenoase copiilor, accesibile celor cu dizabilităţi şi adaptate nevoilor tuturor copiilor;
    – să se asigure că informaţiile sunt furnizate copiilor într-un format prietenos, accesibil şi uşor de înţeles.

    4.9. Crearea unui spaţiu sigur pentru consultări
    Mediul fizic sigur şi confortabil se asigură prin:
    - selectarea unei spaţiu accesibil şi prietenos cu copiii (de exemplu, şcoală, bibliotecă, centru comunitar, spaţiu verde etc.);
    – amenajarea corespunzătoare a spaţiului - scaune şi mese adaptate copiilor, colţuri creative pentru desen sau joc etc.;
    – amenajarea unui decor prietenos - cu materiale vizuale atractive şi mesaje motivaţionale.

    Mediul emoţional sigur poate fi asigurat prin:
    - facilitatori pregătiţi în lucrul cu copiii (a se vedea anexa nr. 2 la ordin - Ghidul metodologic pentru selectarea şi pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autorităţile publice centrale şi locale);
    – stabilirea unor reguli clare de respect reciproc, elaborate împreună cu copiii;
    – utilizarea de metode alternative de exprimare: scris, desen, jocuri de rol etc.;
    – participarea voluntară a copiilor, fără presiuni şi fără constrângeri;
    – oferirea de suport emoţional, prin implicarea unor adulţi de încredere sau personal specializat, dacă este necesar.

    În cadrul consultărilor pentru a asigura un mediu prietenos pot fi utilizate următoarele metode:
    - activităţi interactive şi jocuri pentru a reduce emoţiile copiilor şi a încuraja exprimarea liberă;
    – împărţirea în grupuri mici, pentru a asigura un confort sporit copiilor;
    – cutia de sugestii anonime pentru copiii mai retraşi sau timizi.

    Asigurarea siguranţei în mediul online:
    În situaţiile în care consultările se desfăşoară online trebuie respectate următoarele măsuri:
    - utilizarea unor platforme sigure, care asigură protecţia datelor cu caracter personal, conform normelor legale în domeniu;
    – controlul accesului participanţilor la consultări pentru a preveni intruziunea persoanelor neautorizate;
    – limitarea informaţiilor personale partajate;
    – moderarea activă a discuţiilor pentru a preveni limbajul inadecvat.

    4.10. Informarea autorităţii cu privire la starea de sănătate a copilului
    În situaţia în care copilul participant la activităţile de consultare este diagnosticat cu o alergie alimentară sau medicamentoasă sau necesită utilizarea unor dispozitive asistive (aparate vizuale, auditive şi/sau de mobilitate), părintele sau, după caz, reprezentantul legal are responsabilitatea de a comunica aceste informaţii autorităţii, în vederea asigurării siguranţei copilului şi a unei bune desfăşurări a activităţilor.
    Informaţiile relevante vor fi completate de către părintele sau reprezentantul legal în acordul privind participarea copilului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ghid.
    În cazul în care minorul este însoţit la eveniment de o altă persoană decât părintele sau reprezentantul legal, aceştia din urmă vor desemna în mod expres un însoţitor prin completarea corespunzătoare a anexei nr. 2 la prezentul ghid.

    CAP. V
    Desfăşurarea consultărilor
    5.1. Organizarea logistică a evenimentelor de consultare
    Autorităţile parcurg următoarele etape înaintea organizării activităţilor de consultare:
    - planificarea şi organizarea evenimentului de consultare, stabilind următoarele elemente esenţiale:
    [ ] scopul consultării - de ce este importantă această consultare cu copiii şi ce se doreşte să se obţină;
    [ ] resursele necesare - bugetul estimat şi echipa implicată (logistică, facilitatori, coordonatori etc.);
    [ ] persoanele-cheie - desemnarea responsabilului de eveniment şi a facilitatorului/facilitatorilor;
    [ ] detaliile consultării - tema propusă şi numărul estimat de copii participanţi;
    [ ] întrebările de consultare - formularea clară a subiectelor asupra cărora copiii vor fi consultaţi;
    [ ] valorificarea rezultatelor - modul în care concluziile consultării vor fi folosite în elaborarea politicilor publice relevante pentru copii;

    – stabilirea bugetului necesar şi a resurselor umane - va fi estimat bugetul necesar şi se vor aloca resursele umane corespunzătoare, care vor fi asigurate pe parcursul întregului proces, pentru organizarea, implementarea, documentarea şi desfăşurarea activităţilor postconsultare;
    – identificarea şi desemnarea persoanei responsabile cu realizarea procesului de consultare a copiilor, în conformitate cu criteriile de selecţie şi responsabilităţile prevăzute în Ghidul metodologic pentru selectarea şi pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autorităţile publice centrale şi locale, prevăzut în anexa nr. 2 la ordin;
    – desemnarea unui facilitator - în situaţia în care persoana responsabilă cu realizarea procesului de participare a copiilor la consultările publice nu este şi facilitator în cadrul evenimentului, autoritatea va identifica şi selecta o persoană care să faciliteze comunicarea în cadrul evenimentului;
    – identificarea profilului participanţilor (grupa de vârstă, sexul, experienţa, regiunea, limba etc.) pentru a asigura o participare diversă şi reprezentativă;
    – identificarea spaţiului pentru organizarea consultării: se recomandă alegerea unui spaţiu adecvat organizării consultărilor, recomandându-se un mediu flexibil, care să permită amenajarea mobilierului conform preferinţelor copiilor (evitând sălile cu locuri fixe, tip conferinţă). Spaţiul trebuie să fie adaptabil pentru diverse activităţi, inclusiv teatru, artă sau discuţii de grup mic şi să asigure accesibilitate pentru copii cu dizabilităţi, inclusiv facilităţi pentru odihnă. De asemenea, va trebui să fie disponibilă o zonă separată pentru luat masa şi un acces facil la zonele exterioare pentru agrement şi recreere;
    – implicarea copiilor în organizare: copiii sunt implicaţi în stabilirea agendei consultării şi a designului evenimentului, inclusiv în programarea pauzelor şi identificarea metodelor interactive pentru a formula opinii şi a primi feedback;
    – asigurarea unui proces de selecţie echitabil şi incluziv: participarea copiilor va fi deschisă şi accesibilă, incluzându-i pe toţi cei afectaţi de tema consultării, printr-un proces de selecţie echitabil;
    – programarea consultărilor: consultările vor fi programate din timp, pentru a permite copiilor să se pregătească corespunzător şi să participe activ;
    – prezentarea în mod transparent a informaţiilor aferente consultărilor: copiii vor fi informaţi despre scopul consultărilor, perioada aferentă, modul de implicare, beneficiile participării, precum şi modul în care vor fi utilizate informaţiile;
    – pregătirea adulţilor participanţi la consultări (organizatori, facilitatori): persoanele adulte participante vor fi informate despre menţinerea unui mediu sigur şi prietenos cu copiii, prin utilizarea unui limbaj şi a unor comportamente adecvate, care să încurajeze;
    – informarea şi obţinerea consimţământului informat: autoritatea va asigura informarea completă şi detaliată a părinţilor sau, după caz, a reprezentantului legal şi va obţine consimţământul lor scris.

    În timpul consultărilor se pune un accent deosebit pe următoarele aspecte:
    - prioritizarea protecţiei copiilor şi a interesului lor superior în cadrul consultărilor - toate activităţile desfăşurate vor respecta principiul interesului superior al copilului, garantânduse un mediu adecvat şi sigur pentru participare;
    – asigurarea suportului logistic şi administrativ necesar - se va asigura, dacă este cazul, transportul pentru copii, precum şi crearea unui mediu sigur şi de încredere, care să încurajeze o participare activă şi constructivă, permiţându-le acestora să îşi exprime opiniile într-un mod liber;
    – recunoaşterea diversităţii experienţelor şi perspectivelor copiilor: vor fi luate în considerare şi apreciate diferenţele de vârstă, gen, rasă, etnie, dizabilitate şi alţi factori care pot influenţa perspectivele şi experienţele individuale ale copiilor;
    – implicarea mass-mediei, atunci când este relevant sau oportun: se va facilita, acolo unde este posibil, implicarea massmediei pentru a amplifica şi a da mai multă vizibilitate opiniilor şi mesajelor exprimate de copii în cadrul consultărilor.

    După finalizarea consultărilor se vor urmări obiective precum:
    - identificarea, analizarea şi evaluarea rezultatelor consultării: evaluarea procesului de consultare va include o analiză detaliată a feedbackului colectat şi a modului în care acesta poate contribui la îmbunătăţirea politicilor publice şi a deciziilor care îi privesc pe copii;
    – diseminarea rezultatelor către copii: rezultatele consultării vor fi comunicate copiilor într-un format accesibil, care va include reprezentări vizuale clare şi uşor de înţeles. Copiii vor fi invitaţi să participe activ la elaborarea raportului, pentru a se asigura că opiniile lor sunt reflectate cât mai fidel;
    – obţinerea unor sugestii şi observaţii din partea autorităţii: se va solicita feedback din partea autorităţii privind modul în care au fost integrate opiniile şi mesajele exprimate de copii în cadrul consultărilor.

    5.2. Facilitarea dialogului şi implicarea activă a copiilor
    Facilitarea dialogului şi implicarea activă a copiilor reprezintă un principiu esenţial în procesul de consultare, având ca scop asigurarea unei participări eficiente, informate şi respectuoase a acestora în cadrul procesului decizional. În acest sens pot fi avute în vedere următoarele:
    - informarea copiilor în mod clar, accesibil şi adecvat vârstei despre scopul consultării, modul în care opiniile lor vor fi utilizate, impactul pe care îl pot avea asupra deciziilor;
    – evitarea manipulării - copiii nu trebuie folosiţi ca instrumente pentru a legitima decizii deja luate sau pentru a influenţa deciziile autorităţilor;
    – organizarea consultărilor cu respectarea principiilor etice şi a drepturilor copilului.

    5.3. Documentarea şi comunicarea rezultatelor
    Documentarea şi comunicarea rezultatelor consultărilor cu copiii privind politicile publice cu impact asupra drepturilor acestora este esenţială pentru a ne asigura că vocile lor sunt auzite şi luate în considerare în procesul decizional.
    Procesul de documentare a consultărilor include următoarele etape:
    - înregistrarea datelor, informaţiilor şi opiniilor: informaţiile colectate în cadrul consultării sunt organizate într-o formă sistematică, pentru a asigura claritatea şi accesibilitatea acestora;
    – analizarea datelor, informaţiilor şi opiniilor: informaţiile colectate în cadrul consultării sunt analizate pentru a identifica tendinţele, preocupările şi sugestiile exprimate de copii;
    – sintetizarea informaţiilor: redactarea unui raport clar şi concis care să reflecte principalele concluzii şi recomandări, oferind o imagine fidelă a rezultatelor consultării.

    5.4. Comunicarea rezultatelor consultărilor:
    - comunicarea rapoartelor tuturor părţilor interesate relevante, precum: decidenţi politici, organizaţii neguvernamentale din domeniu, copii care au participat la consultări şi, bineînţeles, publicului larg, prin diverse canale de comunicare precum mass-media, site-uri web, reţele sociale etc.;
    – autorităţile publică rapoarte care să reflecte concluziile consultărilor cu copiii şi modul în care opiniile acestora au fost luate în considerare la elaborarea documentelor de politică publică şi în cadrul procesului decizional;
    – pentru a susţine participarea copiilor se recomandă ca aceştia să primească un rezumat accesibil, adaptat vârstei şi nevoilor acestora, de exemplu, printr-un vizual ilustrativ, un pliant sau un videoclip explicativ;
    – organizarea unor sesiuni de feedback cu copiii, pentru a le explica modul în care opiniile lor au fost integrate şi utilizate în elaborarea politicilor publice sau a măsurilor propuse.

    CAP. VI
    Evaluarea şi monitorizarea
    6.1. Evaluarea impactului consultărilor
    Evaluarea impactului consultărilor va fi realizată prin analiza indicatorilor specifici, care măsoară schimbările concrete care au avut loc în viaţa copiilor ca urmare a participării lor la consultările publice organizate de autorităţi. Aceşti indicatori sunt esenţiali pentru a evalua efectele pe termen lung ale implicării copiilor şi modul în care opiniile lor influenţează procesul decizional.
    Se recomandă analizarea următorilor indicatori:
    - indicatori de ieşire (output) - măsoară gradul de angajament faţă de participarea copiilor şi crearea unui mediu favorabil acestora. Exemplu: organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii;
    – indicatori de rezultat (outcome) - evaluează schimbările comportamentale şi instituţionale ce rezultă din participarea copiilor la consultările publice. Exemplu: numărul de recomandări sau opinii exprimate de copii care au fost implementate de autorităţi;
    – indicatori de impact - măsoară schimbările pe termen lung în viaţa copiilor, ca urmare a influenţei politicilor publice. Exemplu: îmbunătăţirea bunăstării copiilor ca rezultat al politicii publice adoptate ca urmare a consultărilor participative ale copiilor.

    6.2. Monitorizarea implementării recomandărilor
    În vederea monitorizării implementării recomandărilor/opiniilor copiilor este esenţial să existe:
    - responsabilitate clară - identificarea precisă a autorităţii responsabile de implementarea fiecărei recomandări (de exemplu, autorităţi locale, autorităţi centrale etc.);
    – urmărirea progresului - prin stabilirea unor termene-limită pentru implementarea recomandărilor, precum şi prin organizarea unor întâlniri periodice în cadrul cărora se evaluează progresul şi se identifică măsurile necesare pentru sprijinirea sau, după caz, accelerarea implementării recomandărilor;
    – feedback comunicat copiilor - furnizarea unui feedback clar referitor la modul în care recomandările lor au fost integrate şi crearea de rapoarte accesibile pentru copii, astfel încât aceştia să poată observa impactul contribuţiilor lor.

    6.3. Feedback şi îmbunătăţirea continuă a procesului
    Pentru a obţine un feedback autentic şi relevant pot fi utilizate diverse metode şi instrumente, cum ar fi: chestionare anonime pentru a încuraja exprimarea sinceră a opiniilor copiilor, interviuri şi grupuri de discuţie pentru a identifica experienţele şi provocările cu care se confruntă copiii în cadrul procesului de consultare, precum şi jurnale de participare în care copiii îşi pot nota percepţiile despre proces.
    Un sistem de feedback bine organizat poate contribui semnificativ la asumarea responsabilităţii autorităţii faţă de participarea copiilor.

    ANEXA 1

    la ghid
    Model-cadru
    INFORMAREA
    persoanelor participante la consultare
    Titlul consultării:
    Organizată de:
    În perioada:
    În locaţia:
    Obiectivele principale ale consultării sunt:
    . .....
    . ....
    . .....
    În cadrul consultării se vor realiza materiale informative (audio/video/tipărite/electronice), în care vor fi utilizate imaginile şi declaraţiile persoanelor implicate, în conformitate cu acordurile oferite de fiecare persoană în parte.

    ANEXA 2

    la ghid
    ACORD
    de participare la consultări a copilului şi de folosire a declaraţiilor acestuia/acesteia
    Subsemnatul/Subsemnata, ......................................., cetăţean ..................................., domiciliat(ă) în: localitatea ..............................., judeţul ...................................., sectorul ........., str./bd. ........................................... nr. .........., bl. ........, sc. ........, et. ........., ap. .........., posesor/posesoare al/a CI/BI având seria ..................... nr. ......................................., eliberat(ă) la data de ........................ de către .........................., CNP ............................., în calitate de părinte/reprezentant legal ............................, număr telefon: ................................,
    al copilului ................................................, cetăţean ............................................................, domiciliat în: localitatea ............................................., judeţul ..................................., sectorul ..........., str./bd. ............................................ nr. .........., bl. ........, sc. ........, et. ........., ap. .........., posesor al CI/BI având seria ........... nr. ..............................., eliberat(ă) la data de ............................. de către ...................................., CNP .....................................,
    declar prin prezenta că:
    1. Am luat cunoştinţă despre consultarea desfăşurată/organizată de ..............(numele autorităţii).........., cu titlul ............................................, în ..........................................., am înţeles şi sunt de acord cu participarea copilului în cadrul acestei consultări/acestui eveniment.
    2. Sunt de acord ca minorul/minora să fie însoţit(ă) pe toată perioada necesară (inclusiv pe perioada de transport dusîntors) de desfăşurare a consultării de către domnul/doamna ................(numele/prenumele)........................., în calitate de ...........(rudă - gradul de rudenie/cadru didactic/alta).*............. .
    * Se completează doar dacă minorul/minora nu este însoţit(ă) de reprezentantul legal.

    3. Vă informez cu privire la următoarele:
    (i) Minorul/Minora este diagnosticat(ă) cu alergie*: ........................(tipul)........................
    * De exemplu: alimentară, la medicamente etc.

    (ii) Gravitatea alergiei şi posibile reacţii: ...........................................................
    (iii) Instrucţiuni clare despre ce să se facă în caz de urgenţă: .........................................................
    (iv) Necesită utilizarea aparatelor auditive/vizuale: .............................................
    (v) Necesită asistenţă din partea unui interpret mimico-gestual: .....................................
    (vi) Necesită utilizarea unor echipamente pentru deplasare: .........................
    (vii) Contacte de urgenţă şi/sau medicul curant: .................(numele/prenumele, nr. de telefon)...............

    4. Îmi exprim acordul ca persoana însoţitoare să ia toate măsurile ca minora/minorul să beneficieze de asistenţă medicală în caz de nevoie.
    5. Îmi exprim acordul ca informaţiile despre starea de sănătate şi datele medicale ale minorei/minorului să fie comunicate către persoana împuternicită să însoţească minorul, exprimat în deplină cunoştinţă de cauză:
    (i) Numele şi prenumele persoanei: ....................................................
    (ii) Calitatea persoanei (grad de rudenie/altă relaţie): ................................

    6. Declar prin prezenta că sunt de acord cu înregistrarea şi reproducerea, în orice mod, a vocii şi declaraţiilor minorului/minorei şi expunerea acestora în cuprinsul materialelor (audio/video/tipărite/electronice) elaborate de către autoritate.
    7. Declar prin prezenta că sunt de acord cu difuzarea de materiale (audio/video/tipărite/electronice) conţinând declaraţiile minorului/minorei.
    8. Declar prin prezenta că [ ] sunt*/[ ] nu sunt* de acord cu utilizarea imaginii minorului/minorei în cuprinsul materialelor (audio/video/tipărite/electronice) elaborate de către autoritate.
    9. Am luat cunoştinţă de dispoziţiile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor/GDPR) şi declar că sunt de acord cu utilizarea declaraţiilor minorului/minorei exclusiv pentru următoarele scopuri*:
    - [ ] consultări publice privind politici ce afectează copiii; [ ] studii şi rapoarte privind drepturile copilului; [ ] publicaţii educaţionale sau ştiinţifice; [ ] evenimente sau campanii de conştientizare.
    [ ] Declaraţiile vor fi anonimizate*/[ ] vor fi utilizate cu numele minorului/minorei*.
    * Se va selecta opţiunea potrivită de către părinte/reprezentantul legal.

    10. Sunt de acord ca datele personale privind sănătatea minorului/minorei să fie utilizate exclusiv pentru următoarele scopuri: asigurarea asistenţei medicale în caz de nevoie, precum şi alte scopuri conexe.
    11. În conformitate cu prevederile GDPR, am fost informat(ă) despre drepturile recunoscute minorului/minorei, respectiv:
    a) dreptul de acces la datele cu caracter personal;
    b) dreptul la rectificare/actualizare a datelor atunci când acestea sunt inexacte/incomplete;
    c) dreptul la ştergerea datelor;
    d) dreptul la restricţionarea prelucrării datelor;
    e) dreptul la portabilitatea datelor (transferul datelor personale proprii către un alt operator de date personale desemnat de mine);
    f) dreptul de opoziţie la prelucrare;
    g) dreptul de a depune o plângere la operator şi/sau la autoritatea de supraveghere privind protecţia datelor;
    h) dreptul de a-mi retrage consimţământul, în orice moment, pentru prelucrarea datelor personale, la care am consimţit anterior;
    i) dreptul de a fi notificat(ă) în caz de încălcări privind securitatea datelor, de către operator.

    12. Minorul/Minora are dreptul să refuze participarea şi să îşi retragă declaraţia, prin aducerea la cunoştinţa autorităţii organizatoare.
    13. Durata şi modalitatea de utilizare a datelor cu caracter personal:
    (i) Declaraţiile şi, după caz, imaginile minorului/minorei vor fi utilizate doar pentru perioada necesară scopurilor indicate mai sus, dar nu mai mult de 2 ani de la semnarea prezentului acord. După această perioadă, declaraţiile vor fi şterse sau arhivate în condiţii de siguranţă.
    (ii) Datele privind sănătatea vor fi utilizate doar pentru perioada necesară participării la consultarea publică. După această perioadă, datele personale privind sănătatea vor fi şterse în condiţii de siguranţă.

    14. Declar că nu am şi nu voi avea nicio pretenţie prezentă sau viitoare faţă de aceste difuzări/apariţii/publicări aşa cum sunt menţionate mai sus.
    Certific că am citit, am înţeles şi accept pe deplin cele de mai sus şi ca urmare le semnez.


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Numele:                                                                    │
│...........................................................................│
│Semnătura:                                                                 │
│...........................................................................│
│Data: .....................................................................│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Alte Institutii, GHID din 7 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ GHID din 7 iulie 2025 privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale

Comentarii

Atentie, Juristi!

GHID din 7 iulie 2025 privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale